O relație între „oameni serioși”, dar nu „glacială”, titrează France24 și AFP, după ce președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Giorgia Meloni au încercat, în cadrul primului lor summit bilateral, desfășurat joi, 25 iunie, la Antibes, pe riviera franceză, să risipească divergențele dintre ei și să pună accentul pe o cooperare bilaterală ambițioasă, de la apărare până la domeniile spațial și energetic.
„Trăim cu toții sub același climat, iar acesta este unul cald. Nu mai este nimic glacial”, a declarat, zâmbind, președintele francez, întrebat despre relația sa cu premierul italian, în cadrul unei conferințe de presă comune ce a urmat summit-ului încheiat cu o declarație comună
„Ne apărăm interesele naționale, dar o facem într-o manieră respectuoasă și angajată”, a adăugat el, încercând astfel să pună capăt numeroaselor schimburi de replici, tensiuni și crize care au marcat relațiile dintre cei doi lideri de la venirea la putere, în 2022, a Giorgiei Meloni, reprezentantă a dreptei radicale italiene.
Nici președinta Consiliului de Miniștri al Italiei nu s-a lăsat mai prejos, afirmând că relațiile dintre ei „nu au fost niciodată glaciale”, ci sunt relații între „oameni serioși care discută despre politică”.
„Sunt pe deplin de acord”, „nu se poate spune mai bine”, a repetat în mai multe rânduri premierul italian, care în trecut fusese adesea mai puțin cordială față de interlocutorul său.
Cei doi lideri au explicat cât de mult au nevoie unul de celălalt cele două țări și cât de complementare sunt în fața crizelor care afectează Europa.
„Da, Italia și Franța sunt și vor rămâne una pentru cealaltă parteneri la fel de firești pe cât sunt de indispensabili”, a rezumat Emmanuel Macron, trecând în revistă numeroasele proiecte bilaterale comune.
„Italia și Franța pot face cu adevărat diferența”
Acesta a fost primul summit franco-italian din 2020 încoace, primul după intrarea în vigoare, în 2021, a Tratatului de la Quirinal, care a ridicat relația bilaterală la un nivel comparabil cu cel al relației dintre Paris și Berlin, și mai ales primul de la instalarea Giorgiei Meloni în funcția de premier.
Probabil va fi ultimul astfel de summit pentru președintele francez, care își va încheia mandatul la Palatul Élysée în mai 2027. În schimb, premierul italian speră să obțină un nou mandat după alegerile legislative de anul viitor.
Pentru a ilustra această atmosferă de bună înțelegere, summitul s-a desfășurat în decorul elegant al Vilei Eilenroc, o reședință impunătoare din secolul al XIX-lea cu vedere spre Marea Mediterană, după o scurtă vizită la Muzeul Picasso din Antibes.
Ambii lideri au subliniat vitalitatea relațiilor bilaterale, ilustrată de schimburi comerciale de 112 miliarde de euro în 2025, precum și convergențele de poziție privind marile crize internaționale, de la războiul din Ucraina până la situația din Orientul Mijlociu.
Ei au anunțat că doresc să creeze o „coaliție” multinațională la încheierea mandatului Forței Interimare a ONU în Liban (UNIFIL), în luna decembrie, pentru consolidarea „suveranității Libanului”, țară aflată în continuare sub tirul atacurilor israeliene, în pofida acordului de pace încheiat între Statele Unite și Iran.
„Italia și Franța pot face cu adevărat diferența. (…) Din punctul nostru de vedere, este necesar să garantăm o prezență internațională care să evite apariția unui vid de securitate extrem de periculos”, a subliniat Giorgia Meloni.
Atmosfera destinsă a fost favorizată și de faptul că Giorgia Meloni pare să fi luat, în ultimele zile, o anumită distanță față de Donald Trump, după o perioadă de apropiere foarte accentuată, pe fondul unor schimburi de replici dure.
„Vrem să îi păstrăm pe americani alături de noi”, a remarcat sobru Emmanuel Macron, admițând însă că „vor exista, foarte probabil, schimbări și noi episoade” în relația cu Washingtonul.
Tensiuni privind imigrația
La sfârșitul anului 2022, relațiile dintre Paris și Roma s-au deteriorat puternic din cauza unui vas cu migranți pe care Italia a refuzat să îl primească, obligând Franța să îl accepte.
Chiar și în luna februarie, Emmanuel Macron îi cerea liderului italian să înceteze „să comenteze ceea ce se întâmplă în alte țări”, după moartea în Franța a unui militant identitar. „Fiecare să rămână la el acasă și lucrurile vor merge bine”, declara atunci, fără menajamente, președintele francez.
În final, cele două delegații – nouă miniștri de fiecare parte, pe lângă cei doi lideri – au semnat o foaie de parcurs pentru perioada 2026–2031 în domeniul apărării. Documentul prevede, între altele, consolidarea cooperării privind rachetele ASTER și sistemele de apărare antiaeriană SAMP/T, cu obiectivul de a „dezvolta o ofertă europeană suverană” în acest domeniu.
De asemenea, cele două părți și-au „reafirmat sprijinul” pentru proiectul de mega-fuziune dintre giganții europeni ai industriei sateliților Airbus, Thales și Leonardo, proiect aflat însă în așteptarea avizului autorității europene pentru concurență.
„În domeniul spațial, cooperarea franco-italiană are o tradiție istorică în Europa și trebuie să rămână astfel”, a insistat Emmanuel Macron, subliniind că aceasta este esențială pentru consolidarea „rezilienței și suveranității europene”.
Italia, care intenționează să își relanseze programul nuclear, colaborează, de asemenea, cu Franța la dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR).
