Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul Grupului S&D acuză „lipsa completă de solidaritate” a patru state membre privind Planul UE de relansare post-pandemie: Este inacceptabil să ții ostatice 23 de state pro-europene preferând soluțiile naționale la criza Covid-19

Published

on

Liderul Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia, acuză „lipsa completă de solidaritate” a patru state membre privind Planul Uniunii Europene de relansare post-pandemie, care preferă soluții naționale în detrimentul soluțiilor și convergenței europene, ținând pe loc celelalte state. 

Iratxe Garcia a făcut această afirmație în cadrul sesiunii plenare extraordinare a Parlamentului European, cu prilejul prezentării de către Comisia Europeană a Planului de relansare economică post-Covid-19 a UE – denumit „Next Generation EU”, pe care aceasta l-a salutat, fiind în acord cu sugestiile anterioare ale eurodeputaților.

 

Plenul Parlamentului European a adoptat în urmă cu două săptămâni, pe 15 mai, cu o largă majoritate, o rezoluție în care solicita Comisiei Europene un pachet de redresare de 2.000 de miliarde de euro pentru a aborda impactul COVID-19. De asemenea, într-o altă rezoluție adoptată la 17 aprilie, instituția cerea Comisiei ca, „în calitate de colegislator, componentă a autorității bugetare și singura instituție aleasă direct prin vot universal, Parlamentul trebuie inclus ca parte integrantă și esențială în toate discuțiile privind răspunsul UE la această criză și privind redresarea ulterioară”.

„La o lună după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prezentați aici planul de recuperare al Comisiei Europene. Și trebuie să spun că este un plan ambițios. Este un plan pro european și este un plan care merge pe linia a ceea ce am sugerat și vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acordat Parlamentului European rolul pe care îl merită, punându-ne la egalitate cu Consiliul și asigurându-ne că acest plan de recuperare se încadrează în Cadrul Financiar Multianual prin resursele la care faceți referire”, a spus liderul social-democraților din Parlament.

Astăzi, 27 mai, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat în fața Legislativului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

În al doilea rând, Garcia a subliniat că „este clar că ceva este schimbat; unele dintre propunerile pe care le-ați prezentat și care au fost susținute de unele state membre ar fi fost de neconceput acum câteva săptămâni”, făcând referire la sprijinul acordat de majoritatea statelor membre pentru emiterea de obligațiuni de către Comisia Europeană, ceea ce le va permite acestora să obțină o finanțare echitabilă pentru a ieși din această criză. „Atât de multe state membre înțeleg câte sunt în joc”, a adăugat liderul S&D, explicând că în joc este chiar „viitorul și credibilitatea proiectului UE”.

Mai mult decât atât, Garcia a precizat că „nu este vorba doar despre solidaritate, ci despre supraviețuirea monedei euro și a pieței unice și, de asemenea, este vorba despre supraviețuirea proiectului european, deoarece poate unii nu au înțeles că nu suntem aici pentru a ne tocmi, sau cel puțin grupul meu politic nu este nu este aici pentru asta – este aici să avem o uniune politică”. 

În acest sens, Iratxe Garcia a atras atenția că există voci în cadrul Consiliului care se comportă „ca și cum nu nu s-ar fi întâmplat nimic, ca și cum nu am fi avut această criză imensă în ultimele luni, ca și cum nu am fi avut aceste zeci de mii de morți”, ignorând faptul că  60 de milioane de locuri de muncă sunt în pericol și că economia UE fiind în scădere cu 8% anul acesta. Deci, „dacă asta nu ne împinge să acționăm, nu știu ce așteaptă unii”, a spus aceasta. 

De asemenea, liderul social-democraților din Parlamentul European a acuzat anumite state membre de comportament nesolidar în ceea ce privește implementarea planului de relansare economică și a avertizat că acele voci din cadrul Consiliului care nu par să creadă în soluții comune și în convergență europeană ar trebui să facă un pas înapoi pentru a nu împiedica progresul altor state membre.

„Este momentul adevărului, a venit momentul să punem cărțile pe masă, vrem să continuăm construirea unei uniuni politice, pentru că acest lucru depășește solidaritatea. Și pentru că trebuie să presupunem că în această lume haotică, merită să apărăm UE. COVID este o criză simetrică cu impact asimetric. UE trebuie să corecteze aceste simetrii. Ceea ce nu este acceptabil este să spunem că dorim un proiect comun, dar lăsăm unele state membre să își ajute companiile, în timp ce alte întreprinderi și alte state membre sunt lăsate să moară din cauza lipsei de resurse. Deci, fie o scoatem la capăt cu toții, fie nu o face nimeni; și dacă există și aceia din Consiliu care nu cred în soluțiile europene și în convergență, atunci ceea ce ar trebui să facă este cel puțin să se dea înapoi și să nu-i oprească pe cei care vor să avanseze în Europa”, a punctat Garcia. 

Politiciana a atins, în acest fel, chiar tema reformei instituționale a procedurii de vot în Consiliu în privința bugetului pe termen lung al UE:

„Să fim sinceri, nu este vorba de a arunca mai mulți bani în acest sens, este de a progresa la nivel european și de aceea Consiliul ar trebui să modifice procedura necesară pentru a putea adopta CFM prin QMV și nu în unanimitate. Avem 23 de țări pro-europene și totuși sunt ținute ostatice de patru țări care preferă soluțiile naționale. Aceasta arată o lipsă completă de solidaritate. Acest lucru este atât de scurt pentru că tot ce trebuie să faceți este să priviți în jur și să realizați că multilateralismul este în pericol și avem nevoie de guvernare globală”, a mai spus Garcia cu referire la Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, patru state membre așa-zis „frugale” care s-au declarat împotriva acordării de granturi pentru sprijinirea țărilor celor mai afectate de pandemie, dar în favoarea unor împrumuturi ca expresie a solidarității europene. 

În cele din urmă, Iratxe Garcia a subliniat că instituțiile UE și statele membre trebuie să-și asume responsabilitatea, fiind o datorie față de cetățeni și generațiile viitoare:

„Trebuie să ne asumăm responsabilitatea și, din ceea ce tocmai ați văzut, Parlamentul European este o instituție care vrea să lucreze în interesul cetățenilor. Acum este sarcina dumneavoastră, doamnă von der Leyen, să-i convingem pe prietenii noștri din Consiliu să rămână fermi, să fie ambițioși și noi vom fi alături de dumneavoastră. O datorăm generațiilor viitoare ale UE”, a încheiat liderul S&D.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Corina Crețu a prezidat audierea publică din Parlamentul European privind simplificarea accesului la fondurile europene

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a prezidat marți, în Parlamentul european, audierea publică din Comisia pentru Control Bugetar privind simplificarea accesului la fondurile europene.

“Mesajul meu central a fost acela că simplificarea accesului la fondurile europene este un proces esențial, care odată implementat de Statele Membre ar fi nu doar un succes politic major, ci ar transmite și un mesaj foarte puternic: și anume, acela că preocuparea pentru transformarea în bine a vieții oamenilor este cât se poate de reală”, a transmis Corina Crețu, raportor al Comisiei CONT pentru acest dosar, după audiere.

Ea a indicat că reducerea birocrației și simplificarea procedurilor administrative sunt solicitări din partea beneficiarilor din absolut toate statele membre, iar decidenții nu pot face abstracție de ele.

“În același timp, însă, aceste măsuri trebuie acompaniate de verificări atente, astfel încât să menținem o garanție cât se poate de puternică privind cheltuirea corectă a banilor”, a continuat europarlamentarul.

“Toate acestea necesită și o capacitate administrativă sporită, dar responsabilitatea e acum în mâinile Guvernelor naționale, care trebuie să se asigure că simplificarea devine o realitate la nivel local, ”pe teren”, renunțând la supra-reglementare. Sunt eforturi semnificative, dar acestea vor fi doar înspre binele cetățenilor”, a conchis Corina Crețu.

La audierea prezidată de fostul comisar european pentru politică regională au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Curții de Conturi Europene, ai Comitetului Regiunilor și ai Consiliului European al Municipalităților și Regiunilor, modul în care măsurile de simplificare propuse în politica de coeziune reușesc să asigure echilibrul între cheltuirea corectă și cheltuirea eficientă a fondurilor europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027.

De la revenirea sa în Parlamentul European, în iulie 2019, Corina Crețu a coordonat sau coordonează șapte rapoarte importante în activitatea legislativului european din Comisiile CONT și REGI: raportul privind bugetul anual al UE pentru 2020, raportul special cu privire la frauda în comerțul online, raportul special cu privire la migrație, raportul Băncii Europene de Investiții pentru anul 2018, raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anul 2018 și raportul privind mecanismele de cooperare transfrontalieră și raportul privind controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții pentru anul 2019.

De asemenea, Crețu a fost numită raportor pe opinie al Comisiei REGI pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul programului Next Generation EU.

Nu în ultimul rând, în septembrie 2020, aceasta a fost numită raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European în ce privește eficiența utilizării de către statele membre a fondurilor UE disponibile prin intermediul Fondului de Solidaritate în cazul unor dezastre naturale.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membru în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

S&D

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

Published

on

© PES/Facebook

Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei, care va avea loc în format hibrid la Berlin, începând cu ora locală 09:30.

Evenimentul “With Courage. For Europe” reunește prim-miniștri și lideri social-democrați pentru a transmite un semnal puternic în favoarea progresului în Europa și pentru a discuta ideile comune pentru viitorul Europei.

„Ne dorim o Europă care consolidează respectul, investește în viitor și acționează împreună”, transmis organizatorii evenimentului. 

Aflați mai multe despre ambițiile PES pentru Europa pe www.pes.eu.

De asemenea, puteți urmări în direct evenimentele organizate în marja conferinței. Alăturați-vă Grupului S&D din Parlamentul European, Grupului PSE din Comitetul Regiunilor și Fundației pentru Studii Progresiste Europene (FEPS) pentru un eveniment care va avea loc la 25 iunie, la ora 17:00 CET. Mai mult, puteți urmări evenimentul conex organizat de PES Women și ASF de la ora 12:00 CET pe 25 iunie.

“With Courage. For Europe” face parte dintr-o serie de evenimente privind viitorul Europei organizate de Partidul Socialiștilor Europeni (PES). Primul eveniment a avut loc la Roma, la 3 mai 2021.

PES reunește partidele socialiste, social-democrate, laburiste și democratice din întreaga Uniune Europeană, din Regatul Unit și din Norvegia. Împreună cu 33 de partide membre cu drepturi depline și 12 partide asociate și 12 partide observatoare, aceștia luptă pentru o Europă mai bună și mai progresistă.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu: Fondul Social European Plus de 88 de miliarde de euro, o nouă dovadă că UE acordă sprijin celor mai vulnerabili cetățeni ai săi pentru a face față efectelor crizei COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu consideră că sprijinul pentru cei mai vulnerabili cetățeni ai săi este o obligație a Uniunii Europene cu atât mai mult cu cât întreaga presiune a pandemiei de COVID-19, dar și a transformărilor impuse de o economie europeană digitală și verde, se răsfrâng în primul rând asupra oamenilor.

Acesta este unul dintre motivele pentru care europarlamentarul român a sprijinit în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentului European organizate la Strasbourg de la începutul pandemiei Fondul Social European Plus (FSE+), prin care Uniunea Europeană va investi 88 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 pentru a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor europeni.

”Am susținut prin votul meu acest raport deoarece efectele crizei economice generate de pandemia Covid-19 sunt resimțite din ce în ce mai puternic de către cetățeni. În plus, tranziția digitală și alinierea la țintele de mediu stabilite prin Pactul Ecologic vor cauza noi presiuni economice și sociale”, a transmis Marinescu.

Acesta a argumentat că Fondul Social European Plus devine în acest context ” un instrument foarte important prin care Uniunea vine în sprijinul cetățenilor, prin fonduri alocate special pentru nevoile specifice ale fiecărei categorii sociale, având ca obiective creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și a  nivelului de pregătire profesională, precum și o protecție socială cât mai corectă”.

Marian-Jean Marinescu a detaliat cum vor fi distribuite fondurile din acest instrument în perioada 2021-2027: statele membre vor trebui să aloce cel puțin 25% din fonduri pentru promovarea incluziunii sociale și sprijinirea celor mai afectate grupuri sociale ca urmare a pierderii locurilor de muncă și a diminuării veniturilor; investiții substanțiale trebuie alocate pentru sprijinirea tinerilor pentru găsirea unui loc de muncă; sărăcia în rândul copiilor este o altă prioritate iar statele care au un nivel crescut de sărăcie a copiilor trebuie să investească cel puțin 5% din fondurile FES ce le revin; pentru a reduce sărăcia extremă sunt alocate alte trei procente care permit statelor membre să le ofere acestor oameni alimente și bunuri de strictă necesitate.

Parlamentul European a dat verde la 8 iunie Fondului Social European Plus, instrument prin care Uniunea Europeană urmărește să sprijine statele membre să facă față crizei cauzate de pandemia de COVID-19, să atingă niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă și o protecție socială echitabilă, precum și să dezvolte o forță de muncă rezilientă și calificată, pregătită pentru tranziția către o economie verde și digitală.

Fondul Social European Plus, al cărui buget se ridică la 88 de miliarde de euro, va juca un rol important în implementarea Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și în combaterea efectelor socio-economice ale pandemiei. 

FSE+ vine în sprijinul agendei abițioase a Comisiei Europene pentru realizarea unei Europe sociale puternice, axate pe locuri de muncă și competențe adaptate exigențelor viitorului, și deschide calea către o redresare socioeconomică echitabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii.

Pentru atingerea acestui deziderat, Executivul european a prezentat la începutul lunii martie Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, care detaliază acțiunile concrete în vederea implementării în continuare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, ca efort comun al statelor membre și al UE, cu implicarea activă a partenerilor sociali și a societății civile. 

Planul propune, de asemenea, obiective principale în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de protecție socială, pe care UE va trebui să le îndeplinească până în 2030:

  1. cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă;
  2. cel puțin 60% dintre adulți să participe anual la cursuri de formare;
  3. numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie redus cu cel puțin 15 milioane.

Angajamentul față de punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale a fost reiterat de liderii celor 27 de țări membre UE, reuniți la 7 mai la Porto. 

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

SUA5 hours ago

Liderii SUA și UE au decis să demareze negocierile pentru implicarea Statelor Unite în proiectele apărării europene și lansarea unui dialog strategic privind Rusia

SUA6 hours ago

Joe Biden și liderii UE au reînnoit parteneriatul transatlantic în fața competiției cu China și Rusia: Va fi înființat un Consiliu UE-SUA pentru comerț și tehnologie

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană, încrezătoare în progresul semnificativ al ODD-urilor grație măsurilor fără precedent din Planul de relansare NextGenerationEU

U.E.7 hours ago

Eurostat: UE a înregistrat în primele patru luni ale acestui an un excedent al balanței comerciale de 61,4 miliarde de euro. China și SUA, principalii parteneri comerciali

Corina Crețu8 hours ago

Corina Crețu a prezidat audierea publică din Parlamentul European privind simplificarea accesului la fondurile europene

U.E.9 hours ago

Premierul Poloniei a convocat o reuniune de urgență cu parlamentarii în contextul unor atacuri cibernetice fără precedent asupra Guvernului

FONDURI EUROPENE9 hours ago

476 de autospeciale de stingere a incendiilor vor fi achiziționate din fonduri europene. IGSU a semnat două acorduri-cadru în valoare de peste 150 de milioane de euro

SUA9 hours ago

Acord major la primul summit UE-SUA după șapte ani: Joe Biden și liderii UE au decis suspendarea pentru cinci ani a tarifelor vamale de 11,5 miliarde de dolari în disputa Airbus – Boeing

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul Digitalizării Ciprian Teleman: Componenta de digitalizare din PNRR este alcătuită pe patru mari piloni. Suntem în faţa unui şantier care abia începe

CONSILIUL UE10 hours ago

Ministrul sănătății Ioana Mihăilă: Este în interesul pacienților europeni ca accesul echitabil la medicamente să devină o prioritate pe agenda Consiliului UE

NATO1 day ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO2 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending