Liderul Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia, acuză „lipsa completă de solidaritate” a patru state membre privind Planul Uniunii Europene de relansare post-pandemie, care preferă soluții naționale în detrimentul soluțiilor și convergenței europene, ținând pe loc celelalte state.
Iratxe Garcia a făcut această afirmație în cadrul sesiunii plenare extraordinare a Parlamentului European, cu prilejul prezentării de către Comisia Europeană a Planului de relansare economică post-Covid-19 a UE – denumit „Next Generation EU”, pe care aceasta l-a salutat, fiind în acord cu sugestiile anterioare ale eurodeputaților.
Plenul Parlamentului European a adoptat în urmă cu două săptămâni, pe 15 mai, cu o largă majoritate, o rezoluție în care solicita Comisiei Europene un pachet de redresare de 2.000 de miliarde de euro pentru a aborda impactul COVID-19. De asemenea, într-o altă rezoluție adoptată la 17 aprilie, instituția cerea Comisiei ca, „în calitate de colegislator, componentă a autorității bugetare și singura instituție aleasă direct prin vot universal, Parlamentul trebuie inclus ca parte integrantă și esențială în toate discuțiile privind răspunsul UE la această criză și privind redresarea ulterioară”.
„La o lună după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prezentați aici planul de recuperare al Comisiei Europene. Și trebuie să spun că este un plan ambițios. Este un plan pro european și este un plan care merge pe linia a ceea ce am sugerat și vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acordat Parlamentului European rolul pe care îl merită, punându-ne la egalitate cu Consiliul și asigurându-ne că acest plan de recuperare se încadrează în Cadrul Financiar Multianual prin resursele la care faceți referire”, a spus liderul social-democraților din Parlament.
Astăzi, 27 mai, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat în fața Legislativului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.
În al doilea rând, Garcia a subliniat că „este clar că ceva este schimbat; unele dintre propunerile pe care le-ați prezentat și care au fost susținute de unele state membre ar fi fost de neconceput acum câteva săptămâni”, făcând referire la sprijinul acordat de majoritatea statelor membre pentru emiterea de obligațiuni de către Comisia Europeană, ceea ce le va permite acestora să obțină o finanțare echitabilă pentru a ieși din această criză. „Atât de multe state membre înțeleg câte sunt în joc”, a adăugat liderul S&D, explicând că în joc este chiar „viitorul și credibilitatea proiectului UE”.
Mai mult decât atât, Garcia a precizat că „nu este vorba doar despre solidaritate, ci despre supraviețuirea monedei euro și a pieței unice și, de asemenea, este vorba despre supraviețuirea proiectului european, deoarece poate unii nu au înțeles că nu suntem aici pentru a ne tocmi, sau cel puțin grupul meu politic nu este nu este aici pentru asta – este aici să avem o uniune politică”.
În acest sens, Iratxe Garcia a atras atenția că există voci în cadrul Consiliului care se comportă „ca și cum nu nu s-ar fi întâmplat nimic, ca și cum nu am fi avut această criză imensă în ultimele luni, ca și cum nu am fi avut aceste zeci de mii de morți”, ignorând faptul că 60 de milioane de locuri de muncă sunt în pericol și că economia UE fiind în scădere cu 8% anul acesta. Deci, „dacă asta nu ne împinge să acționăm, nu știu ce așteaptă unii”, a spus aceasta.
De asemenea, liderul social-democraților din Parlamentul European a acuzat anumite state membre de comportament nesolidar în ceea ce privește implementarea planului de relansare economică și a avertizat că acele voci din cadrul Consiliului care nu par să creadă în soluții comune și în convergență europeană ar trebui să facă un pas înapoi pentru a nu împiedica progresul altor state membre.
„Este momentul adevărului, a venit momentul să punem cărțile pe masă, vrem să continuăm construirea unei uniuni politice, pentru că acest lucru depășește solidaritatea. Și pentru că trebuie să presupunem că în această lume haotică, merită să apărăm UE. COVID este o criză simetrică cu impact asimetric. UE trebuie să corecteze aceste simetrii. Ceea ce nu este acceptabil este să spunem că dorim un proiect comun, dar lăsăm unele state membre să își ajute companiile, în timp ce alte întreprinderi și alte state membre sunt lăsate să moară din cauza lipsei de resurse. Deci, fie o scoatem la capăt cu toții, fie nu o face nimeni; și dacă există și aceia din Consiliu care nu cred în soluțiile europene și în convergență, atunci ceea ce ar trebui să facă este cel puțin să se dea înapoi și să nu-i oprească pe cei care vor să avanseze în Europa”, a punctat Garcia.
Politiciana a atins, în acest fel, chiar tema reformei instituționale a procedurii de vot în Consiliu în privința bugetului pe termen lung al UE:
„Să fim sinceri, nu este vorba de a arunca mai mulți bani în acest sens, este de a progresa la nivel european și de aceea Consiliul ar trebui să modifice procedura necesară pentru a putea adopta CFM prin QMV și nu în unanimitate. Avem 23 de țări pro-europene și totuși sunt ținute ostatice de patru țări care preferă soluțiile naționale. Aceasta arată o lipsă completă de solidaritate. Acest lucru este atât de scurt pentru că tot ce trebuie să faceți este să priviți în jur și să realizați că multilateralismul este în pericol și avem nevoie de guvernare globală”, a mai spus Garcia cu referire la Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, patru state membre așa-zis „frugale” care s-au declarat împotriva acordării de granturi pentru sprijinirea țărilor celor mai afectate de pandemie, dar în favoarea unor împrumuturi ca expresie a solidarității europene.
În cele din urmă, Iratxe Garcia a subliniat că instituțiile UE și statele membre trebuie să-și asume responsabilitatea, fiind o datorie față de cetățeni și generațiile viitoare:
„Trebuie să ne asumăm responsabilitatea și, din ceea ce tocmai ați văzut, Parlamentul European este o instituție care vrea să lucreze în interesul cetățenilor. Acum este sarcina dumneavoastră, doamnă von der Leyen, să-i convingem pe prietenii noștri din Consiliu să rămână fermi, să fie ambițioși și noi vom fi alături de dumneavoastră. O datorăm generațiilor viitoare ale UE”, a încheiat liderul S&D.
Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.
Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.