Connect with us

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș anunță un acord între Parlamentul European și Consiliul UE privind bugetul Uniunii Europene 2021-2027

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord privind planul istoric de 1.824 de miliarde de euro format din cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și instrumentul de redresare Next Generation EU, a anunțat marți liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș.

Parlamentul European a ajuns astăzi la un acord, după negocieri lungi cu Consiliul UE, privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2021-2027 și resursele financiare proprii, obținând o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european, a anunțat Cioloș, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În total, MFF și Planul de relansare economică post-Covid, însumează peste 1.800 de miliarde de euro – bani care vor permite UE nu doar să își reclădească economia, ci și să stabilească noi baze solide și durabile pentru Acordul Verde European și Agenda Digitală. Acest acord reprezintă un succes major pentru toți cetățenii europeni, confruntați cu actuală criză a sănătății, economică și socială generată de pandemia de COVID-19.

Renew Europe, al treilea cel mai mare grup politic din Parlamentul European, condus de Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS, a jucat un rol fundamental în reformarea noului sistem bugetar al Uniunii Europene.

„Vreau să mulțumesc echipei noastre de negociatori care a reușit să modifice liniile acordului cu Consiliul, din iulie, privitor la cerințele Renew Europe. În anii care urmează, impactul cumulativ al bugetului European și al planului de relansare economică va fi unul revoluționar, cu efecte tangibile pentru toți cetățenii europeni, în special pentru generația tânără care se confruntă cu provocări considerabile. Cu o viziune comună foarte clară, acest acord va face posibilă nu numai relansarea, ci și transformarea economiei noastre în jurul Acordului Verde și al Agendei Digitale. Acordul prevede un nou început pentru resursele proprii, care va permite bugetului Uniunii să fie mai puțin dependent de contribuțiile naționale, și să transfere povara rambursării datoriilor către principalii poluatori, giganții IT și alți actori care beneficiază de piața internă, dar care nu contribuie la ea în mod echitabil astăzi”, a declarat Dacian Cioloș.

Punctele-cheie ale noului acord sunt următoarele:

– Autonomia financiară a UE: un calendar cuprinzător pentru introducerea de noi resurse proprii, inclusiv o taxă pentru deșeurile din materiale plastice care va intra în vigoare din 2021, o taxă digitală, un mecanism de ajustare a frontierelor de carbon, veniturile de pe piața internă a carbonului până în 2023 și o taxă pe tranzacțiile financiare (FTT) care urmează să fie introdusă până cel târziu în 2026;

– Investiții suplimentare: bugetul prevăzut pentru o serie de programe UE importante, evidențiate de Consiliu, va fi majorat semnificativ prin crearea de noi mecanisme, până la valoarea de 16 miliarde de euro. Programul de Sănătate UE se va tripla, programele de cercetare și inovare se vor apropia de alocarea ambițioasă de 3% din PIB, programul „Drepturi și valori” va fi dublat, InvestEU, ERASMUS și Frontex vor fi consolidate. Acest lucru va permite Uniunii să învețe de pe urma pandemiei de COVID-19, sprijinindu-i mai bine pe profesioniștii noștri din sănătate, consolidându-și acțiunile pentru a ne apăra mai bine valorile, pentru a ne sprijini tinerii, antreprenorii și pentru a ne proteja mai bine granițele;

– Climă și biodiversitate: în concordanță cu dorința Renew Europe pentru o tranziție autentică în abordarea schimbărilor climatice, acordul asigură un angajament minim de 30% pentru cheltuielile climatice și un nou obiectiv pentru cheltuielile privind biodiversitatea, ajungând la 10% începând cu 2026.

“Avem o înțelegere pe buget. 1,8 trilioane de euro pentru stimularea economiei UE, Pactului Verde și Agendei Digitale. Un Parlament European unit și cu obiective clare în aceste negocieri a livrat pași importanți înainte pentru cetățenii UE”, a scris Cioloș și pe Twitter.

Într-o postare separată, Cioloș a salutat și modificările structurale obținute la solicitarea Renew Europe cu privire la resursele proprii ale Uniunii Europene pentru ca bugetul european să fie mai puțin dependent de contribuțiile naționale.

“UE va beneficia de o agendă ambițioasă de noi resurse proprii de 35 de miliarde de euro. Marii poluatori și giganții IT își vor plăti partea echitabilă pentru a rambursa împrumuturile UE”, a completat el.

Acordul a fost anunțat și de un membru al echipei de negociere a Parlamentului European, eurodeputatul Rasmus Andresen, din partea grupului Verzilor.

De asemenea, Parlamentul European a anunțat o conferință de presă a negociatorilor Parlamentului pentru bugetul 2021-2027 după finalizarea tratativelor.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Nu am nevoie să-mi spună Comisia Europeană ce să urez de Crăciun. Dacă sunteți o Comisia politică, ascultați vocea cetățenilor ca să nu îi îndepărtăm de proiectul european

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Dacian Cioloș (Renew Europe) a solicitat miercuri Comisiei Europene să se comporte precum o “Comisie politică” și să asculte vocea cetățenilor și a preocupărilor lor. Poziția liderului USR a fost exprimată în plenul Parlamentului European în cadrul unei dezbateri referitoare la orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv, document care a stârnit controverse prin faptul că propunea înlocuirea sintagmei de “Crăciun fericit” cu cea de “sărbători fericite”.

“Ursula von der Leyen ne-a asigurat la începutul mandatului său că va conduce o Comisie politică. Dacă sunteți o Comisie politică, vă rog ascultați cu mai multă atenție vocea cetățenilor și haideți să nu adâncim falii care riscă să îi îndepărteze pe aceștia și mai mult de proiectul european. Sunt sigur că orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv au fost scrise cu cele mai bune intenții posibile. Rezultatul a fost contrar așteptărilor după vedem și din reacțiile din plen. Trecem printr-o pandemie, a crescut prețul la energie, crește inflația, un război mocnește la granița Ucrainei. Acestea sunt problemele care îi preocupă pe oameni și care așteaptă răspunsuri. Într-o perioadă în care anxietatea și furia ating cote maxime, haideți să nu dăm prilej extremiștilor să le alimenteze și mai mult cu genul acesta de subiecte artificiale”, a spus Cioloș, în plenul de la Strasbourg.

Ex-liderul Renew Europe a făcut trimitere la părinții fondatori ai UE care susțineau nevoia unui sentiment de apartenență la un spirit comun european, necesitatea de a consolida un sentiment al identității europene.

“Creștinismul face parte din moștenirea noastră culturală comună. Este o parte a patrimoniului nostru. Este o parte integrantă a acestei identități și asta este nevoie să scoatem la lumină, ce ne unește ca europeni, rămânând fideli specificului nostru local și național”, a completat el.

Cioloș și-a manifestat în favoarea integrării minorităților în Europa și respectării drepturilor cetățenilor europeni indiferent de religiile și de credințele pe care le au.

“Eu nu am nevoie să-mi spună Comisia Europeană ce să urez eu apropiaților mei. Cu astfel de abordări riscăm să îndepărtăm și mai mult cetățenii de Europa și de valorile ei fondatoare. Prefer o Europă a dezbaterii, nu o Europă a unei gândiri comune. (…) O Europă a deschiderii de spirit. Unitatea în diversitate nu înseamnă nivelarea limbajului și reducerea la cel mai mic numitor comun a formelor de adresare. Europa unită în diversitate, înseamnă diversitatea credinței. Sărbătoarea de Crăciun care se apropie mi-a marcat copilăria. E parte a identității mele și ca român și ca european. Este o parte pe care o prețuiesc și de care sunt mândru. Nu cred că cineva poate fi deranjat de faptul că eu cred în Dumnezeu, cred în Crăciun și că trăiesc acest sentiment și îl exprim”, a mai punctat Dacian Cioloș.

 

Un document intern al Comisiei Europene care îi sfătuia pe oficiali să folosească termeni precum „sezonul sărbătorilor” mai degrabă decât Crăciunul a fost retras după un protest din partea politicienilor de dreapta.

“Sărbătorirea Crăciunului și utilizarea denumirilor și simbolurilor creștine fac parte din bogatul patrimoniu european. Nu interzicem și nici nu descurajăm utilizarea cuvântului Crăciun”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.

În ceea ce privește orientările pentru o comunicare incluzivă, acest document nu a fost adoptat de Comisie și a fost retras, conform declarației comisarului european pentru egalitate, Helena Dalli.

“Inițiativa mea de a elabora orientări ca document intern de comunicare pentru personalul Comisiei în exercitarea atribuțiilor sale a fost menită să atingă un obiectiv important: să ilustreze diversitatea culturii europene și să prezinte caracterul incluziv al Comisiei Europene în ceea ce privește toate categoriile sociale și convingerile cetățenilor europeni.  Cu toate acestea, versiunea publicată a orientărilor nu servește în mod adecvat acestui scop. Acesta nu este un document dezvoltat îndeajuns și nu îndeplinește toate standardele de calitate ale Comisiei. În mod evident, redactarea acestor orientări necesită mai multe eforturi. Prin urmare, acestea vor fi retrase și vom continua să lucrăm la acest document”, a afirmat Dalli.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, despre situația de la frontiera Ucraina-Rusia: Numai prin solidaritate europeană putem convinge Rusia lui Putin să dea înapoi

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Dacian Cioloș, președintele USR și eurodeputat Renew Europe, a pledat marți în plenul Parlamentului European pentru solidaritate europeană în fața acțiunilor militare ale Rusiei în vecinătatea estică a Uniunii Europene.

Faptul că Federația Rusă și-a sporit substanțial prezența militară la granița de est și de nord cu Ucraina, în Crimeea ocupată și în regiunea Mării Negre, unde Rusia e foarte activă în ultima perioadă, la care se adaugă și declarațiile belicoase ale liderilor ruși, este o provocare și pentru securitatea Uniunii Europene și a statelor de zona estică și sud-estică, inclusiv a României. Comparații cu 1939 au devenit banale, însă nu trebuie să uităm principala lecție a acelei perioade este că nu trebuie să abdicăm de la solidaritate. Singura modalitate prin care putem să convingem Rusia lui Putin că trebuie să dea înapoi este solidaritatea Uniunii Europene la acest fenomen”, a afirmat Cioloș, în cadrul unei dezbateri privind situația de securitate de la granița Ucrainei cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

 

Estul Ucrainei este din 2014 teatrul unui război cu separatiştii pro-ruşi despre care se consideră că sunt susţinuţi de Kremlin, în pofida faptului că acesta infirmă. Acest conflict, care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, a început după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea.

Occidentul a afișat în ultima perioadă un front unit referitor la acțiunile agresive ale Rusiei și acumulările de forțe militare în apropierea graniței cu Ucraina. Săptămâna trecută, miniștrii de externe din G7 au avertizat Rusia că “o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei ar avea consecințe masive și costuri severe”.

Anterior, președintele american Joe Biden a avut consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei atât înainte, cât și după videoconferința cu omologul rus Vladimir Putin, întocmai pentru a arăta unitatea occidentală în această privință.

Din perspectivă instituțională occidentală, NATO a transmis că respinge ideea unui veto al Rusiei privind o posibilă aderare a Ucrainei, iar Uniunea Europeană a avertizat Moscova că orice agresiune împotriva Ucrainei “va avea un preț”.

Săptămâna trecută, Pentagonul a precizat că SUA a livrat Ucrainei ultimele elemente ale pachetului de securitate de 60 milioane de dolari, menit să contribuie la sporirea capacității de apărare împotriva agresiunii Rusiei. Mai mult, Joe Biden l-a asigurat pe Volodimir Zelenski, într-o convorbire telefonică, de sprijinul SUA și al aliaților europeni în fața amenințărilor Rusiei, în timp ce aliaților de pe flancul estic al NATO, inclusiv României, le-a reafirmat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. Biden a mai menţionat că posibilitatea ca SUA să trimită unităţi de luptă în Ucraina, în cazul unei invazii ruse, “nu a fost niciodată o opţiune”, chiar dacă SUA şi NATO ar putea trimite forţe suplimentare în ţările din flancul estic al NATO, însă a insistat pe fraza “consecințelor economice devastatoare” dacă o astfel de acțiune militară ar fi întreprinsă.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș s-a întâlnit cu comisarul european pentru justiție: Comisia va sesiza Curtea de Justiție a UE dacă România nu desființează Secția Specială

Published

on

© Dacian Cioloș / Facebook

În lipsa desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, Comisia Europeană va sesiza din nou Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a afirmat marți europarlamentarul Dacian Cioloș, după o întâlnire pe care a avut-o la Strasbourg cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Membri ai aceleiași familii politice europene, Renew Europe, Cioloș și Reynders au discutat despre situația excluderii judecătorului Cristian Danileț din Consiliul Superior al Magistraturii și tema desființării Secției Speciale.

“Astăzi, la Strasbourg, comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, mi-a confirmat că urmărește cazul Danileț și că a cerut deja mai multe informații despre deciziile luate aseară de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este unul dintre subiectele de pe agenda Comisiei Europene, iar trenarea desființării acestei secții va avea consecințe. Din discuțiile cu comisarul Reynders, am înțeles că îngrijorarea Comisiei vine din faptul că, deși există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) încă din luna mai, lucrurile stagnează și, mai grav, între timp, alți magistrați sunt timorați”, a scris Cioloș, pe Facebook.

Președintele USR a mai subliniat “Didier Reynders mi-a confirmat că, în lipsa desființării SIIJ, Comisia Europeană va sesiza din nou Curtea de Justiție la începutul anului viitor, cu riscul impunerii pentru România a unei amenzi, pentru că hotărârea CJUE nu e respectată”.

“În Uniunea Europeană există temerea că, după Polonia și Ungaria, ar putea apărea un nou stat-problemă”, a conchis Cioloș.

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis săptămâna trecută ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, nominalizând tema desființării SIIJ.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale. Atât vicepreședintele, cât și comisarul au subliniat necesitatea accelerării reformelor și obținerea de rezultate concrete, care să poată duce la finalizarea MCV și continuarea evaluării României exclusiv în cadrul Mecanismului generalizat al UE privind statul de drept. Va fi importantă, pentru atingerea obiectivului de mai sus, care este unul comun al Comisiei și al României, asigurarea sustenabilității reformelor, inclusiv prin respectarea jurisprudenței CJUE și a avizelor Comisiei de la Veneția”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Ca urmare a acestor discuții, ministrul Cătălin Predoiu a precizat luni, în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene, că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO1 hour ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO2 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Grupului PPE din PE, Manfred Weber, mesaj de 24 ianuarie: La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Eugen Tomac3 hours ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eugen Tomac: A fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării

CONSILIUL UE3 hours ago

Bogdan Aurescu pledează ca “UE să fie vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni la adresa Rusiei: Conceptul de sfere de influență este învechit pentru securitatea europeană

ROMÂNIA4 hours ago

24 Ianuarie | Președintele Senatului, Florin Cîțu: Liberalismul rămâne singura soluție pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației UE, după ce SUA au rechemat familiile diplomaților de la Kiev: Nu vom face acelaşi lucru pentru că nu cunoaştem niciun motiv specific. Nu ar trebui să dramatizăm situaţia

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române: 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru

POLITICĂ4 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române: Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri trebuie să reprezinte un exemplu

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending