Connect with us

#RO2019EU

VIDEO Președintele Klaus Iohannis, discurs în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București: ”Triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă”

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, marţi, la Palatul Cotroceni, cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, reuniunea anuală fiind marcată actualmente de exercitarea, în premieră, de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene.

Întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice din România va avea loc la ora 12:00, potrivit agendei şefului statului, și este transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

Discursul integral al președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

”Domnule ministru al afacerilor externe,

Excelenţe,

Doamnelor și domnilor,

Este o onoare pentru mine să găzduiesc, la început de an, această întâlnire tradițională cu excelențele voastre. Prețuiesc foarte mult buna cooperare pe care am avut-o până acum și sper în continuare la consolidarea relațiilor noastre pe parcursul anului 2019. După cum bine știți, o bună parte a eforturilor noastre este, în acest moment, îndreptată către exercitarea cu succes a Președinției țării noastre la Consiliul Uniunii Europene.

Vă spuneam la întâlnirea noastră de anul trecut că pentru ca politica externă şi europeană a României să fie performantă, statul român trebuie să rămână unul în care democrația liberală și statul de drept sunt deplin consolidate, cu o justiție independentă şi eficientă. Aceste considerente rămân valabile acum, când deţinem Preşedinţia Consiliului Uniunii, mai mult ca niciodată. Vă asigur că voi face tot ceea ce ţine de mine, ca Preşedinte, pentru ca aceste valori să nu fie afectate!

În egală măsură, vă asigur că indiferent de scena foarte dinamică a politicii interne româneşti, pe care o cunoaşteţi foarte bine, în ceea ce priveşte afacerile europene toţi factorii de decizie ai României vor acţiona unitar şi cât mai eficient, astfel încât Preşedinţia Consiliului Uniunii să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Dar exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene nu presupune că celelalte constante şi priorităţi strategice ale României vor intra pentru 6 luni pe un plan secundar.

Astfel, triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă: dincolo de obiectivul creşterii rolului României în cadrul Uniunii Europene, care va fi – sper – maximizat de exercitarea Președinției, păstrăm obiectivul central al consolidării şi extinderii Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi pe cel al creşterii rolului şi susţinerii României în cadrul şi pentru Alianţa Nord-Atlantică.

 Astfel, aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, în toate domeniile sale, va rămâne şi în continuare o prioritate pentru politica externă a României.

Profit de acest prilej pentru a saluta recunoaşterea efortului României de participare la sistemul NATO antirachetă, prin baza Deveselu, în Missile Defense Review a Statelor Unite, recent prezentată de către Preşedintele Trump.

În ceea ce priveşte NATO, acest an va marca un moment important – aniversarea a 70 de ani de la crearea celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie, dar şi a 15 ani de la aderarea României la NATO. România va continua să susţină consolidarea Alianţei şi întărirea coerenţei sale, inclusiv a coerenţei Flancului estic. Summitul aniversar de la finalul acestui an va fi un bun prilej pentru noi progrese în acest sens, iar România va acționa în acest scop în 2019. Vom continua să alocăm 2% pentru cheltuielile de apărare, aşa cum ne-am asumat la nivel aliat.

În planul cooperării regionale, România va continua să sprijine formatele deja consacrate şi de succes. Aştept cu interes Summitul Inițiativei București 9 de la finalul lunii februarie, din Slovacia, în continuarea Summitului de succes pe care l-am co-prezidat, anul trecut, la Varșovia.

De asemenea, Summitul de anul trecut al Inițiativei celor Trei Mări, pe care l-am organizat la Bucureşti, a marcat prin rezultatele sale concrete maturizarea politică şi conceptuală a Iniţiativei şi a confirmat valoarea sa adăugată pentru dezvoltarea regiunii.

De aceea, sunt încrezător că Summitul din luna iunie, din Slovenia, va fi un pas esenţial pentru marcarea progresului în implementarea deciziilor extrem de importante pe care le-am luat la Summitul de aici, din 2018.

Vom continua şi în acest an să aprofundăm parteneriatele şi relaţiile de tip strategic ale României – cu Franţa, cu care am dat un nou elan Parteneriatului Strategic, împreună cu Preşedintele Macron, prin semnarea anul trecut a unei noi Declaraţii privind Parteneriatul Strategic şi lansarea excepţionalului Sezon cultural comun; cu Germania, cu care dialogul politic la cel mai înalt nivel şi cel sectorial au cunoscut anul trecut un dinamism remarcabil; cu Italia, unde am avut în 2018 o vizită de stat extrem de bună, confirmând soliditatea relației noastre, cu Polonia, cu care am continuat întărirea cooperării noastre securitare şi în alte domenii, cu Turcia, Japonia, pentru a da doar câteva exemple. Lor li se adaugă relațiile cu statele din Orientul Mijlociu şi din Asia.

În relaţia cu Republica Moldova, vom menţine atenţia noastră prioritară asupra Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a acestui stat şi vom încuraja ferm continuarea reformelor necesare apropierii de Uniune.

În egală măsură, sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând în această perioadă, ca Uniunea Europeană şi statele membre să continue, pe baza angajamentului politic clar al Chişinăului, sprijinul şi angajamentul în favoarea integrării europene a Republicii Moldova.

Liniile mari de acțiune, menționate și în anii trecuți, rămân valabile, fie că vorbim despre Balcanii de Vest și Caucazul de Sud, despre Asia Centrală și Orientul Mijlociu sau despre Asia, America Latină şi Africa.

Este nevoie de progrese la nivelul proceselor de pace destinate soluționării conflictelor din Libia, Siria, Yemen sau în privința Procesului de Pace în Orientul Mijlociu. România s-a pronunțat și se pronunță pentru soluționarea politică a acestora, pe baza negocierilor și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate și ale Adunării Generale a ONU.

În alt registru, reiterez susţinerea României pentru multilateralism, inclusiv pentru sprijinirea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acest angajament de durată în favoarea păcii, justiției și dezvoltării durabile reprezintă esența mesajului României în campania sa pentru obținerea, la alegerile din acest an, a unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Consider că România are o candidatură puternică și îmi exprim speranța că statele pe care le reprezentați vor acorda încrederea lor României cu prilejul alegerilor din luna iunie. În egală măsură, reiterez obiectivul României de a deveni membru OCDE.

Mulțumesc tuturor țărilor membre OCDE pentru sprijinul acordat până acum României, considerată unanim cel mai bine pregătit aspirant european și contez pe manifestarea activă a acestui sprijin și în 2019, cu rezultate, sper, decisive.

Doamnelor şi domnilor şefi de misiune,

Mandatul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene are loc într-un context dinamic, marcat, după cum cunoaşteţi, de provocări importante, ca retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, fenomenul migrației, provocările la adresa securităţii europene, procesul de negociere a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European și procesul de reflecţie asupra viitorului Europei.

Exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene reprezintă pentru România și o oportunitate de a contribui la definirea viitorului proiectului european, în sensul promovării unei Europe mai coezive și mai puternice.

În acest context, Summitul de la Sibiu din 9 mai va fi un moment cheie. La Sibiu, dorim să formulăm o viziune clară asupra liniilor de acțiune prioritare ale Uniunii Europene, care să contribuie semnificativ la definirea Agendei Strategice 2020-2024.

Ne propunem, totodată, să adoptăm o Declarație Politică pentru a reafirma solidaritatea și angajamentul statelor membre pentru construirea unei Uniuni mai puternice, în plan intern și extern. Este esențial ca agenda de priorități care va fi discutată la Sibiu să corespundă agendei cetățenilor, așteptărilor lor legitime de a beneficia de rezultate concrete.

În privința Brexit-ului, Acordul agreat deja între Regatul Unit şi UE27 reprezintă cel mai bun instrument pentru limitarea consecințelor negative ale retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, pentru asigurarea certitudinii juridice pentru mediul de afaceri şi pentru garantarea drepturilor cetățenilor.

În urma primei respingeri a acestui Acord în Parlamentul britanic, ca Președinție a Consiliului UE vom întreprinde acțiunile necesare – în orice scenariu posibil – în coordonare cu instituțiile europene și celelalte state membre.

Astfel, vom depune eforturi pentru facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că Uniunea este pregătită corespunzător pentru retragerea Marii Britanii, în orice scenariu.

Prioritatea pe care am urmărit-o în negocierile cu Londra a fost protejarea drepturilor cetățenilor europeni din Regatul Unit şi o vom urmări şi mai departe, astfel încât să diminuăm pe cât posibil efectele negative care ar putea afecta viețile cetățenilor europeni, inclusiv, desigur, ale cetățenilor români.

În ceea ce privește migrația, ca Președinție, vom depune toate eforturile pentru avansarea negocierilor pe acest dosar. Siguranța cetățenilor este un element crucial și, ca Președinție rotativă, vom continua să lucrăm consecvent pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii și pentru o punere în aplicare rapidă a instrumentelor de securitate.

În acest cadru, reiterez faptul că aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă, în continuare, pentru noi, o prioritate. Suntem convinși că acest demers poate contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întreg spațiul de liberă circulație din Uniunea Europeană.

De asemenea, vom urmări intensificarea cooperării dintre autoritățile naționale competente și a schimbului de bune practici în combaterea radicalizării, în ce privește protecția spațiilor publice, pentru contracararea terorismului.

România a susținut în mod constant consolidarea rolului Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, componentă importantă a proiectului european, inclusiv prin angajamente concrete cu forțe și capabilități în susținerea inițiativelor lansate în acest domeniu.

S-au înregistrat progrese semnificative în acest domeniu într-o perioadă relativ scurtă, dacă ne referim la evoluțiile din partea militară a Politicii de Securitate şi Apărare Comună, prin lansarea Cooperării Structurate Permanente, sau adoptarea recentă a Compactului civil.

Președinția română a Consiliului Uniunii va acționa constructiv în sprijinirea demersurilor care vizează avansarea agendei europene în acest domeniu și, în același timp, va depune eforturi pentru avansarea în continuare a parteneriatului Uniunea Europeană-NATO. Acesta trebuie să asigure complementaritatea în acţiune, pentru a se evita duplicările inutile ale eforturilor şi resurselor.

În acest context, parteneriatul transatlantic va rămâne o prioritate majoră a României, atât pe parcursul Preşedinţiei, cât şi ulterior, aşa cum a fost şi până acum. Acesta este un parteneriat vital, mai ales dacă vrem ca dinamica schimbărilor la nivel global să nu genereze riscuri sporite pentru securitatea şi prosperitatea ambelor maluri ale Atlanticului.

O altă prioritate importantă a Președinției României este politica de extindere, pe baza evaluării individuale a meritelor proprii și a îndeplinirii criteriilor de aderare. România va continua eforturile pentru un proces credibil de accelerare a extinderii Uniunii în Balcanii de Vest.

De asemenea, pentru ca politica Uniunii în vecinătate să fie coerentă, implementarea adecvată a Parteneriatului Estic necesită o atenție specială pentru extinderea avantajelor generate de acordurile de liber schimb în vigoare.

Doamnelor și domnilor şefi de misiune,

Consolidarea proiectului european trebuie să se întemeieze pe o abordare unitară, incluzivă și deschisă pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, cu evitarea diviziunilor. Realizarea proiectului european a fost posibilă deoarece popoarele europene împărtășesc un set de valori comune.

Acestea trebuie să rămână la baza acțiunii politice, dacă dorim să menținem proiectul european aproape de cetățeni. Întărirea coeziunii, ca valoare comună a Uniunii, este un element cheie al eforturilor noastre de a recâștiga încrederea cetățenilor.

În același timp, promovarea valorilor incluse în Tratate, precum coeziunea, libertatea, demnitatea umană, egalitatea, democrația, justiția și solidaritatea, contribuie la asigurarea unui sprijin real, de la „firul ierbii”, pentru proiectul european.

Doamnelor şi domnilor,

Închei prin a ura statelor şi organizațiilor dumneavoastră să se bucure în acest an de pace, prosperitate şi predictibilitate, iar dumneavoastră personal şi tuturor celor apropiați multă sănătate şi putere de muncă în beneficiul întregii comunități internaționale!

Vă doresc la mulţi ani și vă mulțumesc!”

——-

Anul trecut, la precedenta reuniune cu ambasadorii străini, președintele Klaus Iohannis a argumentat că România are o societate matură, care a dovedit că este capabilă să lupte pentru valorile în care crede, dar că această societate are nevoie de un stat care trebuie să fie pe măsura ei.

”Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea să participăm alături de <nucleul dur> al Uniunii la consolidarea sa, mai ales alături de Germania și Franța, pentru a avea, în final, o Uniune puternică”, preciza șeful statului la momentul respectiv.

Citiți și 
2018 VIDEO Klaus Iohannis, la reuniunea anuală cu ambasadorii străini: Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea de a participa alături de ”nucleul dur” al UE la consolidarea sa
2017 VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

În 2017, la reuniunea cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Iohannis afirma că politica externă a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale, în condiţiile în care ţara noastră trebuie să-şi menţină poziţia regională de pilon de stabilitate şi predictibilitate.

Iohannis spunea şi că pilonii fundamentali ai politicii externe a României rămân aprofundarea Parteneriatului cu Statele Unite ale Americii şi consolidarea UE şi a NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

VIDEO Principalele rezultate ale mandatului președinției române a Consiliului UE. 100 de zile – 90 de dosare legislative care aduc mari beneficii vieții tuturor europenilor

Published

on

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene și-a prezentat joi, 18 aprilie, într-un videoclip interactiv principalele rezultate al mandatului său semestrial la capătul primelor trei luni în care 90 de dosare au fost finalizate.

În primele 100 de zile de Președinție, am promovat 90 de dosare legislative care aduc mari beneficii vieții tuturor europenilor (80 de dosare închise și 10 interpretări comune pe bugetul UE pe termen lung).

Președinția românească a Consiliului UE s-a încheiat “de facto” joi, când actualul PE – partenerul de negocieri al guvernelor – a pus punct activității sale. 

 

Președinția României la Consiliul UE susține convergența și coeziunea în Europa prin avansarea unor dosare pe teme precum piața unică digitală, directiva pentru gazele naturale, Uniunea bancară, precum și prin lupta pentru condiții de muncă transparente și previzibile sau pentru emisii reduse de CO2 de la camioane. Prin promovarea unor dosare care îmbunătățesc securitatea cărților de identitate, care întăresc poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, construim o Europă mai sigură. Valorile europene comune sunt garantate prin dosarele despre avertizori sau echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Cele 15 dosare negociate pe Brexit asigură o tranziție lină spre UE27 și asigură măsurile necesare în cazul unui Brexit fără acord.

Întregul infografic: aici.

Citiți și: După 100 de zile de mandat, președinția română la Consiliul UE a finalizat 90 de dosare legislative. Viorica Dăncilă: rezultatele muncii noastre contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în viitorul proiectului european

Foto: Calea Europeana.ro

Premierul Viorica Dăncilă şi-a exprimat convingerea, miercuri, că la finalul celor şase luni de preşedinţie rotativă la Consiliul UE se va vorbi mai mult despre România ca despre “o ţară cu voce puternică şi respectată” în Europa, ea precizând că în primele 100 de zile de mandat s-a reuşit finalizarea a 90 de dosare legislative, potrivit comunicatului oficial.

Reamintim că România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

 

Continue Reading

#RO2019EU

ICR: Galeriile românești de artă contemporană participă la târgul internațional „Art Brussels 2019”, cea mai cunoscută manifestare internațională dedicată artei contemporane din Europa

Published

on

Foto: https://www.artbrussels.com/en

În acest an, arta contemporană românească reprezintă o prezență importantă la târgul „Art Brussels 2019”.

Cu o reputaţie de leader european în experimentarea celor mai îndrăzneţe forme de expresie artistică pe piaţa artei contemporane, târgul internațional Art Brussels este locul de întâlnire a artiştilor consacraţi, care se bucură de o solidă reputaţie internaţională, dar şi a celor tineri, aflaţi la început de carieră. Alături de târgul de artă de la Köln, Art Brussels este una dintre cele mai cunoscute manifestări internaţionale dedicate artei contemporane din Europa.

Institutul Cultural Român (ICR) susține participarea galeriilor românești, 418GALLERYGaleria Ivan și Gæp cu lucrările artiștilor Paul NeaguDiet Syler, respectiv Felipe Cohen, la cea de a 37-a ediție a târgului internațional de artă contemporană Art Brussels, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

Cunoscut ca unul dintre cele mai mari târguri de artă contemporană din Europa, Art Brussels se va desfășura în perioada 25-28 aprilie 2019, la Tour & Taxis, cel mai mare spaţiu expoziţional din Bruxelles. Vernisajul va avea loc la 25 aprilie.

150 de galerii din întreaga lume, reprezentate de artişti consacrați pe plan internațional sau tinere talente, se vor reuni în trei secțiuni internaționale: DISCOVERY, PRIME și REDISCOVERY, dar și expozițiile SOLO și INVITED ale târgului.

La secțiunea REDISCOVERY, la care participă 11 galerii din întreaga lume, România participă cu două galerii, aflate în premieră la Art Brussels: 418GALLERY și Galeria Ivan. La secțiunea DISCOVERY participă galeria Gæp, prezentă și la ediția din 2018.

418GALLERY va prezenta 6 colaje ale artistului plastic Diet Sayler (n. 1939, Timișoara) din anii ‘80, 6 fotografii din anii ‘70 și 5 tablouri pe pînză dimensiune medie 120x120cm, realizate între 1972 și 2012.

418GALLERY a fost înființată în 2008 în București. Din anul 2017, își are sediul în Cetate și a devenit prima galerie rurală din România. De la început, galeria a fost intens dedicată studiului avangardei românești și est-europene din anii șaizeci și șaptezeci. Din punct de vedere istoric, un număr mic de artiști, în spatele Cortinei de Fier, a creat o artă abstractă, precum Diet Sayler, care s-a axat pe abstractizarea geometrică și arta minimalistă. Începând cu anul 2008, 418GALLERY și Fundația Joana Grevers organizează, în fiecare vară, Cetate Arts Danube Residency, un atelier pentru artiști români și internaționali.


„Suntem foarte bucuroși să prezentăm anul acesta la Art Brussels un stand solo dedicat lui Diet Sayler. Artistul va prezenta o extraordinară serie de lucrări, incluzând noi picturi, fotografie și instalație landart din anii ‘70 și colaje ale anilor ‘80. Acesta este un moment foarte important în cariera lui Diet Sayler, cu un spectacol solo în toamnă la Muzeul Neues, Nürnberg, când va primi «Marele Premiu Cultural» al orașului Nürnberg.”, precizează Dr. Dr. Joana Grevers – director 418GALLERY, pentru ICR Bruxelles.

 


Galeria Ivan prezintă seria „Anthropocosmos” a artistului Paul Neagu, care constă în 23 lucrări: desene, picturi în ulei, film, fotografii, lucrări media mixte, sculpturi tactile, create în spiritul Palpable Art Manifesto, grupate sub diferite teme: ‘Man-shared’ și ‘Man-divided’, examinând căile de exprimare ‘Man as Individual’ versus ‘Man as Society’.

 

 

Galeria Gæp prezintă o serie de lucrări ale artistului brazilian Felipe Cohen (n. 1976, São Paulo, Brazilia), desene pe hârtie, sculptură și reliefuri.

Gaep este o galerie de artă contemporană cu un program vibrant de expoziții dedicate unor valori confirmate din arta internațională, precum și unor artiști în afirmare, ale căror lucrări au putere de fascinație la nivel internațional. Galeria a fost înființată în 2014 de Andrei Breahnă (manager cultural și colecționar de artă) și Raluca Șoaita (arhitect și colecționar de artă). Participarea Gaep la Art Brussels îi este dedicată lui Felipe Cohen, a cărui practică artistică se axează pe investigarea conceptelor de volum și durată. Unele dintre lucrările lui se situează între ready-made și sculptură și fuzionează materiale dure, rezistente, precum piatra, marmura și lemnul, cu medii mai fragile, ca sticla, hârtia și imaginea în mișcare. Intenția este de a dezvălui relații neașteptate care indică posibilitatea de a privi lumea altfel, în căutare de noi înțelesuri pentru materiale.

Proiectul se încadrează în strategia ICR Bruxelles de promovare a artei contemporane românești și a artiștilor plastici români în spațiul Benelux.

Perioada: 25-28 aprilie 2019

Loc Tours & Taxis, Portlaan 86c, 1000 Bruxelles

Bilete: on-line, pe site-ul Art Brussels: https://www.artbrussels.com/fr/Visitor-Info/Tickets și la casieria târgului.

Program de vizitare:

  • Joi, 25 aprilie 17:00-22:00
  • Vineri, 26 aprilie, intervalul orar 11:00-19:00
  • Sâmbătă, 27 aprilie, intervalul orar 11:00-19:00
  • Duminică, 28 aprilie, intervalul orar 11:00-19:00

Continue Reading

#RO2019EU

EUObserver: Președinția română a Consiliului intenționează să transmită un set de linii directoare privind aranjamentele temporare pentru gestionarea refugiaților salvați pe mare până la finele lui mai

Published

on

Liniile directoare operaționale ale Uniunii Europene privind modalitatea de a aduce pe uscat refugiații salvați pe mare de bărcile de salvare ar trebui să fie publicate săptămâna viitoare, potrivit EUObserver.

Surse din cadrul președinției României la Consiliul UE au declarat pentru această publicație că ,,intenționează să transmită un set de linii directoare privind aranjamentele temporare cel târziu până la sfârșitul lunii mai”, arată sursa citată.

Eforturile experților de la Bruxelles pentru a gestiona imigranții salvați pe mare se înscriu în contextul mai larg al disputelor dintre unele state membre de coastă și organizațiile non-guvernamentale pe tema refuzului de a primi persoanele salvate de acestea, dar și dintre statele membre care s-au ocupat de primirea și găzduirea imigranților după declanșarea crizei migrației din 2015 și statele care refuza preluarea unui anumit număr din totalul celor sosiți la granițele UE pentru a ușura povara țărilor din ,,prima linie”, precum Italia sau Grecia. 

Cel mai recent episod de acest gen a implicat 64 de persoane care au fost blocate timp de aproape două săptămâni pe coasta malteză pe o barcă operată de ONG-ul german Sea-Eye, după ce Malta a refuzat să permită navei să acosteze, pretinzând că nu are nicio responsabilitate. Migranților li s-a permis să plece abia săptămâna trecută după ce Comisia Europeană a încheiat un contract de debarcare cu Franța, Germania, Luxemburg și Portugalia, mai precizează sursa citată. 

De asemenea, luarea unor măsuri de către UE va fi necesară în cazul în care conflictului din Libia ar lua amploare, determinând tot mai mulți oameni să încerce să navigheze către Europa.

,,Ne confruntăm cu un război de agresiune care își va răspândi cancerul în Marea Mediterană, Italia și Europa. Trebuie să fim uniți și fermi în blocarea războiului de agresiune al lui Haftar, un om care a trădat Libia și comunitatea internațională. Nu avem doar 800.000 de migranți pregătiți să plece, ci și libieni care ar fugi de război”, a spus prim-ministrul Libiei, Fayez al-Sarraj, la inceputul săptamânii, într-o declarație făcută pentru publicația italiană Corriere della Serra, preluată de The Guardian

În același timp, apelurile de primejdie făcute către garda de coastă libiană sunt în mod obișnuit ignorate sau nepreluate, potrivit  Alarm Phone, o rețea de societăți civile europene care răspund la semnalele SOS.

Preocupările legate de soarta migranților pe mare sunt cu atât mai justificate cu cât UE a prelungit mandatul operațiunii EU NAVFOR MED Sophia până la 30 septembrie 2019, însă a limitat la patrule aeriene supravegherea încercărilor de traversare ilegală a Mării Mediterane de către migranți pentru a ajunge pe continent. Comandantul operațiunii, amiralul italian Enrico Credendino, a primit instrucțiuni să suspende temporar, din motive operaționale, desfășurarea activelor navale ale misiunii Sophia pe durata acestei prelungiri, ridicând întrebări legate de slăbirea rolului operațiunii în salvarea vieților pe mare, unde au murit aproape 2300 de persoane în 2018, potrivit estimărilor ONU.

Citiți și Este oficial, Sophia, misiunea UE de combatere a traficului ilegal cu ființe umane pe ruta mediteraneană, este prelungită pentru încă șase luni. Desfășurarea activelor navale este suspendată pe această perioadă

În orice caz, restrângerea operațiunii Sophia doar la patrulare aeriană este în conformitate cu politica UE de a restricționa imigrația din zona mediteraneană, începând din 2015 încoace, și de a descuraja imigranții să-și riște viața pe mare. În acest sens, ar fi de  amintit faptul că UE a limitat deja operațiunile de salvare în sudul Mediteranei și și-a mutat navele mai spre nord, unde au loc mai puține salvări. Acest lucru se datorează faptului că blocul nu dorește să gestioneze numărul mare de sosiri, operațiune obligatorie  în temeiul dreptului internațional dacă navele statelor membre ar primi migranți salvați la bordul lor.

Planul președinției române a Consiliului UE va rămâne voluntar și încearcă să se bazeze pe o propunere a Comisiei Europene de a crea măsuri temporare până la instituirea unui sistem permanent, potrivit informațiilor oferite EUObserver.

În acest sens, reprezentanții României la Bruxelles au precizat că orientările urmăresc echilibrul solidarității și responsabilității,  în încercarea de a oglindi reformele anterioare ale legislației UE în materie de azil, care sunt momentan în stare incertă. 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending