Connect with us

G7

Liderii G7 s-au angajat să elimine importurile de petrol din Rusia: Rămânem uniți ca Putin să nu câștige războiul împotriva Ucrainei. O datorăm memoriei celor care au luptat pentru libertate în cel de-al Doilea Război Mondial

Published

on

© Bundesregierung

Liderii națiunilor G7 s-au angajat duminică, în aceeași zi în care s-au împlinit 77 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, să continue izolarea economică a Rusiei și au promis “eliminarea treptată sau interzicerea” importurilor de petrol rusesc ca răspuns la agresiunea militară ilegală și nefondată a Federației Ruse. Reuniți prin videoconferință și acompaniați virtual de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene au stabilit să continue eforturile de sprijinire a Ucrainei și de a impune sancțiuni fără precedent cu scopul de a întări poziția Kievului în negocierile de pace cu Rusia. Într-un gest de solidaritate cu Ucraina, premierul canadian Justin Trudeau a participat la această videoconferință alături de Zelenski, el aflându-se într-o vizită la Kiev.

“G7 și Ucraina sunt unite în aceste momente dificile și în încercarea lor de a asigura un viitor democratic și prosper al Ucrainei. Rămânem uniți în hotărârea noastră ca președintele Putin să nu câștige războiul său împotriva Ucrainei. Datorăm memoriei tuturor celor care au luptat pentru libertate în cel de-al Doilea Război Mondial să continuăm să luptăm pentru ea și astăzi, pentru poporul ucrainean, pentru Europa și pentru comunitatea globală”, au transmis liderii G7 într-o declarație comună în 17 puncte adoptată la capătul reuniunii desfășurate sub auspiciile președinției germane a grupului.

Cu o linie extrem de dură, declarația liderilor G7 denunță acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei, printr-o analogie cu comemorarea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial în Europa și eliberarea de fascism și de domnia terorii național-socialiste, care a provocat distrugeri incomensurabile, orori de nedescris și suferințe umane.

“Șaptezeci și șapte de ani mai târziu, președintele Putin și regimul său au ales acum să invadeze Ucraina într-un război de agresiune neprovocat împotriva unei țări suverane. Acțiunile sale fac de rușine Rusia și sacrificiile istorice ale poporului său. Prin invazia și acțiunile sale în Ucraina din 2014, Rusia a încălcat ordinea internațională bazată pe reguli, în special Carta ONU, concepută după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a scuti generațiile următoare de flagelul războiului”, au subliniat Joe Biden, Olaf Scholz, Boris Johnson, Emmanuel Macron, Mario Draghi, Fumio Kishida, Justin Trudeau, Ursula von der Leyen, Charles Michel și Volodimir Zelenski.

Potrivit declarației adoptate, șefii de stat sau de guvern G7 s-au angajat în mod colectiv la un set de cinci măsuri prin care să impună costuri economice severe și imediate regimului președintelui Putin pentru acest război nejustificat.

În primul rând, statele G7 se angajează treptat dependența noastră de energia rusă, inclusiv prin eliminarea treptată sau interzicerea importului de petrol rusesc.

“Ne vom asigura că vom face acest lucru în timp util și în mod ordonat și în moduri care să ofere timp pentru ca lumea să își asigure aprovizionarea alternativă. Pe măsură ce vom face acest lucru, vom colabora împreună și cu partenerii noștri pentru a asigura aprovizionarea stabilă și durabilă cu energie la nivel mondial și prețuri accesibile pentru consumatori, inclusiv prin accelerarea reducerii dependenței noastre globale de combustibilii fosili și a tranziției noastre către energia curată, în conformitate cu obiectivele noastre privind clima”, au stabilit liderii celor mai puternice democrații, în contextul în care SUA au interzis deja importurile de petrol rusesc, Marea Britanie a decis să facă același lucru până la finalul lui 2022, iar statele membre ale Uniunii Europene încă dezbat o propunere a Comisiei Europene privind un al șaselea pachet de sancțiuni care cuprinde eliminarea treptată a importurilor de petrol, deși dependența europeană de sursele rusești de energie este una ridicată.

În al doilea rând, G7 va lua măsuri pentru a interzice sau a împiedica în alt mod furnizarea de servicii-cheie de care depinde Rusia deoarece acest lucru va consolida izolarea Rusiei în toate sectoarele economiei sale.

“În al treilea rând, vom continua să luăm măsuri împotriva băncilor rusești conectate la economia globală și care prezintă o importanță sistemică pentru sistemul financiar rusesc. Am afectat deja grav capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune, vizând Banca Centrală și cele mai mari instituții financiare ale sale. În al patrulea rând, ne vom continua eforturile de a lupta împotriva încercărilor regimului rus de a-și răspândi propaganda. Companiile private respectabile nu ar trebui să furnizeze venituri regimului rus sau afiliaților acestuia care alimentează mașina de război rusă. În al cincilea rând, vom continua și vom ridica nivelul campaniei noastre împotriva elitelor financiare și a membrilor de familie, care îl susțin pe președintele Putin în efortul său de război și risipesc resursele poporului rus. În concordanță cu autoritățile noastre naționale, vom impune sancțiuni împotriva unor persoane suplimentare”, au decis statele G7.

Separat, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că interdicții și restricții de viză pentru peste 2.500 de oficiali militari ruși și pentru forțele susținute de Rusia în Ucraina. De asemenea, Departamentul de Stat a desemnat opt companii maritime rusești și a plasat 69 de nave pe o listă de sancțiuni a Departamentului de Trezorerie al SUA.

Până în prezent, Uniunea Europeană a impus cinci valuri de sancțiuni Rusiei și se pregătește pentru cel de-al șaselea, în vreme ce SUA, Marea Britanie, Canada și Japonia au aprobat măsuri restrictive similare. Pachetele de sancțiuni vizează activele oficialilor ruși, inclusiv ale familiilor Putin și Lavrov, și a marilor oligarhilor ruși, principalele bănci rusești, reducerea sau interzicerea importurilor de energie, de la gaze naturale la petrol și cărbune, precum și interzicerea canalelor de propagandă media ale Kremlinului. Alte măsuri diplomatice au fost reprezentate și de expulzarea unor diplomați ruși din țările occidentale, sub suspiciunea de spionaj. Mai mult, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Liderii SUA, G7, NATO, UE, României și Poloniei au ajuns la un consens larg pentru izolarea internațională a Rusiei, subliniind că vor adopta sancțiuni până când Putin va pune capăt războiului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Japonia anunță sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, în coordonare cu G7, și condamnă desfășurarea armelor nucleare în Belarus

Published

on

© Prime Minister's Office of Japan/ Facebook

Japonia va aplica sancțiuni suplimentare Rusiei după ce liderii din G7 au convenit la summitul care s-a desfășurat săptămâna trecută la Hiroshima că trebuie intensificare măsurile de pedepsire a Moscovei pentru declanșarea războiului împotriva Ucrainei, a anunțat vineri Hirokazu Matsuno, șeful de cabinet al premierului nipon, conform Reuters, citat de Agerpres.

Acesta a condamnat, în egală măsură, anunțul de jos privind desfășurarea de arme nucleare tactice de către Rusia în Belarus, precizând că această decizie va intensifica și mai mult circumstanțele create de invadarea Ucrainei.

”Fiind singura ţară care a suferit bombardamente atomice în timpul războiului, Japonia nu acceptă niciodată ameninţarea nucleară a Rusiei, cu atât mai puţin utilizarea acesteia”, a declarat Matsuno într-o conferinţă de presă zilnică.

Citiți și: Liderii G7 vor impune noi sancțiuni pentru a slăbi „mașinăria de război” a Rusiei și asigură Ucraina de sprijin militar și financiar în 2023 și 2024

Într-o acțiune coordonată cu G7, Japonia va îngheța activele a 78 de grupuri și 17 persoane, inclusiv ofițeri de armată din Rusia și va interzice exporturile către 80 de entități rusești, cum ar fi laboratoarele de cercetare afiliate armatei, potrivit unui comunicat publicat vineri de Ministerul de Externe.

Japonia va interzice, de asemenea, furnizarea de servicii de construcţii şi inginerie Rusiei, mai multe detalii referitoare la această măsură urmând să fie anunţate la o dată ulterioară, se arată într-un comunicat al Ministerului Comerţului de la Tokyo.

În contextul summitului G7, Uniunea Europeană a anunțat că va limita comerțul cu diamante rusești” ca parte a sancțiunilor împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

Decizia UE venea după ce Marea Britanie anunțase cu câteva ore înainte că ”va legifera în cursul acestui an interzicerea importurilor de diamante rusești și va pune capăt tuturor importurilor de cupru, aluminiu și nichel de origine rusească, pe baza interdicțiilor existente asupra fierului și oțelului” din țara invadatoare.

O hotărâre de suplimentare a sancțiunilor a fost făcută publică și de Statele Unite, Departamentul Trezoreriei și cel de Stat plasând ”peste 300” de persoane, companii, nave şi avioane din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia pe lista neagră.

Continue Reading

G7

Premierul britanic califică China drept ”cea mai mare provocare a epocii noastre la adresa securității și prosperității globale”

Published

on

© No 10/ Flickr

Premierul britanic, Rishi Sunak, a descris China drept cea mai mare provocare la adresa lumii, într-o declarație susținută la finalul unui summit G7, desfășurat la Hiroshina, unde liderii acestui format au cerut Beijingului să facă presiuni asupra Rusiei pentru a înceta războiul din Ucraina, informează Politico Europe.

”China reprezintă cea mai mare provocare a epocii noastre la adresa securității și prosperității globale. Sunt din ce în ce mai autoritari acasă și mai imperativi în străinătate”, le-a spus Sunak reporterilor la reuniunea G7, care s-a încheiat duminică.

Premierul britanic s-a abținut de la a solicita o ”decuplare” a Occidentului de China, dar a susținut ”reducerea riscurilor”, expresie folosită de liderii G7 în comunicat comun emis sâmbătă.

Citiți și: Ursula von der Leyen, către liderii G7: Trebuie să ne reducem vulnerabilitățile față de China, dar decuplarea de Beijing nu este în interesul nostru

”Vom coopera, în cadrul G7 și cu alte țări, pentru a ne asigura că putem reduce riscul și vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare pe care am văzut-o din partea Chinei, vom lua măsurile necesare pentru a ne proteja împotriva investițiilor ostile și vom face acest lucru într-un mod care să nu ne dăuneze reciproc”, a declarat Sunak.

Liderii G7 au emis o declarație dură la adresa Beijingului, în care au convenit să diversifice sursele de minerale critice și să creeze o nouă platformă de coordonare pentru a contracara coerciția economică, și au condamnat încercările de a schimba status quo-ul în Marea Chinei de Sud.

Acest lucru a declanșat un răspuns critic din partea purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, care a acuzat țările G7 că se amestecă în afacerile interne ale Chinei.

Citiți și: Un Război Rece cu China ar fi “o trădare a interesului național” al Regatului Unit, avertizează șeful diplomației britanice într-un discurs mult așteptat

Sunak se află sub o presiune tot mai mare din partea unor figuri din cadrul propriului său Partid Conservator pentru a înăspri linia guvernului față de China. Miercuri, fostul prim-ministru Liz Truss i-a cerut lui Sunak să includă China pe lista ”amenințărilor” la adresa securității Regatului Unit.

La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, prim-ministrul a descris China drept o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”.

Continue Reading

G7

Sprijin de până la 275 de milioane de dolari din SUA, Japonia, Coreea de Sud și EAU pentru reactorul modular din România. SUA au lansat și scrisori de interes pentru un sprijin de 4 miliarde de dolari

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Măsurile anunțate sâmbătă de președintele american Joe Biden pentru a pune în aplicare viziunea Parteneriatului pentru infrastructură și investiții globale de a mobiliza 600 de miliarde de dolari până în 2027 în investiții în infrastructură în întreaga lume au inclus sprijin public-privat pentru proiectul reactorului modular mic (SMR) din România din partea Statelor Unite, Japoniei, Republicii Coreea și Emiratelor Arabe Unite, în valoare de până la 275 de milioane de dolari, precum și lansarea unor scrisori de interes pentru finanțări de proiecte în valoare de până la 4 miliarde de dolari, informează Departamentul de Stat într-un comunicat.

Sprijinul de până la 275 de milioane de dolari, include o scrisoare de interes din partea U.S. Export-Import Bank (EXIM) pentru o sumă de până la 99 de milioane de dolari din cadrul programului EXIM Engineering Multiplier. În plus, EXIM și Corporația Financiară pentru Dezvoltare Internațională (DFC) din SUA au emis scrisori de interes pentru un sprijin potențial de până la 3 miliarde de dolari și, respectiv, 1 miliard de dolari pentru desfășurarea proiectelor.

“Împreună cu noile promisiuni ale României, aceste angajamente demonstrează puterea cooperării multinaționale și a parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură transformatoare și vor face să avanseze proiectul SMR de vârf al României, bazat pe tehnologia firmei americane NuScale Power LLC, în vederea implementării în 2029”, arată sursa citată.

Citiți și Klaus Iohannis salută anunțul lui Biden de la summitul G7 privind sprijinul SUA, Japoniei, Coreei de Sud și EAU pentru reactoarele modulare mici din România

Proiectul SMR din România va înlocui o fostă centrală pe cărbune de la Doicești cu energie curată și va valorifica experiența acumulată în cadrul primului proiect SMR aflat în curs de dezvoltare în Statele Unite, la Carbon Free Power Project din Idaho. Proiectul SMR de la Doicești se bazează pe o experiență de peste un sfert de secol în ceea ce privește exploatarea în condiții de siguranță și securitate a centralelor nucleare din România.

Printre partenerii care avansează proiectul SMR se numără Japan Bank for International Cooperation (Japonia); DS Private Equity (Republica Coreea); EXIM Bank România, S.N. Nuclearelectrica S.A., Nova Power & Gas S.R.L. (România); Emirates Nuclear Energy Corporation (ENEC, Emiratele Arabe Unite); DFC și EXIM (Statele Unite).

Angajamentele vor sprijini achiziția de materiale de lungă durată, finalizarea lucrărilor de inginerie și proiectare preliminară (FEED), furnizarea de expertiză în domeniul managementului de proiect, caracterizarea amplasamentului și analize de reglementare, precum și estimări precise ale calendarului și bugetului pentru executarea proiectului. Implicarea ENEC în proiectul românesc SMR, prin contribuția în natură a experților în domeniul nuclear, reprezintă prima activitate axată pe energia nucleară întreprinsă în cadrul platformei Parteneriatul SUA – Emiratele Arabe Unite pentru accelerarea energiei curate (PACE).

PACE a fost lansat în noiembrie 2022 pentru a cataliza 100 de miliarde de dolari în finanțare, investiții și alte tipuri de sprijin pentru a desfășura 100 de noi gigawați de capacitate de energie curată până în 2035, oferind un impuls și un impact suplimentar pe drumul către Conferința părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP28), pe care Emiratele Arabe Unite o vor găzdui în noiembrie 2023.

Acest efort multilateral de implementare a unei tehnologii nucleare civile sigure și securizate este o dovadă a rolului esențial pe care îl joacă energia nucleară în tranziția globală către o energie curată și în atingerea obiectivului nostru colectiv de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Statele Unite se angajează să sprijine utilizarea tehnologiilor inovatoare de energie curată pentru a alimenta eforturile globale de decarbonizare și pentru a oferi securitate și independență energetică partenerilor din întreaga lume.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE12 hours ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

MAREA BRITANIE13 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe regele Charles al III-lea, “un mare prieten al României”, la Palatul Cotroceni: Datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și tradițiilor românești a trecut granițele

U.E.14 hours ago

Annalena Baerbock consideră că războiul rus din Ucraina a reprezentat un punct de cotitură pentru securitatea din regiunea Mării Baltice: Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor

NATO14 hours ago

Secretarul general al NATO va participa la ceremonia de învestire a lui Erdoǧan, la Ankara. Aderarea Suediei la Alianță, principalul scop al vizitei în Turcia

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Bruxelles-ul propune modernizarea normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și prevenirea poluării apelor de către nave

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis va fi laureat sâmbătă și duminică, în Germania, cu Premiul Civic German și cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului

U.E.16 hours ago

Parteneriate strategice reciproc avantajoase cu țări precum Kazahstanul reprezintă un pilon esențial al strategiei UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, evidențiază vicepreședintele Maros Sefcovic

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

SUA17 hours ago

SUA iau „contramăsuri” împotriva încălcării de către Rusia a tratatului nuclear New START

MAREA BRITANIE12 hours ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO2 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA2 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending