Connect with us

POLITICĂ

VIDEO. UPDATE: Klaus Iohannis, la reuniunea anuală cu ambasadorii străini: Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea de a participa alături de ”nucleul dur” al UE la consolidarea sa

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, marţi, la Palatul Cotroceni, cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. România are o societate matură, care a dovedit că este capabilă să lupte pentru valorile în care crede, dar că această societate are nevoie de un stat care trebuie să fie pe măsura ei, a declarat șeful statului în acest context.  Doar o Românie puternică în interior poate să facă faţă și provocărilor externe, care nu sunt puţine, a argumentat Iohannis. 

”Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea să participăm alături de <nucleul dur> al Uniunii la consolidarea sa, mai ales alături de Germania și Franța, pentru a avea, în final, o Uniune puternică”, a transmis președintele. 

Consolidarea Uniunii Europene ”nu se poate face doar de către și cu statele din vestul Uniunii. România poate fi „pilonul estic al Uniunii Europene” în acest scop, este de părere șeful statului. 

Întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România a avut loc la ora 12:00. LIVE VIDEO: 

UPDATE: Discursul integral susținut de șeful statului: 

«Vă mulțumesc, domnule Decan al Corpului Diplomatic, pentru cuvintele dumneavoastră amabile!

Domnule ministru,

Excelenţe,

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să vă urez „La mulți ani!” și bun venit din nou la Palatul Cotroceni pentru întâlnirea noastră cutumiară de la începutul fiecărui an. Fie ca eforturile noastre comune să aducă mai multă predictibilitate în relațiile externe, pacea internațională să fie mai bine asigurată, iar națiunile noastre să aibă mai multă prosperitate și liniște!

Fără îndoială, 2018 este un an cu totul special pentru România, care marchează Centenarul României Moderne.

Nu vă voi vorbi despre importanța Marii Uniri pentru istoria noastră, pentru că sunt convins că o cunoașteți, ci despre semnificația şi valoarea ei pentru prezent și pentru viitor.

2018 este cu adevărat momentul cel mai potrivit pentru a reflecta profund și a acționa înțelept pentru prezentul și viitorul națiunii și societății românești.

Este momentul asumării Proiectului nostru legitim de Țară, adică a modelului nostru de dezvoltare și a căilor de urmat, interne și externe, pentru atingerea lui.

Voi mai vorbi, pe larg, despre acest Proiect și relevanţa lui pentru ţară. Subliniez însă, acum, că doar un astfel de Proiect poate răspunde adecvat riscurilor cu care se confruntă România, atât interne, cât şi externe, care vin din vecinătatea noastră complicată.

Pentru a ne asigura prezentul şi viitorul, trebuie să răspundem acestor riscuri printr-un stat performant, o Românie puternică şi rezilientă. Adică un stat în care democrația liberală și statul de drept sunt deplin consolidate, cu o justiție independentă şi eficientă.

Un stat care acţionează în slujba tuturor cetăţenilor săi, capabil să le ofere acestora prosperitate şi siguranţă.

Avem o societate matură, care a dovedit deja că este capabilă să lupte admirabil pentru valorile în care crede. Dar această societate matură şi activă are nevoie de un stat care trebuie să fie pe măsura ei.

Doar un astfel de stat poate proiecta și în exterior, în vecinătate și nu numai, aceste valori democratice şi ale statului de drept.

Doar o astfel de Românie puternică în interior poate să facă faţă și provocărilor externe, care nu sunt puţine.

Doar astfel ne putem consolida rolul de furnizor de securitate şi stabilitate pe care am început deja să îl jucăm în ultimii ani. Doar astfel profilul internaţional al României va continua să fie întărit, iar România va fi mai respectată de dumneavoastră, partenerii săi externi.

Doamnelor şi domnilor,

Spuneam la întâlnirea noastră de anul trecut, în contextul politic intern de atunci, că „din punct de vedere politic, România trebuie să se menţină (…) ca pilon de stabilitate şi predictibilitate” şi că „trebuie continuată întărirea statului de drept.”

Aceste cuvinte sunt foarte valabile şi în contextul politic intern de acum.

În acelaşi timp, sunt pe deplin convins că pentru o bună politică externă sunt esenţiale, pe lângă o bună politică internă, şi predictibilitatea şi responsabilitatea acţiunii pe plan internaţional. Vă asiguram, tot la întâlnirea de anul trecut, că „politica externă şi de securitate a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale ca şi până acum”.

Acest angajament a fost îndeplinit şi îl voi menţine şi în continuare.

De aceea, pentru atingerea obiectivelor amintite deja, este necesară consolidarea pe mai departe a triadei esenţiale a politicii externe româneşti: întărirea și extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creșterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO.

Acești trei piloni fundamentali definesc comunitatea de valori din care facem parte și care ne asigură securitatea și prosperitatea.

În contextul internațional de astăzi, complicat și impredictibil, România trebuie să acționeze pentru a menține, în același timp, relevanța strategică intrinsecă a acestor trei piloni, precum și creșterea relevanței României în cadrul lor.

Anul trecut a fost un an excepţional pentru Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Întâlnirea foarte bună cu Președintele Trump, din iunie 2017, a avut ca rezultat relansarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic, aflat atunci la a 20-a aniversare, în toate dimensiunile sale.

În același timp, întâlnirea cu Președintele Trump a reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României. De aceea, vom acționa hotărât pentru punerea în practică a deciziilor luate cu prilejul vizitei.

Și în acest an vom întări, în mod consecvent, cooperarea noastră în domeniul politic și militar, inclusiv prin continuarea alocării a 2% din PIB pentru apărare, dar va trebui să progresăm și în dezvoltarea schimburilor comerciale și a investițiilor reciproce, respectiv a celorlalte dimensiuni ale Parteneriatului.

În cadrul Uniunii Europene, suntem un participant activ la procesul de consolidare a proiectului european.

Viziunea pe care o susțin este sinceră și constructivă, favorabilă unei integrări mai profunde.

Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea să participăm alături de “nucleul dur” al Uniunii la consolidarea sa, mai ales alături de Germania și Franța, pentru a avea, în final, o Uniune puternică, mai aproape de cetățenii europeni, capabilă să asigure securitatea și prosperitatea acestora.

Pentru ca această consolidare a Uniunii să fie legitimă şi să reuşească, ea nu se poate face doar de către și cu statele din vestul Uniunii. România poate fi „pilonul estic al Uniunii Europene” în acest scop.

Nu poate exista alternativă la această opțiune de alăturare la „nucleul dur”.

Orice altă variantă – de „regionalizare” a dezbaterii sau de alt tip – este contrară pe fond aspirațiilor, intereselor și valorilor pe care, în mod constant, țara noastră le are, le urmărește și le proiectează.

Este, de aceea, nevoie de un concept al consolidării construcției europene, care să excludă nuclee de integrare rezervate doar unora sau cercuri concentrice exclusiviste, ori mai multe viteze, fără posibilitatea de a mai prinde din urmă viteza „superioară”.

Dimpotrivă, aceste nuclee de integrare trebuie să rămână deschise tuturor celor care vor și pot să adere la ele, astfel încât experiența negativă a amânării aderării la Schengen, de exemplu, să nu se mai repete.

De aceea, este importantă, ca test, deschiderea noii dimensiuni a apărării UE, inclusiv prin Cooperarea Structurată Permanentă, PESCO cum se numește, la care România a decis să participe încă de la început.

Doresc să reamintesc, în exact acest context, obiectivul aderării României la Zona Euro, fără de care nu vom beneficia de toate oportunităţile statutului de membru al Uniunii. De aceea, vom continua implicarea activă în dezbaterea privind consolidarea Uniunii Economice şi Monetare. Așa cum și aderarea la Spațiul Schengen continuă să fie pe agenda noastră, deoarece este esențială pentru întărirea securității Uniunii.

De asemenea, reiau apelul pentru o cât mai bună pregătire, din timp, a tuturor aspectelor, logistice și de fond, ale exercitării Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene în 2019. O Președinție care, printre alte dosare complexe, va trebui să gestioneze și negocierile pentru noul cadru financiar multianual post-2020, în care politica de coeziune și politica agricolă comună trebuie să își păstreze un loc și un rol importante, de care depinde prosperitatea întregii Uniuni.

O Președinție în pregătirea căreia va trebui să fie avută în vedere permanent în acest an crearea cadrului propice pentru un summit informal de succes al liderilor europeni la Sibiu, pe 9 mai 2019, când vom lua decizii importante privind agenda strategică și viitorul Uniunii.

În ceea ce privește NATO, România va face tot ce îi stă în putință pentru ca această organizație de neînlocuit să rămână cea mai puternică și eficientă Alianță de apărare colectivă din istorie. De aceea, în opinia mea, NATO trebuie consolidată în continuare și, pentru asta, procesul de adaptare a NATO trebuie dus mai departe.

În actualul context complex de securitate, Summitul Aliat din iulie va trebui să găsească răspunsuri pentru a întări pe mai departe apărarea colectivă și descurajarea față de riscurile, amenințările și provocările dinspre Est, dar și să răspundă adecvat celor din Sud.

În acest scop, NATO trebuie să fie unită, puternică și mai coezivă în implementarea deciziilor sale.

Coerența Alianței în întregul său este importantă pentru NATO și pentru România, deoarece creează un NATO în ansamblu mai eficient și asigură un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezență înaintată unitară, bazată pe o abordare coerentă de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

În plus, Summitul va trebui să adopte măsuri pentru ca NATO să proiecteze mai bine stabilitate în vecinătate, atât în Est, cât și în Sud, prin sprijin acordat statelor partenere, pentru a fi mai reziliente în fața diverselor amenințări.

De aceea, România susține – cum a făcut-o și la Reuniunea la nivel înalt din mai 2017 – creșterea rolului Alianței în combaterea terorismului, inclusiv prin întărirea capacității partenerilor din sud de a face față acestui fenomen.

În același timp, pe agendă trebuie să se afle, din motive evidente, și relația cu Rusia, dar și întărirea parteneriatului NATO – Uniunea Europeană, pe care îl susținem puternic, pentru că el eficientizează acțiunea celor două organizații în domenii cheie și facilitează sinergia și complementaritatea acțiunii lor.

Acești trei piloni fundamentali ai politicii noastre externe beneficiază de un factor care îi potențează – fie în relația dintre ei, cum este cazul raportului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, fie în interiorul lor, în cazul NATO. Aceasta este relația transatlantică.

De aceea, România pledează ferm ca această relație să fie întărită. Pentru că dacă securitatea, în sens larg, a Uniunii Europene depinde de cea a Statelor Unite și invers, formând o comunitate unică de securitate transatlantică, este clar că orice afectare a relației transatlantice are impact asupra securității comune.

În  NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

Așadar, România a susținut – în iunie 2017, la Washington, la Berlin și, în general, în contextele europene ale anului trecut – și va continua să susțină consolidarea relației transatlantice, atât ca partener strategic puternic al SUA, cât și ca stat profund atașat adâncirii integrării europene și relansării și consolidării proiectului european.

Doamnelor și domnilor,

Anul trecut, relațiile strategice cu Franța și Germania s-au aprofundat și au deschis perspective noi pentru coordonarea la nivel european, prin întâlnirile avute la Berlin, în iunie, cu Cancelarul Merkel, și la Bruxelles și București, în iunie și august, cu Președintele Macron.

Am acționat totodată pentru întărirea parteneriatului strategic cu Polonia, în special în domeniul securitar.

Aceste linii de acțiune vor fi urmărite și în 2018, și vom continua, în general, dezvoltarea parteneriatelor și relațiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României, cum este parteneriatul cu Italia.

Printre acestea se află, pe un loc special, și Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova.

Este o prioritate permanentă pentru România să contribuie decisiv la apropierea Republicii Moldova, în modul cel mai concret și efectiv, de valorile și standardele europene.

Dar cu atât mai mult în acest an, al Centenarului României Moderne, când limba, cultura și istoria comune sunt conștientizate atât de puternic și apropiat, avem datoria să sprijinim reformele profunde la nivelul instituțiilor și societății, care să contribuie la acest obiectiv, prin interconectarea reală a Republicii Moldova și a cetățenilor săi la Uniunea Europeană și la beneficiile concrete, palpabile ale integrării europene.

Vom continua, așadar, politica de consolidare a instituțiilor democratice, proiectele bilaterale de interconectare strategică şi cele cu efecte pozitive directe pentru cetățeni.

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește politica regională, atenția noastră se va îndrepta în acest an spre două formate foarte importante, Formatul București și Inițiativa celor Trei Mări, care sunt complementare: primul în domeniul securității regionale, al doilea pentru dezvoltarea economică a regiunii.

România va susține și va participa activ la Summitul Formatului București de la Varșovia din iunie. El este foarte important pentru susținerea coeziunii Alianței și pregătirea unor rezultate bune pentru statele din Flancul Estic și pentru NATO ca întreg, la Summitul Aliat din iulie.

În ceea ce privește Inițiativa celor Trei Mări, România va dedica toate eforturile sale pentru ca Summitul care va avea loc la București, în această toamnă, să fie unul de succes.

De aceea, România își propune ca acest Summit să aducă rezultate concrete, astfel încât obiectivele Inițiativei să primească un nou impuls, de exemplu prin selectarea de proiecte prioritare cu impact pentru regiune, care să promoveze interconectarea, mai ales pe axa Nord-Sud, dar nu numai, în domeniile transport, energie și digital, sau prin stimularea economiilor statelor participante, inclusiv prin organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei și a unei rețele de Camere de Comerț.

Ne dorim transformarea Inițiativei într-un instrument de impulsionare a procesului de atingere a convergenței reale cu restul Uniunii Europene, contribuind astfel la coeziunea Uniunii și la consolidarea proiectului european.

Totodată, dorim ca Inițiativa să atragă o implicare economică mai puternică a Statelor Unite în regiune, care, alături de o implicare crescută în asigurarea securității europene, să constituie un aport la consolidarea relației transatlantice.

Contez pe sprijinul activ și sincer al tuturor statelor participante pentru aceste obiective ale Summitului de la București și ale Inițiativei, care sunt în beneficiul întregii regiuni.

Tot la nivel regional, vom acționa pentru a susține prin acțiuni concrete finalizarea integrării Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană și în NATO. Vom continua să acordăm atenția cuvenită partenerilor din Caucaz şi Asia Centrală.

Vom intensifica acțiunea noastră diplomatică în Orientul Mijlociu, unde sunt necesari pași decisivi pentru soluționarea dosarelor conflictuale care grevează pacea și securitatea internaționale.

Apreciez că Procesul de Pace din Orientul Mijlociu trebuie să beneficieze de o relansare a negocierilor directe, astfel încât să se ajungă la o soluție durabilă și cuprinzătoare, care să permită în final celor două state, Israel și Palestina, să conviețuiască în pace. Dosarele sirian şi libian au şi ele nevoie de progres palpabil.

Trebuie să fim mai activi pe dimensiunea politică și economică în aceste regiuni, la fel ca și în relația cu statele din Asia, America Latină şi Africa.

Am început deja să lucrăm în acest scop. Vizita recentă, foarte bună, a Premierului Japoniei, prima în istoria bilaterală, care a adus printre altele decizia ridicării nivelului relației la cel de Parteneriat Strategic, este un exemplu în acest sens.

În acelaşi timp, sunt necesari paşi concreţi, decisivi, în soluționarea paşnică a dosarului nord-coreean.

Nu în ultimul rând, vom continua angajamentul nostru în favoarea multilateralismului, iar campania noastră pentru un nou mandat în Consiliul de Securitate al ONU va avea și mai multă vigoare. Contez pe sprijinul țărilor dumneavoastră în acest sens.

Doamnelor și domnilor,

Sper ca acest an să aducă soluții durabile pentru problemele presante ale relațiilor internaționale contemporane şi cât mai multe realizări pentru statele dumneavoastră şi pentru organizațiile internaționale pe care le reprezentați, cu multă prestanță, la București.

Vă mulțumesc şi vă doresc succes deplin în tot ce întreprindeți și un an 2018 foarte bun pentru relațiile noastre!

La mulți ani!»

 

Citiți și:  VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

Anul trecut, la reuniunea cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Iohannis afirma că politica externă a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale, în condiţiile în care ţara noastră trebuie să-şi menţină poziţia regională de pilon de stabilitate şi predictibilitate.

Iohannis spunea şi că pilonii fundamentali ai politicii externe a României rămân aprofundarea Parteneriatului cu Statele Unite ale Americii şi consolidarea UE şi a NATO.

 

.

POLITICĂ

Ambasadoarea Franței în România, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice

Published

on

@ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretul de decorare a ambasadoarei Republicii Franceze în România, Michele Ramis, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a conferit ambasadoarei Franţei Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Comandor în semn de “înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice, precum şi la încurajarea schimburilor culturale şi economice dintre România şi Republica Franceză”.

Ambasadoarea Franţei îşi încheie mandatul în România. În context, Ramis a fost primită marți, la sediul MAE, de ministrul de externe Bogdan Aurescu, cu ocazia vizitei de rămas bun, context în care au fost evocate momentele de referință ale mandatului acesteia, care a contribuit la dinamica foarte bună a relațiilor bilaterale din ultimii trei ani: vizitele la nivel de șef de stat (Președintele Franței Emmanuel Macron în România – 2017, Președintele României Klaus Iohannis în Franța – 2018), cooperarea din timpul Sezonului România-Franța (2018-2019), cooperarea din timpul evenimentelor dedicate Centenarului (2018), respectiv cooperarea din timpul Președinției române a Consiliului UE (2019). 

Conform unui decret din 18 septembrie publicat pe portalul oficial www.legifrance.gouv.fr, viitoarea ambasadoare a Franţei în România este Laurence Auer.

Preşedintele Iohannis a semnat, marţi, şi decretul de decorare a prof.univ.dr. Rennie Yotova, director al Biroului Regional pentru Europa Centrală şi de Est al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF-BRECO), cu sediul la Bucureşti, în perioada mai 2017 – august 2020.

Şeful statului a conferit acesteia Ordinul Naţional “Pentru Merit” în grad de Comandor “în semn de înaltă apreciere şi recunoştinţă pentru activitatea de promovare a valorilor Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) în România şi în regiune, contribuind la consolidarea rolului ţării noastre de centru al francofoniei în Europa Centrală şi de Est”. 

Continue Reading

POLITICĂ

Alegeri locale 2020 | Constanța: Senatorul PNL Vergil Chițac câștigă funcția de primar după o competiție strânsă cu candidatul USR PLUS Stelian Ion

Published

on

© Vergil Chitac/ Facebook

Candidatul PNL pentru funcţia de primar al municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, este câştigător în cursa electorală, conform datelor parţiale transmise de BEC, după numărarea a 94,48% din voturile exprimate la alegerile locale de duminică, informează Agerpres.

După numărarea a 93.984 voturi, reprezentând 94,48% dintre cele 99.476 valabil exprimate, la o prezenţă de 38,08%, pe primul loc în cursa pentru funcţia de primar al Constanţei este liberalul Vergil Chiţac cu 28,43% din voturi, în vreme ce candidatul USR-PLUS Stelian Ion şi cel al PSD Decebal Făgădău se află la egalitate, cu 24,25%. 

Competiția electorală din Constanța a fost însă una strânsă. Rezultatele Exit-poll-ului CURS-Avangarde prezentat după închiderea urnelor îi dădeau la egalitate pe Vergil Chiţac şi pe Stelian Ion.

La anunțarea exit-poll-urilor, candidatul USR-PLUS Stelian Ion a declarat că, prin acest rezultat, oraşul “este smuls din mâinile unor mafioţi care l-au ţinut în subdezvoltare timp de 20 de ani”.

Continue Reading

POLITICĂ

Alegeri locale 2020 | Iași: Mihai Chirica câștigă un nou mandat de primar. Ministrul Costel Alexe, ales președinte al Consiliului Județean

Published

on

© Costel Alexe/ Facebook

Primarul Mihai Chirica a mai câştigat încă un mandat, de data aceasta pe listele PNL, cu 41,87%, iar ministrul Mediului, deputatul Costel Alexe, a câştigat funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, cu 36,96%, informează Agerpres.

Chirica a declarat că, în urma numărătorii paralele, a obţinut 41,87% din voturile celor care s-au prezentat duminică la vot, Cosette Chichirău, candidatul USR-PLUS, 30,13%, Camelia Gavrilă, candidatul PSD, 12,92%.

La Consiliul Local Iaşi, PNL a obţinut 31,84%, USR-PLUS – 28,62%, PSD – 16,16%, PMP – 4,96%.

Ministrul Costel Alexe, candidatul PNL la preşedinţia Consiliului Judeţean Iaşi, a primit 36,96% din voturi, Maricel Popa, candidatul PSD, 26,48%, Marius Bodea, candidatul USR-PLUS, 14,96%.

La Consiliul Judeţean, PNL a obţinut 37,93% din sufragii, PSD – 21,98%, USR PLUS – 14,25%, PMP – 5,82%. 

“Mă bucur foarte mult că PNL a câştigat la Iaşi pentru prima dată în aceşti 30 de ani de democraţie atât Primăria, cât şi Consiliul Judeţean. Aceasta este o victorie nu doar a PNL, ci este mai degrabă o încredere pe care ieşenii şi-o pun în listele consilierilor locali şi judeţeni, primari. Îi felicit pe toţi primarii din judeţ care şi-au câştigat mandatele astăzi, cred că sutele de consilieri locali şi judeţeni care zi de zi în această precampanie şi campanie electorală au promovat principiile şi programul nostru de guvernare locală şi judeţeană. Vreau să îi asigur pe ieşeni că anii ce vor urma vor fi ani în care împreună cu ei va fi o victorie a judeţului nostru”, a declarat Costel Alexe, duminică seară.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul german de externe atacă Rusia la ONU: Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi trebuie să aibă consecințe. UE își rezervă dreptul de a impune sancțiuni

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj la Adunarea Generală ONU: România rămâne preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre

U.E.6 hours ago

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Cristian Bușoi6 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

POLITICĂ6 hours ago

Ambasadoarea Franței în România, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice

U.E.6 hours ago

UE reia negocierile privind aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cetățenii europeni ar putea contesta acțiunile UE la CEDO

ROMÂNIA7 hours ago

România susține o abordare coordonată în UE pentru restricționarea liberei circulații ca răspuns la pandemia COVID-19

U.E.7 hours ago

Germania transmite Regatului Unit că UE nu va accepta redeschiderea Acordului de retragere: Acest tratat internațional a fost semnat cu doar nouă luni în urmă și deja îl puneți sub semnul întrebării ?

SUA1 day ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending