Președinta Ursula von der Leyen a propus marți elaborarea unui protocol european pentru răspunsul la atacuri hibride și a afirmat că statele de pe flancul estic al Uniunii Europene vor stabili standardele de pregătire și reziliență pentru întregul bloc, în contextul intensificării incidentelor de securitate atribuite Rusiei în regiunea baltică.
În cadrul unei reuniuni desfășurate la Vilnius cu președinții Lituaniei, Letoniei și Estoniei, șefa executivului european a avertizat că atacurile hibride, interferențele străine și campaniile de dezinformare au devenit o realitate constantă pentru statele aflate la frontiera estică a Uniunii.
„Pregătirea trebuie să fie principiul care stă la baza rezilienței societăților noastre, a politicilor noastre economice și, desigur, a arhitecturii noastre de securitate. Iar statele membre din est vor seta standardele. Pentru că ceea ce experimentați voi astăzi, restul Europei s-ar putea confrunta mâine”, a declarat Ursula von der Leyen.
Președinta Comisiei Europene a susținut că incidentele recente din statele baltice nu reprezintă cazuri izolate, ci fac parte dintr-o strategie deliberată a Rusiei de destabilizare a societăților democratice europene.
„Aceasta este realitatea de la frontiera estică a Europei în 2026. Astăzi este aici. Mâine va fi în altă parte de-a lungul frontierei estice. Acestea nu sunt incidente izolate. Este o strategie deliberată a Rusiei care încearcă să destabilizeze societățile noastre democratice”, a afirmat ea.
În acest context, von der Leyen a propus dezvoltarea unui protocol european dedicat situațiilor hibride, care să permită mobilizarea rapidă a tuturor instrumentelor disponibile la nivelul Uniunii Europene.
„Statele membre care se confruntă cu astfel de amenințări trebuie să poată conta pe solidaritatea europeană. De aceea cred că Europa trebuie să dezvolte un protocol pentru astfel de situații hibride. Acesta ar permite mobilizarea rapidă a tuturor instrumentelor disponibile ale UE”, a spus președinta Comisiei.
Potrivit acesteia, Uniunea Europeană trebuie să își consolideze sistemele comune de alertă, coordonarea transfrontalieră și capacitățile de avertizare timpurie, inclusiv printr-o mai bună integrare a programelor europene Copernicus și Galileo și prin evaluarea, împreună cu NATO, a sistemelor existente de combatere a dronelor și de avertizare timpurie din regiune.
Declarațiile au fost făcute pe fondul unei serii de incidente cu drone în statele baltice, care au determinat organizarea reuniunii de la Vilnius.
Președintele Gitanas Nauseda a avertizat că presiunea asupra frontierei estice a Uniunii Europene este în creștere și a cerut măsuri concrete din partea Bruxelles-ului.
„Cerul de deasupra statelor baltice nu este suficient de sigur astăzi. Frontiera estică a Uniunii Europene se confruntă cu presiuni tot mai mari: de la incursiuni ale dronelor la bruiaj electronic, atacuri informaționale și amenințări de sabotaj împotriva infrastructurilor critice”, a declarat liderul lituanian, potrivit postului public de radio și televiziune al Lituaniei.
Nauseda a salutat mesajul de solidaritate transmis de Comisia Europeană, însă a subliniat că actualul context de securitate impune acțiuni rapide.
„Apreciem mesajul clar de solidaritate transmis de Comisia Europeană statelor baltice, dar astăzi solidaritatea exprimată doar prin cuvinte nu mai este suficientă. Europa trebuie să acționeze rapid și concret”, a afirmat președintele Lituaniei.
În opinia Ursulei von der Leyen, consolidarea pregătirii și a capacității de reacție reprezintă cea mai eficientă modalitate de descurajare a unor astfel de amenințări.
„Descurajarea este cea mai bună strategie pentru a păstra pacea”, a conchis președinta Comisiei Europene.