Comisia Europeană a anunțat vineri, în marja reuniunii miniștrilor energiei din Luxemburg, primul acord tripartit al Uniunii Europene dedicat stocării energiei, reunind miniștri de resort din statele membre, dezvoltatori de proiecte, industrie și instituții financiare pentru a accelera extinderea capacităților de stocare. În cadrul acordului, 22 de state membre și-au asumat angajamente care vizează instalarea unor capacități de stocare cuprinse între 30 și 35 GW în următorii doi ani, în încercarea de a face sistemul energetic european mai sigur, mai flexibil și mai puțin dependent de combustibilii fosili.
Executivul european subliniază că stocarea energiei reprezintă „veriga lipsă” a tranziției energetice, esențială pentru integrarea unui volum tot mai mare de energie din surse regenerabile, reducerea costurilor de funcționare a sistemului și stabilizarea prețurilor la energie.
Potrivit Comisiei, acordul urmărește crearea unui mediu favorabil investițiilor și extinderii rapide a capacităților de stocare la nivel european, reducând presiunea exercitată de prețurile ridicate și volatile asupra companiilor și consolidând totodată capacitatea de producție europeană în acest sector.
În cadrul acordului, 22 de state membre (Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Ungaria) s-au angajat să adopte măsuri pentru dezvoltarea unor capacități de stocare totalizând între 30 și 35 GW în următorii doi ani.
Dezvoltatorii de proiecte de stocare și energie regenerabilă vor furniza anual estimări privind noile investiții și volumele planificate, în timp ce marii consumatori industriali de energie s-au angajat să dezvolte propriile proiecte de stocare și să ofere informații mai clare privind consumul de electricitate. Comisia consideră că o mai bună vizibilitate asupra proiectelor va reduce incertitudinea și va facilita atragerea investițiilor.
Statele membre vor elimina barierele care încetinesc dezvoltarea proiectelor și vor permite autorităților naționale de reglementare să stabilească sau să aprobe tarife de rețea bazate pe costuri și nediscriminatorii, care să stimuleze flexibilitatea sistemului. Acolo unde va fi necesar, guvernele vor putea acorda sprijin financiar pentru proiectele de stocare și pentru producția de echipamente, inclusiv prin fonduri europene și naționale, în conformitate cu regulile privind ajutoarele de stat.
Instituțiile financiare participante, inclusiv băncile naționale și regionale de dezvoltare, vor colabora cu Grupul Băncii Europene de Investiții pentru a împărtăși expertiză și pentru a crește impactul finanțării destinate soluțiilor de stocare a energiei.
La rândul său, Comisia Europeană va sprijini statele membre în elaborarea schemelor de finanțare pentru stocarea energiei și în decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie, inclusiv prin viitoarea Bancă pentru Decarbonizarea Industriei. Executivul european va analiza, de asemenea, posibilitatea sprijinirii proiectelor prin Fondul pentru Inovare, va actualiza regulile privind rețelele energetice pentru a încuraja dezvoltarea capacităților de stocare și va evalua, la începutul anului 2027, eventuale modificări ale normelor privind Taxonomia UE pentru a facilita investițiile publice în tranziția energetică.
Comisia va coordona implementarea acordului și va monitoriza anual progresele până în 2028.
Potrivit estimărilor Executivului european, Uniunea Europeană va avea nevoie de capacități de stocare de aproximativ 200 GW până în 2030, comparativ cu circa 55 GW instalați la începutul acestui an. Consiliul European a solicitat, de asemenea, în concluziile sale din 19 martie 2026, accelerarea implementării surselor regenerabile și a capacităților de stocare pentru reducerea dependenței de piețele volatile ale combustibililor fosili și consolidarea securității aprovizionării.
