G7
Liderii G7 s-au angajat să elimine importurile de petrol din Rusia: Rămânem uniți ca Putin să nu câștige războiul împotriva Ucrainei. O datorăm memoriei celor care au luptat pentru libertate în cel de-al Doilea Război Mondial
Published
3 years agoon

Liderii națiunilor G7 s-au angajat duminică, în aceeași zi în care s-au împlinit 77 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, să continue izolarea economică a Rusiei și au promis “eliminarea treptată sau interzicerea” importurilor de petrol rusesc ca răspuns la agresiunea militară ilegală și nefondată a Federației Ruse. Reuniți prin videoconferință și acompaniați virtual de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene au stabilit să continue eforturile de sprijinire a Ucrainei și de a impune sancțiuni fără precedent cu scopul de a întări poziția Kievului în negocierile de pace cu Rusia. Într-un gest de solidaritate cu Ucraina, premierul canadian Justin Trudeau a participat la această videoconferință alături de Zelenski, el aflându-se într-o vizită la Kiev.
“G7 și Ucraina sunt unite în aceste momente dificile și în încercarea lor de a asigura un viitor democratic și prosper al Ucrainei. Rămânem uniți în hotărârea noastră ca președintele Putin să nu câștige războiul său împotriva Ucrainei. Datorăm memoriei tuturor celor care au luptat pentru libertate în cel de-al Doilea Război Mondial să continuăm să luptăm pentru ea și astăzi, pentru poporul ucrainean, pentru Europa și pentru comunitatea globală”, au transmis liderii G7 într-o declarație comună în 17 puncte adoptată la capătul reuniunii desfășurate sub auspiciile președinției germane a grupului.
Cu o linie extrem de dură, declarația liderilor G7 denunță acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei, printr-o analogie cu comemorarea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial în Europa și eliberarea de fascism și de domnia terorii național-socialiste, care a provocat distrugeri incomensurabile, orori de nedescris și suferințe umane.
“Șaptezeci și șapte de ani mai târziu, președintele Putin și regimul său au ales acum să invadeze Ucraina într-un război de agresiune neprovocat împotriva unei țări suverane. Acțiunile sale fac de rușine Rusia și sacrificiile istorice ale poporului său. Prin invazia și acțiunile sale în Ucraina din 2014, Rusia a încălcat ordinea internațională bazată pe reguli, în special Carta ONU, concepută după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a scuti generațiile următoare de flagelul războiului”, au subliniat Joe Biden, Olaf Scholz, Boris Johnson, Emmanuel Macron, Mario Draghi, Fumio Kishida, Justin Trudeau, Ursula von der Leyen, Charles Michel și Volodimir Zelenski.
Potrivit declarației adoptate, șefii de stat sau de guvern G7 s-au angajat în mod colectiv la un set de cinci măsuri prin care să impună costuri economice severe și imediate regimului președintelui Putin pentru acest război nejustificat.
În primul rând, statele G7 se angajează treptat dependența noastră de energia rusă, inclusiv prin eliminarea treptată sau interzicerea importului de petrol rusesc.
“Ne vom asigura că vom face acest lucru în timp util și în mod ordonat și în moduri care să ofere timp pentru ca lumea să își asigure aprovizionarea alternativă. Pe măsură ce vom face acest lucru, vom colabora împreună și cu partenerii noștri pentru a asigura aprovizionarea stabilă și durabilă cu energie la nivel mondial și prețuri accesibile pentru consumatori, inclusiv prin accelerarea reducerii dependenței noastre globale de combustibilii fosili și a tranziției noastre către energia curată, în conformitate cu obiectivele noastre privind clima”, au stabilit liderii celor mai puternice democrații, în contextul în care SUA au interzis deja importurile de petrol rusesc, Marea Britanie a decis să facă același lucru până la finalul lui 2022, iar statele membre ale Uniunii Europene încă dezbat o propunere a Comisiei Europene privind un al șaselea pachet de sancțiuni care cuprinde eliminarea treptată a importurilor de petrol, deși dependența europeană de sursele rusești de energie este una ridicată.
În al doilea rând, G7 va lua măsuri pentru a interzice sau a împiedica în alt mod furnizarea de servicii-cheie de care depinde Rusia deoarece acest lucru va consolida izolarea Rusiei în toate sectoarele economiei sale.
“În al treilea rând, vom continua să luăm măsuri împotriva băncilor rusești conectate la economia globală și care prezintă o importanță sistemică pentru sistemul financiar rusesc. Am afectat deja grav capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune, vizând Banca Centrală și cele mai mari instituții financiare ale sale. În al patrulea rând, ne vom continua eforturile de a lupta împotriva încercărilor regimului rus de a-și răspândi propaganda. Companiile private respectabile nu ar trebui să furnizeze venituri regimului rus sau afiliaților acestuia care alimentează mașina de război rusă. În al cincilea rând, vom continua și vom ridica nivelul campaniei noastre împotriva elitelor financiare și a membrilor de familie, care îl susțin pe președintele Putin în efortul său de război și risipesc resursele poporului rus. În concordanță cu autoritățile noastre naționale, vom impune sancțiuni împotriva unor persoane suplimentare”, au decis statele G7.
Separat, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că interdicții și restricții de viză pentru peste 2.500 de oficiali militari ruși și pentru forțele susținute de Rusia în Ucraina. De asemenea, Departamentul de Stat a desemnat opt companii maritime rusești și a plasat 69 de nave pe o listă de sancțiuni a Departamentului de Trezorerie al SUA.
Până în prezent, Uniunea Europeană a impus cinci valuri de sancțiuni Rusiei și se pregătește pentru cel de-al șaselea, în vreme ce SUA, Marea Britanie, Canada și Japonia au aprobat măsuri restrictive similare. Pachetele de sancțiuni vizează activele oficialilor ruși, inclusiv ale familiilor Putin și Lavrov, și a marilor oligarhilor ruși, principalele bănci rusești, reducerea sau interzicerea importurilor de energie, de la gaze naturale la petrol și cărbune, precum și interzicerea canalelor de propagandă media ale Kremlinului. Alte măsuri diplomatice au fost reprezentate și de expulzarea unor diplomați ruși din țările occidentale, sub suspiciunea de spionaj. Mai mult, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Liderii SUA, G7, NATO, UE, României și Poloniei au ajuns la un consens larg pentru izolarea internațională a Rusiei, subliniind că vor adopta sancțiuni până când Putin va pune capăt războiului.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Șeful Statului Major al armatei franceze: Franța este considerată de Rusia „principalul său inamic în Europa”
Ursula von der Leyen, omagiu victimelor genocidului de la Srebrenica la 30 de ani de la tragedie: ”UE nu va uita niciodată”
BraveTech EU, o nouă inițiativă lansată de Comisia Europeană în parteneriat cu Ucraina, va consolida capacitățile comune de apărare
România se alătură, prin Exim Banca Românească, inițiativei UE de consolidare a comerțului cu Ucraina prin oferirea de garanții la export
Franța și Regatul Unit semnează un acord „istoric” pentru a-și coordona în premieră politica de descurajare nucleară în beneficiul securității europene
Parteneriatul strategic cu SUA este “o garanție a stabilității și prosperității” României, afirmă Bolojan la 28 de ani de la lansarea parteneriatului
G7
Miniștrii de externe ai G7 și șefa diplomației UE cer Iranului să reia cooperarea ”deplină” cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA)
Published
2 weeks agoon
July 1, 2025By
Diana Zaim
Într-o declarație comună, șefii diplomațiilor din G7 și UE și-au exprimat sprijinul pentru încetarea focului mediată de președintele american Donald Trump și au făcut apel la toate părțile implicate să evite acțiuni care ar putea destabiliza regiunea.
„Salutăm rolul constructiv al Qatarului în facilitarea acordului de încetare a ostilităților și ne exprimăm solidaritatea față de Qatar și Irak, care au fost recent ținte ale atacurilor lansate de Iran și aliații săi”, se arată în comunicatul oficial.
Miniștrii au reiterat opoziția fermă față de orice tentativă a Iranului de a dobândi arme nucleare și au cerut reluarea imediată a cooperării depline cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Aceștia au subliniat necesitatea ca Iranul să ofere acces inspectorilor AIEA și să furnizeze date verificabile privind toate materialele nucleare de pe teritoriul său.
De asemenea, liderii G7 au condamnat apelurile lansate în Iran privind arestarea și executarea directorului general al AIEA, Rafael Grossi, calificându-le drept inacceptabile. În declarația comună se reafirmă importanța Tratatului de neproliferare nucleară (TNP), considerat un pilon esențial al arhitecturii de securitate globală. Oficialii au subliniat că Iranul trebuie să rămână parte la tratat și să își respecte pe deplin obligațiile internaționale.
„Rămânem angajați față de pacea și stabilitatea în Orientul Mijlociu. În acest context, reafirmăm dreptul Israelului de a se apăra și sprijinim pe deplin securitatea acestuia”, au declarat miniștrii.
Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, în așteptarea unui posibil nou cadru de negocieri privind programul nuclear iranian.
G7
De teama represaliilor, G7 a convenit să scutească multinaționalele SUA de la plata impozitului minim global de 15% pe profit
Published
2 weeks agoon
June 30, 2025By
Teodora Ion
Țările G7 au convenit să scutească Statele Unite de la aplicarea unei cote minime de 15% pentru impozitul pe profit, a anunțat președinția canadiană a G7 într-o declarație făcută sâmbătă seara, informează Politico Europe.
Ceilalți membri ai grupului țărilor industrializate occidentale au cedat pentru a-și proteja propriile firme de amenințarea cu represalii a Washingtonului.
„Este un compromis onorabil, deoarece ne scutește de represaliile automate ale secțiunii 899 din marea și frumoasa lege”, a declarat ministrul italian al finanțelor, Giancarlo Giorgetti, pentru presa locală.
Declarația G7 sugerează crearea unui „sistem paralel” care să excludă firmele americane de la normele fiscale minime și „să faciliteze continuarea progreselor în vederea stabilizării sistemului fiscal internațional”.
Acordul vine în contextul în care UE și SUA sunt blocate în discuții comerciale cu miză importantă înainte de termenul limită de 9 iulie, dată la care președintele american Donald Trump a amenintat că va majora tarifele pentru produsele europene până la 50% dacă nu se ajunge la un acord.
Într-un semn de destindere, UE, Canada, Japonia și Regatul Unit au convenit să scutească SUA de aplicarea impozitului minim de 15 % asupra multinaționalelor, în încercarea de a evita contramăsurile Washingtonului.
Impozitul minim a fost un element-cheie al unui acord, intermediat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care a fost convenit de aproape 140 de țări în 2021 pentru a crea un sistem fiscal global mai echitabil. Congresul Statelor Unite nu a ratificat niciodată acest acord.
În schimbul scutirii, SUA au fost de acord să renunțe la o așa-numită taxă de răzbunare împotriva altor țări care impun taxe pretins „discriminatorii” firmelor americane. Factorii de decizie din SUA au fost supuși unor presiuni intense pentru a atenua taxa discutată, pe fondul temerilor că aceasta ar fi diminuat investițiile străine în țară.
„De asemenea, recunoaștem că eliminarea secțiunii 899 este esențială pentru această înțelegere generală”, se arată în declarația G7.
Administrația Trump a luat în vizor o regulă din acordul OCDE – așa-numita regulă privind profiturile neimpozitate – care obligă țările care depășesc limita de impozitare de 15% să redistribuie veniturile neîncasate către țările străine.
Trump a criticat această dispoziție – care este menită să uniformizeze condițiile de concurență și să evite concurența fiscală – pe motiv că ar limita suveranitatea și ar da veniturile fiscale ale SUA altor țări.
„Administrația Trump rămâne vigilentă față de toate taxele străine discriminatorii și extrateritoriale aplicate împotriva americanilor”, a scris într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X secretarul american pentru comerț, Scott Bessent.
Cu toate acestea, scutirea SUA de la un element-cheie al acordului reprezintă o concesie majoră pentru țările UE – precum Franța – care au fost susținători importanți ai acordului fiscal.
Aproape 140 de jurisdicții din întreaga lume au aderat la norma care instituie un impozit minim pe profit, „de cel puţin 15%”, care îşi propune să pună capăt paradisurilor fiscale.
În Uniunea Europeană, aceste prevederi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024.
Normele se vor aplica grupurilor multinaționale de societăți și grupurilor naționale de mari dimensiuni din UE, cu venituri financiare combinate de peste 750 de milioane de euro pe an. Normele propuse se vor aplica oricărui grup mare de societăți, atât național, cât și internațional, cu o societate-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.
Directiva include un set comun de norme privind modul de calculare și de aplicare a unui „impozit suplimentar” datorat într-o anumită țară în cazul în care cota efectivă de impozitare este mai mică de 15 %.
În cazul în care o filială nu este supusă cotei efective minime într-o țară străină în care este situată, statul membru al societății-mamă va aplica, de asemenea, un impozit suplimentar pentru aceasta din urmă. În plus, directiva asigură impozitarea efectivă în situațiile în care societatea-mamă este situată în afara UE într-o țară cu un nivel scăzut de impozitare care nu aplică norme echivalente.
G7
Zelenski a discutat cu premierul Japoniei despre finanțarea producției de drone ucrainene și creșterea presiunii internaționale asupra Rusiei
Published
3 weeks agoon
June 18, 2025
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit, marți, cu premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, în marja summitului G7 desfășurat în Canada. Potrivit Administrației Prezidențiale de la Kiev, discuțiile au vizat sprijinul oferit de Japonia Ucrainei, colaborarea în industria de apărare și necesitatea intensificării presiunii internaționale asupra Rusiei în contextul continuării agresiunii împotriva statului ucrainean și al eforturilor internaționale pentru obținerea păcii.
Șeful statului ucrainean a mulțumit Japoniei și poporului japonez pentru sprijinul constant acordat încă de la începutul invaziei ruse.
„Am suferit lovituri majore împotriva poporului nostru, în primul rând asupra infrastructurii civile și a sistemului energetic. Ceea ce s-a întâmplat noaptea trecută – 440 de drone iraniene Shahed – este încă un exemplu al comportamentului Rusiei. Vreau să vă mulțumesc pentru sprijinul oferit securității sistemului nostru energetic, pentru ajutorul umanitar și pentru pachetele solide de sprijin acordate poporului ucrainean”, a declarat Volodimir Zelenski.
Premierul japonez a punctat că țara sa a oferit Ucrainei asistență de peste 12 miliarde de dolari și a reamintit că, la începutul lunii iunie, Japonia și Ucraina au semnat un acord prin care vor fi alocați 3,3 miliarde de dolari suplimentari, proveniți din dobânzile generate de activele rusești înghețate.
„Poziția Japoniei rămâne neschimbată și fermă: o pace justă și durabilă trebuie instaurată în Ucraina cât mai curând posibil. Vom continua să lucrăm îndeaproape cu comunitatea internațională și cu G7 pentru a sprijini eforturile Ucrainei”, a afirmat Shigeru Ishiba.
Cei doi lideri au discutat despre cooperarea dintre Rusia, Coreea de Nord și Iran, pe care o consideră o amenințare reală nu doar pentru Europa, ci și pentru întreaga lume, în special pentru regiunea Asiei de Sud-Est. Atât Zelenski, cât și Ishiba au exprimat un punct de vedere comun: pentru a forța Rusia să accepte pacea, este nevoie de o intensificare a presiunii internaționale și de impunerea unor sancțiuni mai dure.
Președintele ucrainean l-a informat pe prim-ministrul japonez cu privire la principalele nevoi de apărare ale Ucrainei, necesare pentru a proteja populația de atacurile cu rachete și drone ale Rusiei. În acest context, cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală în industria de apărare, cu accent pe posibilitatea unor investiții directe din partea Japoniei în producția de drone ucrainene.
De asemenea, în cadrul întâlnirii au fost abordate pregătirile pentru programul de reconstrucție a Ucrainei, Japonia exprimându-și interesul de a participa la proiectele de redresare postbelică.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Șeful Statului Major al armatei franceze: Franța este considerată de Rusia „principalul său inamic în Europa”

Ursula von der Leyen, omagiu victimelor genocidului de la Srebrenica la 30 de ani de la tragedie: ”UE nu va uita niciodată”

BraveTech EU, o nouă inițiativă lansată de Comisia Europeană în parteneriat cu Ucraina, va consolida capacitățile comune de apărare

MedLife deschide calea pentru o medicină cu adevărat personalizată în România, prin achiziționarea celui mai avansat echipament de secvențiere Illumina – NovaSeq X Plus

România se alătură, prin Exim Banca Românească, inițiativei UE de consolidare a comerțului cu Ucraina prin oferirea de garanții la export

Franța și Regatul Unit semnează un acord „istoric” pentru a-și coordona în premieră politica de descurajare nucleară în beneficiul securității europene

Parteneriatul strategic cu SUA este “o garanție a stabilității și prosperității” României, afirmă Bolojan la 28 de ani de la lansarea parteneriatului

Oana Țoiu și Mihai Jurca au discutat cu cu comisarul european pentru apărare despre contribuția industriei românești de apărare la securitatea europeană

Noua ambasadoare a Germaniei în România, Angela Ganninger, are misiunea unei cooperări strânse Berlin – București “pentru o Europă unită și sigură”

Norvegia investește 238 milioane de euro pentru consolidarea securității energetice și tranziției ecologice în Ucraina

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Vicepremierul Dragoș Anastasiu avertizează cu “scenariul Grecia 2010” dacă România nu adoptă rapid un pachet fiscal: “Suntem cu spatele la zid” din perspectiva timpului
- ROMÂNIA1 week ago
“Susținem ideea că granița UE nu se mai oprește la granița României”, afirmă șefa diplomației române la lansarea președinției daneze a Consiliului UE
- JUSTIȚIE3 days ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană
- EDITORIALE5 days ago
Iulian Chifu: Trecerea Rubiconului. Putin îl împinge pe Trump să sancționeze Rusia și să sprijine decisiv Ucraina
- ENERGIE4 days ago
Ministerul Energiei lansează în toamnă un nou apel de proiecte pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar