Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul Grupului S&D acuză „lipsa completă de solidaritate” a patru state membre privind Planul UE de relansare post-pandemie: Este inacceptabil să ții ostatice 23 de state pro-europene preferând soluțiile naționale la criza Covid-19

Published

on

Liderul Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia, acuză „lipsa completă de solidaritate” a patru state membre privind Planul Uniunii Europene de relansare post-pandemie, care preferă soluții naționale în detrimentul soluțiilor și convergenței europene, ținând pe loc celelalte state. 

Iratxe Garcia a făcut această afirmație în cadrul sesiunii plenare extraordinare a Parlamentului European, cu prilejul prezentării de către Comisia Europeană a Planului de relansare economică post-Covid-19 a UE – denumit „Next Generation EU”, pe care aceasta l-a salutat, fiind în acord cu sugestiile anterioare ale eurodeputaților.

 

Plenul Parlamentului European a adoptat în urmă cu două săptămâni, pe 15 mai, cu o largă majoritate, o rezoluție în care solicita Comisiei Europene un pachet de redresare de 2.000 de miliarde de euro pentru a aborda impactul COVID-19. De asemenea, într-o altă rezoluție adoptată la 17 aprilie, instituția cerea Comisiei ca, „în calitate de colegislator, componentă a autorității bugetare și singura instituție aleasă direct prin vot universal, Parlamentul trebuie inclus ca parte integrantă și esențială în toate discuțiile privind răspunsul UE la această criză și privind redresarea ulterioară”.

„La o lună după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prezentați aici planul de recuperare al Comisiei Europene. Și trebuie să spun că este un plan ambițios. Este un plan pro european și este un plan care merge pe linia a ceea ce am sugerat și vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acordat Parlamentului European rolul pe care îl merită, punându-ne la egalitate cu Consiliul și asigurându-ne că acest plan de recuperare se încadrează în Cadrul Financiar Multianual prin resursele la care faceți referire”, a spus liderul social-democraților din Parlament.

Astăzi, 27 mai, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat în fața Legislativului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

În al doilea rând, Garcia a subliniat că „este clar că ceva este schimbat; unele dintre propunerile pe care le-ați prezentat și care au fost susținute de unele state membre ar fi fost de neconceput acum câteva săptămâni”, făcând referire la sprijinul acordat de majoritatea statelor membre pentru emiterea de obligațiuni de către Comisia Europeană, ceea ce le va permite acestora să obțină o finanțare echitabilă pentru a ieși din această criză. „Atât de multe state membre înțeleg câte sunt în joc”, a adăugat liderul S&D, explicând că în joc este chiar „viitorul și credibilitatea proiectului UE”.

Mai mult decât atât, Garcia a precizat că „nu este vorba doar despre solidaritate, ci despre supraviețuirea monedei euro și a pieței unice și, de asemenea, este vorba despre supraviețuirea proiectului european, deoarece poate unii nu au înțeles că nu suntem aici pentru a ne tocmi, sau cel puțin grupul meu politic nu este nu este aici pentru asta – este aici să avem o uniune politică”. 

În acest sens, Iratxe Garcia a atras atenția că există voci în cadrul Consiliului care se comportă „ca și cum nu nu s-ar fi întâmplat nimic, ca și cum nu am fi avut această criză imensă în ultimele luni, ca și cum nu am fi avut aceste zeci de mii de morți”, ignorând faptul că  60 de milioane de locuri de muncă sunt în pericol și că economia UE fiind în scădere cu 8% anul acesta. Deci, „dacă asta nu ne împinge să acționăm, nu știu ce așteaptă unii”, a spus aceasta. 

De asemenea, liderul social-democraților din Parlamentul European a acuzat anumite state membre de comportament nesolidar în ceea ce privește implementarea planului de relansare economică și a avertizat că acele voci din cadrul Consiliului care nu par să creadă în soluții comune și în convergență europeană ar trebui să facă un pas înapoi pentru a nu împiedica progresul altor state membre.

„Este momentul adevărului, a venit momentul să punem cărțile pe masă, vrem să continuăm construirea unei uniuni politice, pentru că acest lucru depășește solidaritatea. Și pentru că trebuie să presupunem că în această lume haotică, merită să apărăm UE. COVID este o criză simetrică cu impact asimetric. UE trebuie să corecteze aceste simetrii. Ceea ce nu este acceptabil este să spunem că dorim un proiect comun, dar lăsăm unele state membre să își ajute companiile, în timp ce alte întreprinderi și alte state membre sunt lăsate să moară din cauza lipsei de resurse. Deci, fie o scoatem la capăt cu toții, fie nu o face nimeni; și dacă există și aceia din Consiliu care nu cred în soluțiile europene și în convergență, atunci ceea ce ar trebui să facă este cel puțin să se dea înapoi și să nu-i oprească pe cei care vor să avanseze în Europa”, a punctat Garcia. 

Politiciana a atins, în acest fel, chiar tema reformei instituționale a procedurii de vot în Consiliu în privința bugetului pe termen lung al UE:

„Să fim sinceri, nu este vorba de a arunca mai mulți bani în acest sens, este de a progresa la nivel european și de aceea Consiliul ar trebui să modifice procedura necesară pentru a putea adopta CFM prin QMV și nu în unanimitate. Avem 23 de țări pro-europene și totuși sunt ținute ostatice de patru țări care preferă soluțiile naționale. Aceasta arată o lipsă completă de solidaritate. Acest lucru este atât de scurt pentru că tot ce trebuie să faceți este să priviți în jur și să realizați că multilateralismul este în pericol și avem nevoie de guvernare globală”, a mai spus Garcia cu referire la Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, patru state membre așa-zis „frugale” care s-au declarat împotriva acordării de granturi pentru sprijinirea țărilor celor mai afectate de pandemie, dar în favoarea unor împrumuturi ca expresie a solidarității europene. 

În cele din urmă, Iratxe Garcia a subliniat că instituțiile UE și statele membre trebuie să-și asume responsabilitatea, fiind o datorie față de cetățeni și generațiile viitoare:

„Trebuie să ne asumăm responsabilitatea și, din ceea ce tocmai ați văzut, Parlamentul European este o instituție care vrea să lucreze în interesul cetățenilor. Acum este sarcina dumneavoastră, doamnă von der Leyen, să-i convingem pe prietenii noștri din Consiliu să rămână fermi, să fie ambițioși și noi vom fi alături de dumneavoastră. O datorăm generațiilor viitoare ale UE”, a încheiat liderul S&D.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Grupul PPE nominalizează asistenții medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”: Le suntem pentru totdeauna recunoscători

Published

on

© Captură de ecran EPP video

Grupul popularilor europeni propune nominalizarea asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”, se arată în comunicatul PPE, remis Caleaeuropeana.ro.

”Vrem să îi onorăm pe asistenții noștri medicali, în special pentru eforturile lor eroice din linia întâi în lupta cu pandemia de  COVID-19. Ne protejează împotriva virusului, au grijă de noi atunci când suntem bolnavi și, uneori, își riscă propira viața ca să ne salveze pe noi. Suntem pentru totdeauna recunoscători pentru eforturile lor depuse”,  a transmis liderul grupului PPE Manfred Weber.

De asemenea, trebuie să învățăm din experiența eroilor noștri, astfel încât UE să poată fi mai bine pregătită pentru viitoarele crize, insistă Weber: ”Criza sanitară provocată de COVID-19 a subliniat și importanța preocupărilor de sănătate publică și este clar că în viitor, UE va trebui să fie mai bine pregătită pentru aceste provocări.”

Premiul Cetățeanului European ar fi un omagiu adecvat și un gest important de apreciere din partea tuturor, spune europarlamentarul Frances Fitzgerald, purtătorul de cuvânt al drepturilor femeilor din grupul PPE: ”Este vorba despre asistenții noștri care sunt alături de pacienți în timpul celor mai dificile ore, ținându-i de mână, oferindu-le confort și demnitate celor care sunt cei mai vulnerabili. Aprecierea pe care o avem pentru dăruirea și îngrijirea lor în spitale, în casele de îngrijire a persoanelor în vârstă și în casele de familie, a fost evidentă atunci când i-am aplaudat în fiecare seară în perioada critică a pandemiei.”

Grupul PPE a propus ca Federația Europeană a Asociațiilor Asistenților Medicali să accepte Premiul Cetățeanului European în numele asistenților medicali pe care îi reprezintă, dacă această nominalizare va câștiga.

Continue Reading

Daniel Buda

Europarlamentarul Daniel Buda: Spitalul Regional de Urgență Cluj, trenul și metroul metropolitian Cluj, pe lista proiectelor care urmează să fie finanțate prin fonduri europene și guvernamentale, prin planul de relansare a economiei

Published

on

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) salută decizia Guvernului României de a include spitalul regional de urgență Cluj, trenul și metroul metropolitan Cluj pe lista proiectelor care urmează să fie susținute și finanțate prin fonduri europene și guvernamentale prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică.

”Guvernul liberal sprijină investițiile și generarea de noi locuri de muncă iar <<Planul Național de Investiții și Relansare Economică>>, lansat ieri (n.r. miercuri) în prezența președintelui României, domnul Klaus Iohannis, a premierului Ludovic Orban, a echipei guvernamentale și a reprezentanților mediului economic, este încă o dovadă în acest sens. Programul propus de Guvernul liberal este un program realist, bazat pe investiții de peste 100 miliarde Euro fonduri europene și guvernamentale (71 miliarde Lei și 83 miliarde Euro), în sectoare precum infrastructura, agricultura, sănătatea, educația și nu în ultimul rând în economie. Guvernul liberal nu a uitat de proiectele majore ale județului Cluj, iar pentru acest lucru îi mulțumesc premierului Ludovic Orban”, a transmis Daniel Buda într-un mesaj pe Facebook.

Acesta a transmis că, după foarte mulți ani de întârziere, în care guverneel anterioare ar fi trebuit ăs demareze construirea a opt spitale regionale la nivel național și a unui spital metropolitan în București, ”Guvernul Orban a reușit, într-un timp foarte scurt, să semneze contractele pentru construirea primelor 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro. Prioritatea Guvernului pentru infrastructura națională de sănătate este finalizarea pe termen mediu și lung a acestor obiective de investiții, alături de construirea, modernizarea și reabilitarea a 25 de spitale județene și 110 spitale orășenești cu o alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027”.

”Noul spital regional de urgență de la Cluj va deveni un pol de nivel terțiar pentru rețeaua de spitale din regiunea N-V, destinat pacienților critici și cazurilor complexe care necesită tehnologii și expertiză de nivel înalt. Spitalul va prelua rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj și ale altor părți ale rețelei de urgență. Termenul de finalizare este anul 2027, iar costurile estimate se ridică la 539,59 milioane de euro”, a mai spus eurodeputatul român.

Daniel Buda a mai explicat că un obiectiv strategic important în ceea ce privește transportul de pasageri pe calea ferată îl reprezintă introducerea conceptului de tren metropolitan, consacrat în zona marilor orașe europene, care va avea beneficii în ceea ce privește dinamica fluxurilor de navetiști (pe de o parte translatarea acestora de pe modul rutier pe cel feroviar, dar și generarea de noi călătorii, pe de altă parte), armonizat cu politica europeană de mediu, dar și cu tendințele actuale de transport multimodal de pasageri.

Trenul metropolitan va beneficia de material rulant dedicat și va deservi arii urbane și periurbane, până la 30-50 km distanță, cu opriri frecvente în arii de aglomerare urbană și cu infrastructuri conexe de tip „park and ride”.

În mod specific, proiectul de tren metropolitan Cluj pe traseul Nădășelu – Baciu – Cluj Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida este în faza de elaborare documentație tehnico-economică cu termen de finalizare 2024.

În ce privește alte rețele de metrou/tren metropolitan la nivelul României, dinamica creșterii socio-economice în marile orașe ale României și în zonele metropolitane ale acestora, măsurată prin indicatori demografici, ”impune regândirea rețelelor majore de transport din punct de vedere al mobilității urbane”, consideră eurodeputatul român care a informat că, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, pentru magistrala „Gilău-Florești-Cluj-Napoca” se prevede finalizarea documentației tehnico-economice și lansarea lucrărilor în anul 2022.

Magistrala I de Metrou Cluj-Napoca este preconizată a avea o lungime de circa 13 km, cu o interstație medie de ~1.000 m și o capacitate de transport de 15.000 pasageri pe oră pe sens.

Costul de investiție aferent proiectului este estimat la 1 miliard de euro, care include lucrările de construcție și montaj, precum și dotarea cu material rulant.

Continue Reading

Victor Negrescu

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor: Victor Negrescu propune implicarea organizațiilor de tineret pentru a absorbi mai mulți bani europeni din cele 300 milioane de euro alocate României

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D) propune implicarea organizațiilor de tineret pentru a absorbi mai mulți bani europeni din cele 300 milioane de euro alocate României pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în contextul în care țara noastră se află pe ultimul loc la rata de absorbție, cu doar 0,8%, la nivelul Uniunii Europene.

 

Citând un raport recent al Comisiei Europene referitor la inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Victor Negrescu precizează că România se află pe ultimul loc la rata de absorbție, cu doar 0,8%. Practic, spune acesta, conform datelor din iunie, România a accesat doar 2 milioane de euro din cele 300 de milioane alocate.

Eurodeputatul social-democrat mai spune că aceste cifre sunt dezastruoase în contextul în care rata șomajului în rândul tinerilor este de aproximativ 17% și se află în creștere în contextul COVID-19. Mai mult, el atrage atenția că perspectivele sunt sumbre în accesarea acestor fonduri întrucât avem proiecte selectate în valoare de circa 12% din fondurile alocate României.

„Știu ce o să se zică. Alții sunt de vină. Însă în ultimele 7/8 luni de guvernare liberală acest program a fost total ignorat. Ca dovadă, el nu este menționat în programul economic de relansare. Probabil, tinerii nu sunt o prioritate”, menționează Victor Negrescu. Cu toate acestea, el propune ca, „în loc să ne pierdem în dispute politice sterile, să implicăm organizațiile de tineret și să lucrăm împreună eficient pentru a atrage acești bani importanți pentru România”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending