Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, marţi, la Palatul Cotroceni, cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. România are o societate matură, care a dovedit că este capabilă să lupte pentru valorile în care crede, dar că această societate are nevoie de un stat care trebuie să fie pe măsura ei, a declarat șeful statului în acest context.  Doar o Românie puternică în interior poate să facă faţă și provocărilor externe, care nu sunt puţine, a argumentat Iohannis. 

”Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea să participăm alături de <nucleul dur> al Uniunii la consolidarea sa, mai ales alături de Germania și Franța, pentru a avea, în final, o Uniune puternică”, a transmis președintele. 

Consolidarea Uniunii Europene ”nu se poate face doar de către și cu statele din vestul Uniunii. România poate fi „pilonul estic al Uniunii Europene” în acest scop, este de părere șeful statului. 

Întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România a avut loc la ora 12:00. LIVE VIDEO: 

UPDATE: Discursul integral susținut de șeful statului: 

«Vă mulțumesc, domnule Decan al Corpului Diplomatic, pentru cuvintele dumneavoastră amabile!

Domnule ministru,

Excelenţe,

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să vă urez „La mulți ani!” și bun venit din nou la Palatul Cotroceni pentru întâlnirea noastră cutumiară de la începutul fiecărui an. Fie ca eforturile noastre comune să aducă mai multă predictibilitate în relațiile externe, pacea internațională să fie mai bine asigurată, iar națiunile noastre să aibă mai multă prosperitate și liniște!

Fără îndoială, 2018 este un an cu totul special pentru România, care marchează Centenarul României Moderne.

Nu vă voi vorbi despre importanța Marii Uniri pentru istoria noastră, pentru că sunt convins că o cunoașteți, ci despre semnificația şi valoarea ei pentru prezent și pentru viitor.

2018 este cu adevărat momentul cel mai potrivit pentru a reflecta profund și a acționa înțelept pentru prezentul și viitorul națiunii și societății românești.

Este momentul asumării Proiectului nostru legitim de Țară, adică a modelului nostru de dezvoltare și a căilor de urmat, interne și externe, pentru atingerea lui.

Voi mai vorbi, pe larg, despre acest Proiect și relevanţa lui pentru ţară. Subliniez însă, acum, că doar un astfel de Proiect poate răspunde adecvat riscurilor cu care se confruntă România, atât interne, cât şi externe, care vin din vecinătatea noastră complicată.

Pentru a ne asigura prezentul şi viitorul, trebuie să răspundem acestor riscuri printr-un stat performant, o Românie puternică şi rezilientă. Adică un stat în care democrația liberală și statul de drept sunt deplin consolidate, cu o justiție independentă şi eficientă.

Un stat care acţionează în slujba tuturor cetăţenilor săi, capabil să le ofere acestora prosperitate şi siguranţă.

Avem o societate matură, care a dovedit deja că este capabilă să lupte admirabil pentru valorile în care crede. Dar această societate matură şi activă are nevoie de un stat care trebuie să fie pe măsura ei.

Doar un astfel de stat poate proiecta și în exterior, în vecinătate și nu numai, aceste valori democratice şi ale statului de drept.

Doar o astfel de Românie puternică în interior poate să facă faţă și provocărilor externe, care nu sunt puţine.

Doar astfel ne putem consolida rolul de furnizor de securitate şi stabilitate pe care am început deja să îl jucăm în ultimii ani. Doar astfel profilul internaţional al României va continua să fie întărit, iar România va fi mai respectată de dumneavoastră, partenerii săi externi.

Doamnelor şi domnilor,

Spuneam la întâlnirea noastră de anul trecut, în contextul politic intern de atunci, că „din punct de vedere politic, România trebuie să se menţină (…) ca pilon de stabilitate şi predictibilitate” şi că „trebuie continuată întărirea statului de drept.”

Aceste cuvinte sunt foarte valabile şi în contextul politic intern de acum.

În acelaşi timp, sunt pe deplin convins că pentru o bună politică externă sunt esenţiale, pe lângă o bună politică internă, şi predictibilitatea şi responsabilitatea acţiunii pe plan internaţional. Vă asiguram, tot la întâlnirea de anul trecut, că „politica externă şi de securitate a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale ca şi până acum”.

Acest angajament a fost îndeplinit şi îl voi menţine şi în continuare.

De aceea, pentru atingerea obiectivelor amintite deja, este necesară consolidarea pe mai departe a triadei esenţiale a politicii externe româneşti: întărirea și extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creșterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO.

Acești trei piloni fundamentali definesc comunitatea de valori din care facem parte și care ne asigură securitatea și prosperitatea.

În contextul internațional de astăzi, complicat și impredictibil, România trebuie să acționeze pentru a menține, în același timp, relevanța strategică intrinsecă a acestor trei piloni, precum și creșterea relevanței României în cadrul lor.

Anul trecut a fost un an excepţional pentru Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Întâlnirea foarte bună cu Președintele Trump, din iunie 2017, a avut ca rezultat relansarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic, aflat atunci la a 20-a aniversare, în toate dimensiunile sale.

În același timp, întâlnirea cu Președintele Trump a reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României. De aceea, vom acționa hotărât pentru punerea în practică a deciziilor luate cu prilejul vizitei.

Și în acest an vom întări, în mod consecvent, cooperarea noastră în domeniul politic și militar, inclusiv prin continuarea alocării a 2% din PIB pentru apărare, dar va trebui să progresăm și în dezvoltarea schimburilor comerciale și a investițiilor reciproce, respectiv a celorlalte dimensiuni ale Parteneriatului.

În cadrul Uniunii Europene, suntem un participant activ la procesul de consolidare a proiectului european.

Viziunea pe care o susțin este sinceră și constructivă, favorabilă unei integrări mai profunde.

Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea să participăm alături de “nucleul dur” al Uniunii la consolidarea sa, mai ales alături de Germania și Franța, pentru a avea, în final, o Uniune puternică, mai aproape de cetățenii europeni, capabilă să asigure securitatea și prosperitatea acestora.

Pentru ca această consolidare a Uniunii să fie legitimă şi să reuşească, ea nu se poate face doar de către și cu statele din vestul Uniunii. România poate fi „pilonul estic al Uniunii Europene” în acest scop.

Nu poate exista alternativă la această opțiune de alăturare la „nucleul dur”.

Orice altă variantă – de „regionalizare” a dezbaterii sau de alt tip – este contrară pe fond aspirațiilor, intereselor și valorilor pe care, în mod constant, țara noastră le are, le urmărește și le proiectează.

Este, de aceea, nevoie de un concept al consolidării construcției europene, care să excludă nuclee de integrare rezervate doar unora sau cercuri concentrice exclusiviste, ori mai multe viteze, fără posibilitatea de a mai prinde din urmă viteza „superioară”.

Dimpotrivă, aceste nuclee de integrare trebuie să rămână deschise tuturor celor care vor și pot să adere la ele, astfel încât experiența negativă a amânării aderării la Schengen, de exemplu, să nu se mai repete.

De aceea, este importantă, ca test, deschiderea noii dimensiuni a apărării UE, inclusiv prin Cooperarea Structurată Permanentă, PESCO cum se numește, la care România a decis să participe încă de la început.

Doresc să reamintesc, în exact acest context, obiectivul aderării României la Zona Euro, fără de care nu vom beneficia de toate oportunităţile statutului de membru al Uniunii. De aceea, vom continua implicarea activă în dezbaterea privind consolidarea Uniunii Economice şi Monetare. Așa cum și aderarea la Spațiul Schengen continuă să fie pe agenda noastră, deoarece este esențială pentru întărirea securității Uniunii.

De asemenea, reiau apelul pentru o cât mai bună pregătire, din timp, a tuturor aspectelor, logistice și de fond, ale exercitării Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene în 2019. O Președinție care, printre alte dosare complexe, va trebui să gestioneze și negocierile pentru noul cadru financiar multianual post-2020, în care politica de coeziune și politica agricolă comună trebuie să își păstreze un loc și un rol importante, de care depinde prosperitatea întregii Uniuni.

O Președinție în pregătirea căreia va trebui să fie avută în vedere permanent în acest an crearea cadrului propice pentru un summit informal de succes al liderilor europeni la Sibiu, pe 9 mai 2019, când vom lua decizii importante privind agenda strategică și viitorul Uniunii.

În ceea ce privește NATO, România va face tot ce îi stă în putință pentru ca această organizație de neînlocuit să rămână cea mai puternică și eficientă Alianță de apărare colectivă din istorie. De aceea, în opinia mea, NATO trebuie consolidată în continuare și, pentru asta, procesul de adaptare a NATO trebuie dus mai departe.

În actualul context complex de securitate, Summitul Aliat din iulie va trebui să găsească răspunsuri pentru a întări pe mai departe apărarea colectivă și descurajarea față de riscurile, amenințările și provocările dinspre Est, dar și să răspundă adecvat celor din Sud.

În acest scop, NATO trebuie să fie unită, puternică și mai coezivă în implementarea deciziilor sale.

Coerența Alianței în întregul său este importantă pentru NATO și pentru România, deoarece creează un NATO în ansamblu mai eficient și asigură un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezență înaintată unitară, bazată pe o abordare coerentă de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

În plus, Summitul va trebui să adopte măsuri pentru ca NATO să proiecteze mai bine stabilitate în vecinătate, atât în Est, cât și în Sud, prin sprijin acordat statelor partenere, pentru a fi mai reziliente în fața diverselor amenințări.

De aceea, România susține – cum a făcut-o și la Reuniunea la nivel înalt din mai 2017 – creșterea rolului Alianței în combaterea terorismului, inclusiv prin întărirea capacității partenerilor din sud de a face față acestui fenomen.

În același timp, pe agendă trebuie să se afle, din motive evidente, și relația cu Rusia, dar și întărirea parteneriatului NATO – Uniunea Europeană, pe care îl susținem puternic, pentru că el eficientizează acțiunea celor două organizații în domenii cheie și facilitează sinergia și complementaritatea acțiunii lor.

Acești trei piloni fundamentali ai politicii noastre externe beneficiază de un factor care îi potențează – fie în relația dintre ei, cum este cazul raportului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, fie în interiorul lor, în cazul NATO. Aceasta este relația transatlantică.

De aceea, România pledează ferm ca această relație să fie întărită. Pentru că dacă securitatea, în sens larg, a Uniunii Europene depinde de cea a Statelor Unite și invers, formând o comunitate unică de securitate transatlantică, este clar că orice afectare a relației transatlantice are impact asupra securității comune.

În  NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

Așadar, România a susținut – în iunie 2017, la Washington, la Berlin și, în general, în contextele europene ale anului trecut – și va continua să susțină consolidarea relației transatlantice, atât ca partener strategic puternic al SUA, cât și ca stat profund atașat adâncirii integrării europene și relansării și consolidării proiectului european.

Doamnelor și domnilor,

Anul trecut, relațiile strategice cu Franța și Germania s-au aprofundat și au deschis perspective noi pentru coordonarea la nivel european, prin întâlnirile avute la Berlin, în iunie, cu Cancelarul Merkel, și la Bruxelles și București, în iunie și august, cu Președintele Macron.

Am acționat totodată pentru întărirea parteneriatului strategic cu Polonia, în special în domeniul securitar.

Aceste linii de acțiune vor fi urmărite și în 2018, și vom continua, în general, dezvoltarea parteneriatelor și relațiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României, cum este parteneriatul cu Italia.

Printre acestea se află, pe un loc special, și Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova.

Este o prioritate permanentă pentru România să contribuie decisiv la apropierea Republicii Moldova, în modul cel mai concret și efectiv, de valorile și standardele europene.

Dar cu atât mai mult în acest an, al Centenarului României Moderne, când limba, cultura și istoria comune sunt conștientizate atât de puternic și apropiat, avem datoria să sprijinim reformele profunde la nivelul instituțiilor și societății, care să contribuie la acest obiectiv, prin interconectarea reală a Republicii Moldova și a cetățenilor săi la Uniunea Europeană și la beneficiile concrete, palpabile ale integrării europene.

Vom continua, așadar, politica de consolidare a instituțiilor democratice, proiectele bilaterale de interconectare strategică şi cele cu efecte pozitive directe pentru cetățeni.

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește politica regională, atenția noastră se va îndrepta în acest an spre două formate foarte importante, Formatul București și Inițiativa celor Trei Mări, care sunt complementare: primul în domeniul securității regionale, al doilea pentru dezvoltarea economică a regiunii.

România va susține și va participa activ la Summitul Formatului București de la Varșovia din iunie. El este foarte important pentru susținerea coeziunii Alianței și pregătirea unor rezultate bune pentru statele din Flancul Estic și pentru NATO ca întreg, la Summitul Aliat din iulie.

În ceea ce privește Inițiativa celor Trei Mări, România va dedica toate eforturile sale pentru ca Summitul care va avea loc la București, în această toamnă, să fie unul de succes.

De aceea, România își propune ca acest Summit să aducă rezultate concrete, astfel încât obiectivele Inițiativei să primească un nou impuls, de exemplu prin selectarea de proiecte prioritare cu impact pentru regiune, care să promoveze interconectarea, mai ales pe axa Nord-Sud, dar nu numai, în domeniile transport, energie și digital, sau prin stimularea economiilor statelor participante, inclusiv prin organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei și a unei rețele de Camere de Comerț.

Ne dorim transformarea Inițiativei într-un instrument de impulsionare a procesului de atingere a convergenței reale cu restul Uniunii Europene, contribuind astfel la coeziunea Uniunii și la consolidarea proiectului european.

Totodată, dorim ca Inițiativa să atragă o implicare economică mai puternică a Statelor Unite în regiune, care, alături de o implicare crescută în asigurarea securității europene, să constituie un aport la consolidarea relației transatlantice.

Contez pe sprijinul activ și sincer al tuturor statelor participante pentru aceste obiective ale Summitului de la București și ale Inițiativei, care sunt în beneficiul întregii regiuni.

Tot la nivel regional, vom acționa pentru a susține prin acțiuni concrete finalizarea integrării Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană și în NATO. Vom continua să acordăm atenția cuvenită partenerilor din Caucaz şi Asia Centrală.

Vom intensifica acțiunea noastră diplomatică în Orientul Mijlociu, unde sunt necesari pași decisivi pentru soluționarea dosarelor conflictuale care grevează pacea și securitatea internaționale.

Apreciez că Procesul de Pace din Orientul Mijlociu trebuie să beneficieze de o relansare a negocierilor directe, astfel încât să se ajungă la o soluție durabilă și cuprinzătoare, care să permită în final celor două state, Israel și Palestina, să conviețuiască în pace. Dosarele sirian şi libian au şi ele nevoie de progres palpabil.

Trebuie să fim mai activi pe dimensiunea politică și economică în aceste regiuni, la fel ca și în relația cu statele din Asia, America Latină şi Africa.

Am început deja să lucrăm în acest scop. Vizita recentă, foarte bună, a Premierului Japoniei, prima în istoria bilaterală, care a adus printre altele decizia ridicării nivelului relației la cel de Parteneriat Strategic, este un exemplu în acest sens.

În acelaşi timp, sunt necesari paşi concreţi, decisivi, în soluționarea paşnică a dosarului nord-coreean.

Nu în ultimul rând, vom continua angajamentul nostru în favoarea multilateralismului, iar campania noastră pentru un nou mandat în Consiliul de Securitate al ONU va avea și mai multă vigoare. Contez pe sprijinul țărilor dumneavoastră în acest sens.

Doamnelor și domnilor,

Sper ca acest an să aducă soluții durabile pentru problemele presante ale relațiilor internaționale contemporane şi cât mai multe realizări pentru statele dumneavoastră şi pentru organizațiile internaționale pe care le reprezentați, cu multă prestanță, la București.

Vă mulțumesc şi vă doresc succes deplin în tot ce întreprindeți și un an 2018 foarte bun pentru relațiile noastre!

La mulți ani!»

Citiți și:  VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

Anul trecut, la reuniunea cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Iohannis afirma că politica externă a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale, în condiţiile în care ţara noastră trebuie să-şi menţină poziţia regională de pilon de stabilitate şi predictibilitate.

Iohannis spunea şi că pilonii fundamentali ai politicii externe a României rămân aprofundarea Parteneriatului cu Statele Unite ale Americii şi consolidarea UE şi a NATO.

.