Connect with us

POLITICĂ

VIDEO. UPDATE: Klaus Iohannis, la reuniunea anuală cu ambasadorii străini: Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea de a participa alături de ”nucleul dur” al UE la consolidarea sa

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, marţi, la Palatul Cotroceni, cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. România are o societate matură, care a dovedit că este capabilă să lupte pentru valorile în care crede, dar că această societate are nevoie de un stat care trebuie să fie pe măsura ei, a declarat șeful statului în acest context.  Doar o Românie puternică în interior poate să facă faţă și provocărilor externe, care nu sunt puţine, a argumentat Iohannis. 

”Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea să participăm alături de <nucleul dur> al Uniunii la consolidarea sa, mai ales alături de Germania și Franța, pentru a avea, în final, o Uniune puternică”, a transmis președintele. 

Consolidarea Uniunii Europene ”nu se poate face doar de către și cu statele din vestul Uniunii. România poate fi „pilonul estic al Uniunii Europene” în acest scop, este de părere șeful statului. 

Întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România a avut loc la ora 12:00. LIVE VIDEO: 

UPDATE: Discursul integral susținut de șeful statului: 

«Vă mulțumesc, domnule Decan al Corpului Diplomatic, pentru cuvintele dumneavoastră amabile!

Domnule ministru,

Excelenţe,

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să vă urez „La mulți ani!” și bun venit din nou la Palatul Cotroceni pentru întâlnirea noastră cutumiară de la începutul fiecărui an. Fie ca eforturile noastre comune să aducă mai multă predictibilitate în relațiile externe, pacea internațională să fie mai bine asigurată, iar națiunile noastre să aibă mai multă prosperitate și liniște!

Fără îndoială, 2018 este un an cu totul special pentru România, care marchează Centenarul României Moderne.

Nu vă voi vorbi despre importanța Marii Uniri pentru istoria noastră, pentru că sunt convins că o cunoașteți, ci despre semnificația şi valoarea ei pentru prezent și pentru viitor.

2018 este cu adevărat momentul cel mai potrivit pentru a reflecta profund și a acționa înțelept pentru prezentul și viitorul națiunii și societății românești.

Este momentul asumării Proiectului nostru legitim de Țară, adică a modelului nostru de dezvoltare și a căilor de urmat, interne și externe, pentru atingerea lui.

Voi mai vorbi, pe larg, despre acest Proiect și relevanţa lui pentru ţară. Subliniez însă, acum, că doar un astfel de Proiect poate răspunde adecvat riscurilor cu care se confruntă România, atât interne, cât şi externe, care vin din vecinătatea noastră complicată.

Pentru a ne asigura prezentul şi viitorul, trebuie să răspundem acestor riscuri printr-un stat performant, o Românie puternică şi rezilientă. Adică un stat în care democrația liberală și statul de drept sunt deplin consolidate, cu o justiție independentă şi eficientă.

Un stat care acţionează în slujba tuturor cetăţenilor săi, capabil să le ofere acestora prosperitate şi siguranţă.

Avem o societate matură, care a dovedit deja că este capabilă să lupte admirabil pentru valorile în care crede. Dar această societate matură şi activă are nevoie de un stat care trebuie să fie pe măsura ei.

Doar un astfel de stat poate proiecta și în exterior, în vecinătate și nu numai, aceste valori democratice şi ale statului de drept.

Doar o astfel de Românie puternică în interior poate să facă faţă și provocărilor externe, care nu sunt puţine.

Doar astfel ne putem consolida rolul de furnizor de securitate şi stabilitate pe care am început deja să îl jucăm în ultimii ani. Doar astfel profilul internaţional al României va continua să fie întărit, iar România va fi mai respectată de dumneavoastră, partenerii săi externi.

Doamnelor şi domnilor,

Spuneam la întâlnirea noastră de anul trecut, în contextul politic intern de atunci, că „din punct de vedere politic, România trebuie să se menţină (…) ca pilon de stabilitate şi predictibilitate” şi că „trebuie continuată întărirea statului de drept.”

Aceste cuvinte sunt foarte valabile şi în contextul politic intern de acum.

În acelaşi timp, sunt pe deplin convins că pentru o bună politică externă sunt esenţiale, pe lângă o bună politică internă, şi predictibilitatea şi responsabilitatea acţiunii pe plan internaţional. Vă asiguram, tot la întâlnirea de anul trecut, că „politica externă şi de securitate a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale ca şi până acum”.

Acest angajament a fost îndeplinit şi îl voi menţine şi în continuare.

De aceea, pentru atingerea obiectivelor amintite deja, este necesară consolidarea pe mai departe a triadei esenţiale a politicii externe româneşti: întărirea și extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creșterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO.

Acești trei piloni fundamentali definesc comunitatea de valori din care facem parte și care ne asigură securitatea și prosperitatea.

În contextul internațional de astăzi, complicat și impredictibil, România trebuie să acționeze pentru a menține, în același timp, relevanța strategică intrinsecă a acestor trei piloni, precum și creșterea relevanței României în cadrul lor.

Anul trecut a fost un an excepţional pentru Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Întâlnirea foarte bună cu Președintele Trump, din iunie 2017, a avut ca rezultat relansarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic, aflat atunci la a 20-a aniversare, în toate dimensiunile sale.

În același timp, întâlnirea cu Președintele Trump a reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României. De aceea, vom acționa hotărât pentru punerea în practică a deciziilor luate cu prilejul vizitei.

Și în acest an vom întări, în mod consecvent, cooperarea noastră în domeniul politic și militar, inclusiv prin continuarea alocării a 2% din PIB pentru apărare, dar va trebui să progresăm și în dezvoltarea schimburilor comerciale și a investițiilor reciproce, respectiv a celorlalte dimensiuni ale Parteneriatului.

În cadrul Uniunii Europene, suntem un participant activ la procesul de consolidare a proiectului european.

Viziunea pe care o susțin este sinceră și constructivă, favorabilă unei integrări mai profunde.

Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea să participăm alături de “nucleul dur” al Uniunii la consolidarea sa, mai ales alături de Germania și Franța, pentru a avea, în final, o Uniune puternică, mai aproape de cetățenii europeni, capabilă să asigure securitatea și prosperitatea acestora.

Pentru ca această consolidare a Uniunii să fie legitimă şi să reuşească, ea nu se poate face doar de către și cu statele din vestul Uniunii. România poate fi „pilonul estic al Uniunii Europene” în acest scop.

Nu poate exista alternativă la această opțiune de alăturare la „nucleul dur”.

Orice altă variantă – de „regionalizare” a dezbaterii sau de alt tip – este contrară pe fond aspirațiilor, intereselor și valorilor pe care, în mod constant, țara noastră le are, le urmărește și le proiectează.

Este, de aceea, nevoie de un concept al consolidării construcției europene, care să excludă nuclee de integrare rezervate doar unora sau cercuri concentrice exclusiviste, ori mai multe viteze, fără posibilitatea de a mai prinde din urmă viteza „superioară”.

Dimpotrivă, aceste nuclee de integrare trebuie să rămână deschise tuturor celor care vor și pot să adere la ele, astfel încât experiența negativă a amânării aderării la Schengen, de exemplu, să nu se mai repete.

De aceea, este importantă, ca test, deschiderea noii dimensiuni a apărării UE, inclusiv prin Cooperarea Structurată Permanentă, PESCO cum se numește, la care România a decis să participe încă de la început.

Doresc să reamintesc, în exact acest context, obiectivul aderării României la Zona Euro, fără de care nu vom beneficia de toate oportunităţile statutului de membru al Uniunii. De aceea, vom continua implicarea activă în dezbaterea privind consolidarea Uniunii Economice şi Monetare. Așa cum și aderarea la Spațiul Schengen continuă să fie pe agenda noastră, deoarece este esențială pentru întărirea securității Uniunii.

De asemenea, reiau apelul pentru o cât mai bună pregătire, din timp, a tuturor aspectelor, logistice și de fond, ale exercitării Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene în 2019. O Președinție care, printre alte dosare complexe, va trebui să gestioneze și negocierile pentru noul cadru financiar multianual post-2020, în care politica de coeziune și politica agricolă comună trebuie să își păstreze un loc și un rol importante, de care depinde prosperitatea întregii Uniuni.

O Președinție în pregătirea căreia va trebui să fie avută în vedere permanent în acest an crearea cadrului propice pentru un summit informal de succes al liderilor europeni la Sibiu, pe 9 mai 2019, când vom lua decizii importante privind agenda strategică și viitorul Uniunii.

În ceea ce privește NATO, România va face tot ce îi stă în putință pentru ca această organizație de neînlocuit să rămână cea mai puternică și eficientă Alianță de apărare colectivă din istorie. De aceea, în opinia mea, NATO trebuie consolidată în continuare și, pentru asta, procesul de adaptare a NATO trebuie dus mai departe.

În actualul context complex de securitate, Summitul Aliat din iulie va trebui să găsească răspunsuri pentru a întări pe mai departe apărarea colectivă și descurajarea față de riscurile, amenințările și provocările dinspre Est, dar și să răspundă adecvat celor din Sud.

În acest scop, NATO trebuie să fie unită, puternică și mai coezivă în implementarea deciziilor sale.

Coerența Alianței în întregul său este importantă pentru NATO și pentru România, deoarece creează un NATO în ansamblu mai eficient și asigură un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezență înaintată unitară, bazată pe o abordare coerentă de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

În plus, Summitul va trebui să adopte măsuri pentru ca NATO să proiecteze mai bine stabilitate în vecinătate, atât în Est, cât și în Sud, prin sprijin acordat statelor partenere, pentru a fi mai reziliente în fața diverselor amenințări.

De aceea, România susține – cum a făcut-o și la Reuniunea la nivel înalt din mai 2017 – creșterea rolului Alianței în combaterea terorismului, inclusiv prin întărirea capacității partenerilor din sud de a face față acestui fenomen.

În același timp, pe agendă trebuie să se afle, din motive evidente, și relația cu Rusia, dar și întărirea parteneriatului NATO – Uniunea Europeană, pe care îl susținem puternic, pentru că el eficientizează acțiunea celor două organizații în domenii cheie și facilitează sinergia și complementaritatea acțiunii lor.

Acești trei piloni fundamentali ai politicii noastre externe beneficiază de un factor care îi potențează – fie în relația dintre ei, cum este cazul raportului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, fie în interiorul lor, în cazul NATO. Aceasta este relația transatlantică.

De aceea, România pledează ferm ca această relație să fie întărită. Pentru că dacă securitatea, în sens larg, a Uniunii Europene depinde de cea a Statelor Unite și invers, formând o comunitate unică de securitate transatlantică, este clar că orice afectare a relației transatlantice are impact asupra securității comune.

În  NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

Așadar, România a susținut – în iunie 2017, la Washington, la Berlin și, în general, în contextele europene ale anului trecut – și va continua să susțină consolidarea relației transatlantice, atât ca partener strategic puternic al SUA, cât și ca stat profund atașat adâncirii integrării europene și relansării și consolidării proiectului european.

Doamnelor și domnilor,

Anul trecut, relațiile strategice cu Franța și Germania s-au aprofundat și au deschis perspective noi pentru coordonarea la nivel european, prin întâlnirile avute la Berlin, în iunie, cu Cancelarul Merkel, și la Bruxelles și București, în iunie și august, cu Președintele Macron.

Am acționat totodată pentru întărirea parteneriatului strategic cu Polonia, în special în domeniul securitar.

Aceste linii de acțiune vor fi urmărite și în 2018, și vom continua, în general, dezvoltarea parteneriatelor și relațiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României, cum este parteneriatul cu Italia.

Printre acestea se află, pe un loc special, și Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova.

Este o prioritate permanentă pentru România să contribuie decisiv la apropierea Republicii Moldova, în modul cel mai concret și efectiv, de valorile și standardele europene.

Dar cu atât mai mult în acest an, al Centenarului României Moderne, când limba, cultura și istoria comune sunt conștientizate atât de puternic și apropiat, avem datoria să sprijinim reformele profunde la nivelul instituțiilor și societății, care să contribuie la acest obiectiv, prin interconectarea reală a Republicii Moldova și a cetățenilor săi la Uniunea Europeană și la beneficiile concrete, palpabile ale integrării europene.

Vom continua, așadar, politica de consolidare a instituțiilor democratice, proiectele bilaterale de interconectare strategică şi cele cu efecte pozitive directe pentru cetățeni.

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește politica regională, atenția noastră se va îndrepta în acest an spre două formate foarte importante, Formatul București și Inițiativa celor Trei Mări, care sunt complementare: primul în domeniul securității regionale, al doilea pentru dezvoltarea economică a regiunii.

România va susține și va participa activ la Summitul Formatului București de la Varșovia din iunie. El este foarte important pentru susținerea coeziunii Alianței și pregătirea unor rezultate bune pentru statele din Flancul Estic și pentru NATO ca întreg, la Summitul Aliat din iulie.

În ceea ce privește Inițiativa celor Trei Mări, România va dedica toate eforturile sale pentru ca Summitul care va avea loc la București, în această toamnă, să fie unul de succes.

De aceea, România își propune ca acest Summit să aducă rezultate concrete, astfel încât obiectivele Inițiativei să primească un nou impuls, de exemplu prin selectarea de proiecte prioritare cu impact pentru regiune, care să promoveze interconectarea, mai ales pe axa Nord-Sud, dar nu numai, în domeniile transport, energie și digital, sau prin stimularea economiilor statelor participante, inclusiv prin organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei și a unei rețele de Camere de Comerț.

Ne dorim transformarea Inițiativei într-un instrument de impulsionare a procesului de atingere a convergenței reale cu restul Uniunii Europene, contribuind astfel la coeziunea Uniunii și la consolidarea proiectului european.

Totodată, dorim ca Inițiativa să atragă o implicare economică mai puternică a Statelor Unite în regiune, care, alături de o implicare crescută în asigurarea securității europene, să constituie un aport la consolidarea relației transatlantice.

Contez pe sprijinul activ și sincer al tuturor statelor participante pentru aceste obiective ale Summitului de la București și ale Inițiativei, care sunt în beneficiul întregii regiuni.

Tot la nivel regional, vom acționa pentru a susține prin acțiuni concrete finalizarea integrării Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană și în NATO. Vom continua să acordăm atenția cuvenită partenerilor din Caucaz şi Asia Centrală.

Vom intensifica acțiunea noastră diplomatică în Orientul Mijlociu, unde sunt necesari pași decisivi pentru soluționarea dosarelor conflictuale care grevează pacea și securitatea internaționale.

Apreciez că Procesul de Pace din Orientul Mijlociu trebuie să beneficieze de o relansare a negocierilor directe, astfel încât să se ajungă la o soluție durabilă și cuprinzătoare, care să permită în final celor două state, Israel și Palestina, să conviețuiască în pace. Dosarele sirian şi libian au şi ele nevoie de progres palpabil.

Trebuie să fim mai activi pe dimensiunea politică și economică în aceste regiuni, la fel ca și în relația cu statele din Asia, America Latină şi Africa.

Am început deja să lucrăm în acest scop. Vizita recentă, foarte bună, a Premierului Japoniei, prima în istoria bilaterală, care a adus printre altele decizia ridicării nivelului relației la cel de Parteneriat Strategic, este un exemplu în acest sens.

În acelaşi timp, sunt necesari paşi concreţi, decisivi, în soluționarea paşnică a dosarului nord-coreean.

Nu în ultimul rând, vom continua angajamentul nostru în favoarea multilateralismului, iar campania noastră pentru un nou mandat în Consiliul de Securitate al ONU va avea și mai multă vigoare. Contez pe sprijinul țărilor dumneavoastră în acest sens.

Doamnelor și domnilor,

Sper ca acest an să aducă soluții durabile pentru problemele presante ale relațiilor internaționale contemporane şi cât mai multe realizări pentru statele dumneavoastră şi pentru organizațiile internaționale pe care le reprezentați, cu multă prestanță, la București.

Vă mulțumesc şi vă doresc succes deplin în tot ce întreprindeți și un an 2018 foarte bun pentru relațiile noastre!

La mulți ani!»

 

Citiți și:  VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

Anul trecut, la reuniunea cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Iohannis afirma că politica externă a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale, în condiţiile în care ţara noastră trebuie să-şi menţină poziţia regională de pilon de stabilitate şi predictibilitate.

Iohannis spunea şi că pilonii fundamentali ai politicii externe a României rămân aprofundarea Parteneriatului cu Statele Unite ale Americii şi consolidarea UE şi a NATO.

 

.

POLITICĂ

PMP solicită Guvernului “reducerea evaziunii și nu creșterea impozitării” după ce România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA

Published

on

© Partidul Mișcarea Populara/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară consideră că problema României o reprezintă gradul scăzut de încasări din impozite și taxe și nu creșterea impozitării și solicită Guvernului să aibă ca prioritate reducerea evaziunii și nu sporirea nivelului de impozitare, informează formațiunea politică într-un comunicat.

Din datele publicate de Comisia Europeană rezultă că în anul 2019 România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național și anume o pierdere de 34,9% urmată de Grecia cu 25,8% și Lituania de 23,5%. România a înregistrat în 2019 o creștere a pierderilor din TVA de 34,9% față de 32,7% în 2018, echivalentul a 35 miliarde lei. Nici în perioada 2020-2021 nu s-a înregistrat o îmbunătățire substanțială a încasărilor din TVA. Pierderile din încasarea de TVA produc efecte negative asupra asigurării finanțării cheltuielilor publice dar și a concurenței între operatorii economici. România se situează în urma țărilor care aplică cota unică de impozitare a veniturilor încasând din impozite și contribuții sociale 26,8% față de 31%-35% cât realizează aceste țări.

“Renunțarea la cota unică de impozitare și trecerea la impozitarea progresivă ar crea mari probleme persoanelor care obțin venituri din salarii. În momentul de față taxarea salariilor este la nivel de 42%. Impozitarea progresivă ar însemna o creștere a taxării veniturilor din salarii cu peste 50% ceea ce ar însemna o lovitură pentru salariați și angajatori. Este posibil să se piardă multe locuri de muncă sau mulți salariați să fie plătiți la nivelul salariului minim pe economie”, subliniază PMP.

Formațiunea politică arată că reprezentanții mediului de afaceri solicită o reducere a taxării veniturilor din salarii și nu o creștere a acestei impozitări și că impozitarea progresivă a veniturilor din dividende și din dobânzi ar descuraja investitorii și ar afecta procesul de economisire.

Partidul Mișcarea Populară solicită actualei guvernări să implementeze o serie de măsuri pentru reducerea evaziunii și anume: monitorizarea achizițiilor intracomunitare mai ales în domeniul legumelor și fructelor care în cea mai mare parte nu sunt taxate, revizuirea taxării utilizării bunurilor date în concesiune de către stat având în vedere că România încasează cele mai mici sume din acest domeniu, aplicarea măsurilor anti-fraudă prevăzute de legislația europeană pentru a sancționa fiscal firmele transnaționale care transferă profitul înainte de taxare, monitorizarea încasărilor din TVA având în vedere deficitul mare înregistrat de România din aceste operațiuni.

Simpla înregistrare a caselor de marcat electronice fiscal la sistemul informatic al ANAF nu asigură reducerea evaziunii fiscale.

Partidul Mișcarea Populară susține o reașezare a sistemului fiscal din România pe principii de echitate dupa ce se asigură că evaziunea a fost redusă în mod substanțial. O impozitare progresivă în momentul de față ar avea ca efect creșterea impozitării a contribuabililor de bună credință.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, discurs de Ziua Națională: Avem o soluţie atipică pentru guvernarea ţării. Obiectivul fundamental este viitorul european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, într-un discurs susținut cu ocazia Zilei Naționale și a împlinirii a 103 ani de la Marea Unire că România are “o soluţie atipică” la guvernare și că nu trebuie uitat obiectivul fundamental de asigurare a “viitorului democratic și european al României”, invocând faptul că peste puțin timp țara noastră va aniversa 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

“Trebuie să fim conştienţi că pandemia nu a generat doar o criză sanitară profundă, ci şi o criză a încrederii, valurile de ştiri false şi dezinformări tensionând suplimentar climatul social, deseori cu punerea în pericol a vieţii şi a demnităţii umane. În faţa acestor curente toxice, trebuie să reacţionăm. În acelaşi timp, evenimentele ultimelor luni au accentuat sentimentul de neîncredere în clasa politică. De aceea, clasa politică în ansamblul ei are nu doar responsabilitatea, ci obligaţia de a recâştiga încrederea cetăţenilor prin fapte şi promisiuni îndeplinite, şi nu prin declaraţii de intenţie, care nu mai pot convinge astăzi. Este vremea rezultatelor măsurabile şi a reformelor care au întârziat prea mult timp. Astăzi avem o soluţie atipică pentru guvernarea ţării, pentru a trece România peste o încercare istorică. Dar această soluţie reprezintă, totodată, o oportunitate pentru politicieni de a arăta că au maturitatea de a pune pe primul loc interesul românilor, chiar cu preţul unor compromisuri personale şi doctrinare dificile”, a spus şeful statului la recepţia oferită la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naţionale.

 

Președintele a subliniat punctat că este necesar un consens nu numai la nivel declarativ, ci şi prin acţiuni concrete astfel încât să existe progres şi prosperitate pentru oameni.

Nu trebuie să uităm nicio clipă că obiectivul nostru fundamental este asigurarea viitorului democratic şi european al României, stabilitatea şi buna funcţionare a statului. Doar cu voinţă politică vom reuşi să construim consens, nu numai declarativ, ci şi prin acţiuni concrete, care să genereze progres şi prosperitate pentru oameni. Sunt optimist că lucrurile vor funcţiona şi că rezultatele nu vor întârzia să apară”, a precizat Klaus Iohannis.

El a indicat că pandemia de COVID-19 se va încheia la un moment dat şi România va trebui să fie pregătită până atunci pentru a recupera decalajele “încă foarte mari” în raport cu ţările din vestul Europei.

“O societate trainică, sănătoasă şi durabilă se construieşte printr-un efort comun, prin muncă şi sacrificii, prin punerea în prim-plan a agendei publice. Este important să învăţăm cu toţii din lecţiile trecutului, ca să ne putem ghida mai bine acţiunile prezente şi viitoare. Să fim conştienţi că împreună, uniţi de aceeaşi parte a baricadei, vom putea să depăşim aceste crize şi vom reuşi să redobândim echilibrul în societatea noastră”, a adăugat preşedintele.

Şeful statului a reliefat, în context, importanţa solidarităţii.

“Astăzi, când celebrăm 103 ani de la Marea Unire, lecţia solidarităţii este mai vie şi mai actuală ca oricând. Istoria ne-a demonstrat de nenumărate ori că, dacă rămânem uniţi, putem să ne adaptăm oricăror realităţi şi tendinţe şi că depinde de voinţa noastră, ca naţiune, să trecem cu bine peste toate provocările. Ca şi în atâtea alte momente definitorii ale trecutului nostru, avem şi acum resursele necesare, instrumentele potrivite şi voinţa de a reuşi. Vă îndemn, aşadar, să privim cu speranţă spre viitor! Tuturor românilor, oriunde vă aflaţi astăzi, vă urez ‘La mulţi ani!’ şi vă doresc multă sănătate! La mulţi ani, România!”, a conchis Klaus Iohannis. 

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Națională a României. PMP: Marea Unire este în continuare un deziderat sfânt pentru românii de pretutindeni

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Marea Unire a reprezentat pentru națiunea română încununarea eforturilor de veacuri pentru adunarea românilor sub același drapel, a transmis miercuri Partidul Mișcarea Populară, într-un mesaj publicat cu ocazia Zilei Naționale a României și a împlinirii a 103 ani de la Marea Unire

“Marea Unire ne-a oferit posibilitatea apariției în lume ca o națiune completă și mândră de trecutul, limba și istoria ei. Marea Unire este în continuare un deziderat sfânt pentru românii de pretutindeni. Cu ocazia zilei de 1 Decembrie transmitem românilor de pretutindeni un sincer “La mulți ani!”, a precizat PMP.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, vor putea fi urmăriţi, miercuri, începând cu ora 11,00, la Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

La paradă vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Vlad Nistor7 hours ago

Vlad Nistor: Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse

Vlad Nistor7 hours ago

Vlad Nistor: Din perspectiva guvernanților din Republica Moldova, viitorul poporului de pe ambele maluri are Prutului este în UE

Vlad Nistor9 hours ago

Vlad Nistor, concluzii după vizita în R. Moldova: Opțiunea pentru Europa, sprijinită de o largă majoritate parlamentară, iar viteza cu care se încearcă schimbările, extrem de mare

U.E.11 hours ago

Înaintea părăsirii funcției de cancelar, Angela Merkel face un ultim apel la germani să se vaccineze împotriva COVID-19

U.E.12 hours ago

Global Gateway: UE și partenerii din G7 stabilesc o nouă abordare și măsuri concrete pentru reducerea decalajului în materie de investiții în infrastructura de la nivel mondial

U.E.15 hours ago

Emmanuel Macron anunță eforturi concertate la nivelul UE pentru deschiderea unei misiuni diplomatice comune în Afganistan

SUA15 hours ago

UE și SUA au agreat o abordare coordonată privind implicarea în Indo-Pacific după primele consultări la nivel înalt cu privire la această regiune

Gheorghe Falcă17 hours ago

Gheorghe Falcă, despre concluziile Consiliului Energie: România a susținut importanța îmbunătățirii cadrului legislativ al pieței de energie electrică și gaze naturale

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană: Aprobarea cererii de plată de 10 mld. euro către Spania trimite „un semnal de încredere” privind implementarea PNRR-ului său ambițios

SUA20 hours ago

SUA și UE au decis să lanseze la începutul anului viitor dialogul strategic privind securitatea și apărarea: Statele Unite vor fi implicate în inițiativele de apărare ale UE

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE4 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.6 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA7 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending