Peste 18 milioane de români au fost așteptați duminică la urne pentru primul tur al scrutinului prezidențial la capătul căruia vor decide, cel mai probabil, care vor fi cei doi candidați ce se vor confrunta pe 8 decembrie în turul al doilea pentru a alege președintele țării în următorii cinci ani.
Ziua votului pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate a continuat a treia zi la urne pentru românii din diaspora, fiind pentru a doua oară când cetățenii români de peste hotare pot vota pe parcursul a mai multor zile la alegerile prezidențiale.
Principalii candidați la funcția supremă în stat și care au cele mai mari șanse să îi succeadă președintelui în funcție Klaus Iohannis sunt prim-ministrul Marcel Ciolacu (PSD), fostul premier și actual președinte al Senatului Nicolae Ciucă (PNL), primarul municipiului Câmpulung Elena Lasconi (USR), deputatul George Simion (AUR) și fostul secretar general adjunct al NATO Mircea Geoană (candidat independent), iar un candidat independent surpriză, Călin Georgescu, și-a făcut loc printre preferințele românilor în ultimele zile.
Desfășurate sub semnul unei campanii prezidențiale tensionate și pline de acuzații între candidați, rezultatele alegerilor prezidențiale din 2024 ar putea marca o serie de premiere. O victorie a liderului PSD Marcel Ciolacu ar marca revenirea social-democraților la Cotroceni după o pauză de două decenii, de la Ion Iliescu încoace. În cazul în care liderul PNL Nicolae Ciucă ar câștiga funcția supremă în stat ar fi pentru prima dată când un general de armată ar deveni președinte. Totodată, România ar putea avea prima femeie președinte dacă Elena Lasconi din partea USR ar câștiga scrutinul prezidențial, în vreme ce o victorie a lui George Simion ar confirma o ascensiune a curentului suveranist în România la cea mai înaltă treaptă de decizie politică, iar un triumf al lui Mircea Geoană sau al lui Călin Georgescu ar însemna prima victorie prezidențială a unui candidat înscris ca independent în cursă.
Până în prezent, România a avut cinci președinți: dictatorul Nicolae Ceaușescu (1974-1989), Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004), Emil Constantinescu (1996-2000), Traian Băsescu (2004-2014) și Klaus Iohannis (2014-2024). Constituția în vigoare a României, cea din 2003, reglementează o limită de două mandate pentru un președinte.
România a intrat duminică, 24 noiembrie, într-un maraton electoral care va continua săptămâna viitoare. Pe 1 decembrie, de Ziua Națională, cetățenii români sunt chemați la urne pentru a alege Parlamentul pentru mandatul 2024-2028, iar pe 8 decembrie sunt așteptați la urne pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale 2024 vor fi cele de tip exit poll, la ora 21:00. Cele mai importante estimări, dar și rezultatele voturilor din această crucială zi pentru democrația românească le puteți găsi pe CaleaEuropeana.ro.
Prezența la vot în țară poate fi urmărită aici / Prezența la vot în diaspora poate fi urmărită aici /
UPDATE 25 noiembrie ora 12:00 Potrivit rezultatelor finale după numărarea a 100% din voturi, suveranistul Călin Georgescu a obținut 22,94% din voturi (2.120.401 voturi), urmat de Elena Lasconi cu 19,18% (1.772.500) și de Marcel Ciolacu, la o distanță mică de 2.740 de voturi, cu 19,15% (1.769.760). Au votat aproximativ 9,46 milioane de români din țară și de peste hotare, reprezentând 52,55% din totalul alegătorilor.
UPDATE 25 noiembrie ora 08:07 După numărarea a 99,85% din voturi, ultranaționalistul Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale, conduce în primul tur cu 22,91% din voturi, reprezentând 2,1 milioane de voturi, urmat de premierul Marcel Ciolacu (19,17%) și de la liderul USR Elena Lasconi cu 19,16%, ambii luptându-se pentru intrarea în turul al doilea.
UPDATE 25 noiembrie ora 00:58 După numărarea a peste 91% din voturi, ultranaționalistul independent Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale, conduce în primul tur cu 22,04% din voturi, reprezentând 1,7 milioane de voturi, urmat de premierul Marcel Ciolacu (21,04%) și de la liderul USR Elena Lasconi cu 16,79%.
UPDATE ora 21:00 Alegeri prezidențiale 2024/ Primele exit-poll-uri | România a decis: Marcel Ciolacu – 25%, Elena Lasconi – 18%, Călin Georgescu – 16%, George Simion – 15%, Nicolae Ciucă – 14%
UPDATE ora 21:30 – Marcel Ciolacu, după rezultatele surpriză ale primului tur al prezidențialelor: Votul românilor a fost pentru echilibru şi stabilitate
UPDATE ora 19:30
UPDATE ora 17:26
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, au votat 43,5% dintre cetățenii români, reprezentând 7,8 milioane de oameni. În diaspora, și-au exprimat dreptul la vot peste 640.000 de cetățeni.
UPDATE ora 14:53
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, au votat 31,46% dintre cetățenii români, reprezentând 5,66 milioane de oameni. În diaspora, și-au exprimat dreptul la vot peste 486.000 de cetățeni.
UPDATE ora 13:09
Un procent de 22,86% dintre alegătorii din țară și din diaspora au votat în scrutinul prezidențial, arată datele AEP. Numărul voturilor din țară a depășit borna de 4 milioane de voturi.
UPDATE ora 11:58
Mircea Geoană, candidat independent la funcția de președinte al României în 2024, a afirmat că a votat pentru că este datoria lui să voteze și i-a îndemnat pe români să meargă la vot pentru alegerea noului şef al statului.
“Nu alegem doar un preşedinte, alegem o direcţie pentru ţară. Cred că alegerea este destul de clară, avem de ales între corupţie şi extremism, între competenţă şi patriotism. Celor care încă nu s-au decis dacă şi cu cine să voteze, sper că noaptea le-a fost un sfetnic bun. E nevoie de participare cetăţenească masivă pentru a putea să ne alegem viitorul în mod democratic şi liber”, a declarat Mircea Geoană, duminică, după ce a votat.
“Noi am trecut prin acest exerciţiu, suntem încrezători şi sunt convins că românii şi româncele vor alege cel mai bun preşedinte pentru vremuri complicate. Avem de ales între pace şi insecuritate, între dezvoltare şi stagnare, criza economică bate la uşă”, a mai afirmat fostul secretar general adjunct al NATO.
UPDATE ora 11:39
Preşedinta USR, Elena Lasconi, candidata acestei formațiuni la funcția de președinte, declară că a votat pentru o Românie din care oamenii să nu mai plece în căutarea unui trai mai bun.
“Am votat cu încrederea că astăzi nimeni nu o să îşi facă bagajul să plece în altă ţară, într-o ţară în care să funcţioneze instituţiile statului, o ţară în care să ai parte de o şcoală bună pentru copilul tău, de un spital în care să fi tratat. Am votat cu încrederea că 1.116 români nu au murit degeaba în 1989 şi că putem să continuăm ce am început atunci. Am votat cu încrederea că vom avea o Românie pentru toţi, nu doar pentru unii”, a afirmat Lasconi, după ce a votat, duminică, la Colegiul Tehnic ‘Mihai Bravu’ din Capitală.
UPDATE ora 11:30
Peste 2,6 milioane de cetățeni din țară au votat, reprezentând o prezență de 14,59% la urne. În diaspora au votat aproximativ 286.000 de cetățeni.
UPDATE ora 10:00
Preşedintele Klaus Iohannis i-a îndemnat, duminică, pe români să meargă la vot pentru alegerea noului şef al statului.
El a fost întrebat ce mesaj le transmite românilor, după ce a votat pentru alegerile prezidenţiale şi pentru referendumul din Bucureşti.
“Să poftească toţi la vot!”, a răspuns preşedintele Iohannis.
Şeful statului şi-a exercitat opţiunea electorală la o secţie de la Liceul “Jean Monnet” din Bucureşti.
UPDATE ora 09:36
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, candidat la alegerile prezidențiale, a declarat, duminică, la ieșirea de la urne, că votul său reflectă dorința de a construi o Românie „puternică economic”, dar și cu „o voce puternică în lume”.
„Am votat pentru o Românie în care românii să aibă un trai decent, pentru o țară a cărei președinte muncește pentru poporul său. De asemenea, am votat pentru cât mai multe victorii ale românilor și României, cum a fost ultima, aderarea completă la spațiul Schengen,” a subliniat Ciolacu.
UPDATE ora 09:31
Au votat peste 1 milion de cetățeni români, reprezentând o prezență la urne de 5,72%. În străinătate au votat deja peste 230.000 de români, procesul de vot în diaspora desfășurându-se începând de vineri.
UPDATE ora 08:07
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, candidat la prezidenţiale, a votat duminică dimineaţa “pentru securitate, prosperitate şi democraţie”.
“Este într-adevăr o zi importantă pentru România, este o zi în care eu, personal, am votat pentru prosperitate, securitate şi democraţie. Este o zi în care îmi pun speranţa că votul util merge către acel candidat care are onestitatea, decenţa şi pregătirea necesară să poată să gestioneze tot ceea ce ţine de responsabilităţile acestei funcţii. Am votat util pentru acel candidat care poate să reprezinte toate aceste valori ale democraţiei româneşti. Sper ca astăzi să vină la vot cât mai mulţi români, pentru că este vorba despre viitorul nostru, despre viitorul copiilor noştri”, a declarat Nicolae Ciucă.
“Îmi pun speranța că democrația și libertatea vor învinge!”, a adăugat el.
UPDATE ora 08:02
Peste 500.000 de români au votat după prima oră de la deschiderea urnelor în toată țara, reprezentând o prezență la vot de 2,79%. În diaspora, unde cetățenii votează începând de vineri în cele 951 de voturi, au votat peste 220.000 de cetățeni.
În cursa prezidenţială s-au înscris 14 candidaţi. Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea acestora pe buletinele de vot, stabilită prin tragere la sorţi, este următoarea: Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România; George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor; Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat; Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal; Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România; Mircea-Dan Geoană – candidat independent; Ana Birchall – candidat independent; Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională; Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie; Ludovic Orban – Forţa Dreptei;,Călin Georgescu – candidat independent; Cristian Diaconescu – candidat independent, Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român, Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale
Care este rolul președintelui, potrivit Constituției
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)
Politica internă
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.
Politica externă
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)
Apărarea țării și securitatea națională
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României)
Alte atribuţii
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.