Connect with us

#RO2019EU

VIDEO Președintele Klaus Iohannis, discurs în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București: ”Triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă”

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, marţi, la Palatul Cotroceni, cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, reuniunea anuală fiind marcată actualmente de exercitarea, în premieră, de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene.

Întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice din România va avea loc la ora 12:00, potrivit agendei şefului statului, și este transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro.

Discursul integral al președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

”Domnule ministru al afacerilor externe,

Excelenţe,

Doamnelor și domnilor,

Este o onoare pentru mine să găzduiesc, la început de an, această întâlnire tradițională cu excelențele voastre. Prețuiesc foarte mult buna cooperare pe care am avut-o până acum și sper în continuare la consolidarea relațiilor noastre pe parcursul anului 2019. După cum bine știți, o bună parte a eforturilor noastre este, în acest moment, îndreptată către exercitarea cu succes a Președinției țării noastre la Consiliul Uniunii Europene.

Vă spuneam la întâlnirea noastră de anul trecut că pentru ca politica externă şi europeană a României să fie performantă, statul român trebuie să rămână unul în care democrația liberală și statul de drept sunt deplin consolidate, cu o justiție independentă şi eficientă. Aceste considerente rămân valabile acum, când deţinem Preşedinţia Consiliului Uniunii, mai mult ca niciodată. Vă asigur că voi face tot ceea ce ţine de mine, ca Preşedinte, pentru ca aceste valori să nu fie afectate!

În egală măsură, vă asigur că indiferent de scena foarte dinamică a politicii interne româneşti, pe care o cunoaşteţi foarte bine, în ceea ce priveşte afacerile europene toţi factorii de decizie ai României vor acţiona unitar şi cât mai eficient, astfel încât Preşedinţia Consiliului Uniunii să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Dar exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene nu presupune că celelalte constante şi priorităţi strategice ale României vor intra pentru 6 luni pe un plan secundar.

Astfel, triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă: dincolo de obiectivul creşterii rolului României în cadrul Uniunii Europene, care va fi – sper – maximizat de exercitarea Președinției, păstrăm obiectivul central al consolidării şi extinderii Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi pe cel al creşterii rolului şi susţinerii României în cadrul şi pentru Alianţa Nord-Atlantică.

 Astfel, aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, în toate domeniile sale, va rămâne şi în continuare o prioritate pentru politica externă a României.

Profit de acest prilej pentru a saluta recunoaşterea efortului României de participare la sistemul NATO antirachetă, prin baza Deveselu, în Missile Defense Review a Statelor Unite, recent prezentată de către Preşedintele Trump.

În ceea ce priveşte NATO, acest an va marca un moment important – aniversarea a 70 de ani de la crearea celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie, dar şi a 15 ani de la aderarea României la NATO. România va continua să susţină consolidarea Alianţei şi întărirea coerenţei sale, inclusiv a coerenţei Flancului estic. Summitul aniversar de la finalul acestui an va fi un bun prilej pentru noi progrese în acest sens, iar România va acționa în acest scop în 2019. Vom continua să alocăm 2% pentru cheltuielile de apărare, aşa cum ne-am asumat la nivel aliat.

În planul cooperării regionale, România va continua să sprijine formatele deja consacrate şi de succes. Aştept cu interes Summitul Inițiativei București 9 de la finalul lunii februarie, din Slovacia, în continuarea Summitului de succes pe care l-am co-prezidat, anul trecut, la Varșovia.

De asemenea, Summitul de anul trecut al Inițiativei celor Trei Mări, pe care l-am organizat la Bucureşti, a marcat prin rezultatele sale concrete maturizarea politică şi conceptuală a Iniţiativei şi a confirmat valoarea sa adăugată pentru dezvoltarea regiunii.

De aceea, sunt încrezător că Summitul din luna iunie, din Slovenia, va fi un pas esenţial pentru marcarea progresului în implementarea deciziilor extrem de importante pe care le-am luat la Summitul de aici, din 2018.

Vom continua şi în acest an să aprofundăm parteneriatele şi relaţiile de tip strategic ale României – cu Franţa, cu care am dat un nou elan Parteneriatului Strategic, împreună cu Preşedintele Macron, prin semnarea anul trecut a unei noi Declaraţii privind Parteneriatul Strategic şi lansarea excepţionalului Sezon cultural comun; cu Germania, cu care dialogul politic la cel mai înalt nivel şi cel sectorial au cunoscut anul trecut un dinamism remarcabil; cu Italia, unde am avut în 2018 o vizită de stat extrem de bună, confirmând soliditatea relației noastre, cu Polonia, cu care am continuat întărirea cooperării noastre securitare şi în alte domenii, cu Turcia, Japonia, pentru a da doar câteva exemple. Lor li se adaugă relațiile cu statele din Orientul Mijlociu şi din Asia.

În relaţia cu Republica Moldova, vom menţine atenţia noastră prioritară asupra Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a acestui stat şi vom încuraja ferm continuarea reformelor necesare apropierii de Uniune.

În egală măsură, sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând în această perioadă, ca Uniunea Europeană şi statele membre să continue, pe baza angajamentului politic clar al Chişinăului, sprijinul şi angajamentul în favoarea integrării europene a Republicii Moldova.

Liniile mari de acțiune, menționate și în anii trecuți, rămân valabile, fie că vorbim despre Balcanii de Vest și Caucazul de Sud, despre Asia Centrală și Orientul Mijlociu sau despre Asia, America Latină şi Africa.

Este nevoie de progrese la nivelul proceselor de pace destinate soluționării conflictelor din Libia, Siria, Yemen sau în privința Procesului de Pace în Orientul Mijlociu. România s-a pronunțat și se pronunță pentru soluționarea politică a acestora, pe baza negocierilor și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate și ale Adunării Generale a ONU.

În alt registru, reiterez susţinerea României pentru multilateralism, inclusiv pentru sprijinirea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acest angajament de durată în favoarea păcii, justiției și dezvoltării durabile reprezintă esența mesajului României în campania sa pentru obținerea, la alegerile din acest an, a unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Consider că România are o candidatură puternică și îmi exprim speranța că statele pe care le reprezentați vor acorda încrederea lor României cu prilejul alegerilor din luna iunie. În egală măsură, reiterez obiectivul României de a deveni membru OCDE.

Mulțumesc tuturor țărilor membre OCDE pentru sprijinul acordat până acum României, considerată unanim cel mai bine pregătit aspirant european și contez pe manifestarea activă a acestui sprijin și în 2019, cu rezultate, sper, decisive.

Doamnelor şi domnilor şefi de misiune,

Mandatul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene are loc într-un context dinamic, marcat, după cum cunoaşteţi, de provocări importante, ca retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, fenomenul migrației, provocările la adresa securităţii europene, procesul de negociere a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European și procesul de reflecţie asupra viitorului Europei.

Exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene reprezintă pentru România și o oportunitate de a contribui la definirea viitorului proiectului european, în sensul promovării unei Europe mai coezive și mai puternice.

În acest context, Summitul de la Sibiu din 9 mai va fi un moment cheie. La Sibiu, dorim să formulăm o viziune clară asupra liniilor de acțiune prioritare ale Uniunii Europene, care să contribuie semnificativ la definirea Agendei Strategice 2020-2024.

Ne propunem, totodată, să adoptăm o Declarație Politică pentru a reafirma solidaritatea și angajamentul statelor membre pentru construirea unei Uniuni mai puternice, în plan intern și extern. Este esențial ca agenda de priorități care va fi discutată la Sibiu să corespundă agendei cetățenilor, așteptărilor lor legitime de a beneficia de rezultate concrete.

În privința Brexit-ului, Acordul agreat deja între Regatul Unit şi UE27 reprezintă cel mai bun instrument pentru limitarea consecințelor negative ale retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, pentru asigurarea certitudinii juridice pentru mediul de afaceri şi pentru garantarea drepturilor cetățenilor.

În urma primei respingeri a acestui Acord în Parlamentul britanic, ca Președinție a Consiliului UE vom întreprinde acțiunile necesare – în orice scenariu posibil – în coordonare cu instituțiile europene și celelalte state membre.

Astfel, vom depune eforturi pentru facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că Uniunea este pregătită corespunzător pentru retragerea Marii Britanii, în orice scenariu.

Prioritatea pe care am urmărit-o în negocierile cu Londra a fost protejarea drepturilor cetățenilor europeni din Regatul Unit şi o vom urmări şi mai departe, astfel încât să diminuăm pe cât posibil efectele negative care ar putea afecta viețile cetățenilor europeni, inclusiv, desigur, ale cetățenilor români.

În ceea ce privește migrația, ca Președinție, vom depune toate eforturile pentru avansarea negocierilor pe acest dosar. Siguranța cetățenilor este un element crucial și, ca Președinție rotativă, vom continua să lucrăm consecvent pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii și pentru o punere în aplicare rapidă a instrumentelor de securitate.

În acest cadru, reiterez faptul că aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă, în continuare, pentru noi, o prioritate. Suntem convinși că acest demers poate contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întreg spațiul de liberă circulație din Uniunea Europeană.

De asemenea, vom urmări intensificarea cooperării dintre autoritățile naționale competente și a schimbului de bune practici în combaterea radicalizării, în ce privește protecția spațiilor publice, pentru contracararea terorismului.

România a susținut în mod constant consolidarea rolului Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, componentă importantă a proiectului european, inclusiv prin angajamente concrete cu forțe și capabilități în susținerea inițiativelor lansate în acest domeniu.

S-au înregistrat progrese semnificative în acest domeniu într-o perioadă relativ scurtă, dacă ne referim la evoluțiile din partea militară a Politicii de Securitate şi Apărare Comună, prin lansarea Cooperării Structurate Permanente, sau adoptarea recentă a Compactului civil.

Președinția română a Consiliului Uniunii va acționa constructiv în sprijinirea demersurilor care vizează avansarea agendei europene în acest domeniu și, în același timp, va depune eforturi pentru avansarea în continuare a parteneriatului Uniunea Europeană-NATO. Acesta trebuie să asigure complementaritatea în acţiune, pentru a se evita duplicările inutile ale eforturilor şi resurselor.

În acest context, parteneriatul transatlantic va rămâne o prioritate majoră a României, atât pe parcursul Preşedinţiei, cât şi ulterior, aşa cum a fost şi până acum. Acesta este un parteneriat vital, mai ales dacă vrem ca dinamica schimbărilor la nivel global să nu genereze riscuri sporite pentru securitatea şi prosperitatea ambelor maluri ale Atlanticului.

O altă prioritate importantă a Președinției României este politica de extindere, pe baza evaluării individuale a meritelor proprii și a îndeplinirii criteriilor de aderare. România va continua eforturile pentru un proces credibil de accelerare a extinderii Uniunii în Balcanii de Vest.

De asemenea, pentru ca politica Uniunii în vecinătate să fie coerentă, implementarea adecvată a Parteneriatului Estic necesită o atenție specială pentru extinderea avantajelor generate de acordurile de liber schimb în vigoare.

Doamnelor și domnilor şefi de misiune,

Consolidarea proiectului european trebuie să se întemeieze pe o abordare unitară, incluzivă și deschisă pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, cu evitarea diviziunilor. Realizarea proiectului european a fost posibilă deoarece popoarele europene împărtășesc un set de valori comune.

Acestea trebuie să rămână la baza acțiunii politice, dacă dorim să menținem proiectul european aproape de cetățeni. Întărirea coeziunii, ca valoare comună a Uniunii, este un element cheie al eforturilor noastre de a recâștiga încrederea cetățenilor.

În același timp, promovarea valorilor incluse în Tratate, precum coeziunea, libertatea, demnitatea umană, egalitatea, democrația, justiția și solidaritatea, contribuie la asigurarea unui sprijin real, de la „firul ierbii”, pentru proiectul european.

Doamnelor şi domnilor,

Închei prin a ura statelor şi organizațiilor dumneavoastră să se bucure în acest an de pace, prosperitate şi predictibilitate, iar dumneavoastră personal şi tuturor celor apropiați multă sănătate şi putere de muncă în beneficiul întregii comunități internaționale!

Vă doresc la mulţi ani și vă mulțumesc!”

——-

Anul trecut, la precedenta reuniune cu ambasadorii străini, președintele Klaus Iohannis a argumentat că România are o societate matură, care a dovedit că este capabilă să lupte pentru valorile în care crede, dar că această societate are nevoie de un stat care trebuie să fie pe măsura ei.

”Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea să participăm alături de <nucleul dur> al Uniunii la consolidarea sa, mai ales alături de Germania și Franța, pentru a avea, în final, o Uniune puternică”, preciza șeful statului la momentul respectiv.

Citiți și 
2018 VIDEO Klaus Iohannis, la reuniunea anuală cu ambasadorii străini: Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea de a participa alături de ”nucleul dur” al UE la consolidarea sa
2017 VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

În 2017, la reuniunea cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Iohannis afirma că politica externă a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale, în condiţiile în care ţara noastră trebuie să-şi menţină poziţia regională de pilon de stabilitate şi predictibilitate.

Iohannis spunea şi că pilonii fundamentali ai politicii externe a României rămân aprofundarea Parteneriatului cu Statele Unite ale Americii şi consolidarea UE şi a NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Luminița Odobescu, reprezentantul permanent al României la UE, a predat Finlandei ștafeta Președinției Consiliului: Ziua de astăzi a fost pentru mine și echipa de la Bruxelles una plină de emoții, de gânduri bune, de mândrie și de satisfacție

Published

on

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu, reprezentantul permanent al României la UE, a predat ștafeta Președinției Consiliului colegilor din Finlanda, la ultima reuniune a ambasadorilor COREPER II prezidată de aceasta în ultimele 6 luni. 

© Luminița Odobescu/Facebook

Potrivit unui mesaj publicat pe Facebook, reuniunea de miercuri a fost ,,un moment de bilanț” și de exprimare a recunoștinței fată de instituțiile de la Bruxelles, inclusiv față de serviciile tehnice din cadrul acestora, pentru sprijinul acordat pentru desfășurarea fără incidente a activității Președinției române în primul său mandat la cârma Consiliului. 

,,Astăzi, am avut ultima reuniune a ambasadorilor COREPER II (Comitetul Reprezentanților Permanenți), pe care am avut onoarea să o prezidez în ultimele 6 luni, pe durata Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. A fost un moment de bilanț, o bună ocazie ca să le impărtășesc colegilor mei, ambasadorii Statelor Membre ale Uniunii Europene, aprecierea pentru faptul că am reușit împreună să găsim soluții la probleme dificile cu care Uniunea se confruntă. Au fost 6 luni în care ne-am exersat capacitatea de negociere, creativitatea, răbdarea, cunoașterea aprofundată a mecanismelor și legislației europene, respectul reciproc, spiritul de echipă, și, parcurgând acest drum, cred că am demonstrat că dacă există voință și multă muncă, orice lucru bun este realizabil. A fost un bun moment să le adresez mulțumiri nu numai colegilor din Statele Membre, dar și colaboratorilor noștri din Secretariatul General al Consiliului, care ne-au fost mereu alături și cu care am făcut o echipă extraordinară, iar aici includ experți, interpreți și pe toți cei care ne-au asigurat cele mai bune condiții pentru a munci eficient și adesea pană la ore târzii, oricând a fost nevoie. Mulțumirile s-au îndreptat și către colegii din Comisia Europeană, cu care am lucrat foarte bine în toată această perioadă”, a scris Luminița Odobescu. 

© Luminița Odobescu/Facebook

Șefa Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles a mai spus că, potrivit tradiției, în ultima reuniune a COREPER II,  ,,am predat ștafeta Președinției UE colegilor noștri finlandezi, cărora le-am urat succes și cu care vom continua să lucrăm aproape în cadrul Trio-ului de Președinții, împreună cu Croația”.

© Luminița Odobescu/Facebook

Potrivit acesteia, ziua de ieri a fost pentru ea și echipa de la Bruxelles ,,una plină de emoții, de gânduri bune, de mândrie și de satisfacție” generată, mai ales, ,, atunci când ai alături oameni care cred cu convingere și seriozitate în ceea ce fac”, a fost mesajul transmis de Luminița Odobescu. 

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția Consiliului UE, compromis pentru un nou pas înainte privind măsurile care vor permite reutilizarea apelor reziduale pentru irigații

Published

on

© Holger Schué/Pixabay License

UE ia noi măsuri pentru reducerea riscului unor penurii ale apei necesare pentru irigarea culturilor. Consiliul UE, prezidat de România, a convenit asupra unei abordări generale cu privire la un regulament prin care apele urbane reziduale vor fi mai ușor  de utilizat pentru irigații agricole, se arată într-un comunicat

Aceste norme noi ajută Europa să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare și va avea ca efect mărirea cantității de apă disponibile și încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantități suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură și al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte și a penuriilor de alimente.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi constituie mandatul Consiliului pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European. Se preconizează că negocierile din cadrul trilogului vor demara în cursul președinției finlandeze.

,,Apa este o resursă prețioasă. Astăzi s-a făcut un pas important în direcția introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni și animale și bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce privește calitatea apei recuperate și monitorizarea conformității, pentru ca fermierii noștri să poată utiliza apa recuperată. În parte este vorba de a învăța din experiența unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei”, a declarat Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor

Există mai multe state membre cu o experiență îndelungată și de succes în materie de reutilizarea apei pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigații în agricultură. Acest mod de reutilizare a apei este mai benefic pentru mediu decât metodele alternative de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea. Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta. 

De asemenea, în poziția convenită astăzi Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu respectivele resurse de apă pentru irigații, dat fiind că între statele membre există diferențe mari din punct de vedere geografic și climatic. Un stat membru poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul său sau în anumite părți ale acestuia, ape recuperate pentru irigațiile agricole.

Propunerea conține cerințe stricte în ceea ce privește calitatea apelor recuperate și monitorizarea acestei calități, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul.

Continue Reading

#RO2019EU

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, participă la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării

Published

on

©Corina Crețu/Facebook

Comisarul European pentru politică regională, Corina Crețu, participă joi, 27 iunie, la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, forum organizat sub egida președinției române la Consiliul UE. Această structură macro-regională reunește 14 țări din UE și din afara ei, ce cooperează în vederea gestionării provocărilor comune, cum ar fi cele din domeniul mobilității sau al protecției mediului, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.


“La 8 ani de când a fost înființată, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării se află la un moment de răscruce, iar noi vom face tot ce este posibil pentru a dezvolta un nou plan de acțiune, care să o transforme într-o strategie adecvată următorului deceniu. Comisia este pregătită să ofere asistență atât prin expertiza proprie în domeniul strategiilor macro-regionale, cât și prin alocarea corespunzătoare de fonduri pentru proiectele  comune în cadrul viitorului buget UE pe termen lung”, a declarat comisarul Corina Crețu înaintea participării la eveniment.


România a preluat acum 8 luni, la finalul celei de-a șaptea ediții a Forumului SUERD de la Sofia, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de la Bulgaria, iar mandatul țării noastre a debutat formal la 1 noiebrie noiembrie 2018 și se va încheia pe 31 octombrie 2019.

Calendarul Preşedinţiei române a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, compus din peste 50 de reuniuni şi evenimente tematice.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

Citiți și: România își începe astăzi mandatul președinției anuale a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Care sunt obiectivele țării noastre

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending