Connect with us

BUSINESS

VIDEO ”Responsabilitatea socială a întreprinderilor în Uniunea Europeană și combaterea sărăciei: exemplul industriei textile din România”, în cadrul EUROSFAT 2016

Published

on

Forumul de dezbateri europene EUROSFAT – aflat în 2016 la a patra ediție – constituie prilejul unor discuții și dialoguri importante despre profilul european al României, nu numai strategic, energetic, diplomatic, politic și, în fond, de influențare a jocului integrării europene.

O astfel de dezbatere a fost reprezentată Responsabilitatea socială a întreprinderilor în Uniunea Europeană și combaterea sărăciei, având drept studiu de caz exemplul industriei textile din România. Pornind de la un articol din luna februarie ce descria tratamentul inuman îndurat de lucrătorii din industria textilă și dificultățile cu care se confruntă aceștia, care a iscat multe controverse în presa românească, dezbaterea se va concentra pe felul în care Comisia Europeană definește acest concept.

Panelul a avut loc în prima parte a sesiunilor de dezabatere EUROSFAT 2016, cu începere de la ora 11.00 și a fost transmis pe pagina de Facebook.

 

Printre vorbitorii de la eveniment s-au aflat Dragoș Pîslaru (Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice), Laura Ștefănuț (jurnalist), Mihai Lupu (Director al Asociației Future in Textiles), Mihai Pasculescu (Prim-Vicepreședinte Federația Patronală a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei), Dana Oancea (Director Executiv CSR România), Rosan van Wolveren (Fair Wear România).

Citiți și EUROSFAT 2016 – România dezbate înainte de Ziua Europei: Suntem pregătiți pentru examenul de maturitate în UE?

Dezbaterea a avut în vedere și studiul efectuat de Comisie în Statele Membre asupra nivelul de responsabilitate socială și metode de încurajare a întreprinderilor de a deveni social responsabile. Intervenanții vor dezbate de asemenea felul în care autoritățile publice pot juca un rol în încurajarea companiilor de a-și asuma această responsabilitate și ce politici ar putea fi adoptate în acest sens pentru a realiza coeziunea societății românești și europene.

Valoarea totală a comerțului internațional al României, în anul 2015, a fost de peste 117,56 miliarde euro, în creștere cu 5,9% față de anul 2014, potrivit datelor furnizate de Ministerul Economiei. Dintre acestea, produsele industriei textile și pielăriei au adus exporturilor românești o sumă totală estimată la 5,64 miliarde euro.

Peste 1.1 miliarde de euro reprezintă valoarea exporturilor din produse ale industriei textile, 2.9 miliarde articole de îmbrăcăminte și 1.6 miliarde piei și produse din piele.

13184679_1132176733470186_1383369511_o

Principalele declarații:

– Laura Ștefănuț (jurnalist):

Majoritatea dintre voi a auzit de exploatările din industria confecțiilor în Asia. La un moment dat, eu am auzit despre abuzuri similare în România, motiv pentru care am vrut să văd dacă este vorba de o problemă sistemică sau dacă sunt doar niște cazuri izolate. Am început să documentez materialul. Pe parcursul anului 2015 am vorbit cu zeci de muncitori, cu foarte mulți oameni implicați în domeniul acesta, ONG-uri, auditori și am constatat că problema este una sistemică și una foarte mare, mai ales că vorbim de un sector în care sunt implicați sute de mii de români. Problemele sunt acelea că acești oameni, de multe ori nu sunt plătiți. Atunci când sunt plătiți, aceștia primesc salariul minim. La momentul documentării mele, salariul minim era cca. 700 de lei. Suma este insuficientă pentru întreținerea unei gosopodării. De foarte multe ori, aceștia nu își primesc nici măcar acest salariu minim. Am sesizat, de asemenea, că în acest domeniu sunt oameni cărora le este frică să vorbească. În domeniul confecțiilor, oamenii sunt atât de speriați cum nu am mai întâlnit. Am constatat că există o presiune extrem de mare din partea conducerii fabricilor ca ei să nu vorbească în exterior, ajungându-se până la concedieri, dacă acest lucru se întâmplă.

Sistemul din România nu funcționează pentru acești oameni. Presa a acoperit subiectul în felul următor: sunt investitori care vin în zone sărace, dar iată că oamenii nu vor să muncească. Nu s-a uitat nimeni la motivele pentru care oamenii refuză să lucreze sau lucrează doar atunci când este ultima opțiune, doar atunci când trebuie să alegă între a muri de foame și a lucra în astfel de condiții.

Am fost și în fabrici audiate cu audituri serioase. Am constatat că și acolo se întâlneau aceste probleme sistemice. Materialul meu exprimă cumva media, nedorind să merg către abuzuri extreme. Este doar vârful iceberg-ului, dar există foarte multe lucruri de spus în continuare despre domeniul acesta. Este foarte important ce fac autoritățile, ce face protecția muncii. Am constatat că nu există o prevedere în legislație ca patronii să fie pedepsiți dacă nu plătesc salariile la timp muncitorilor. Muncitorii sunt antrenați să nu vorbească cu inspectorii când aceștia vin acolo.

După ce am publicat investigația, la una dintre fabrici muncitorii au ieșit să protesteze, dar nu prentru că nu și-au primit salariile ( aceștia nu mai fuseseră plătiți de 3 luni), ci împotriva articolului meu. Acest lucru a fost pentru că managerul le-a spus că publicarea articolului a dus la scăderea comenzilor. Au ieșit la protest, chiar și cei care vorbiseră cu mine, unii de frică alții din convingere. Ei chiar erau panicați că vor rămâne fără acel puțin. Fuseseră induși în eroare. Ceea ce s-a întâmplat, într-adevăr, e că fabrica a început să fie auditată mai mult după publicarea articolului, autoritățile începuseră să se împlice, iar la câteva luni distanță, muncitorii au început să fie plătiți la timp.

Cel mai trist lucru în această industrie este că banii există și ar putea fi suficienți pentru toți actorii implicați.

-Dragoș Pâslaru (Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice):

 Sunt marcat de această temă care cuprinde o realitate factuală și cred că trebuie luată în considerație. Eu voi încerca să ridic dezbaterea de la cazul fabricii respective, la cadrul societal și să încerc și eu să mă aplec asupra modului în care sunt puse lucrurile.

România are de multe ori situații care sunt paradoxale. Suntem o țară în care investițiile în domenii tehnologice cu tehnologii ridicate au una dintre cele mai ridicate productivități pentru investitori străini din întreaga lume. Sunt fabrici în România din domeniul confecțiilor în care avem o performanță demnă de invidiat la nivel global. În același timp, există locuri multe în această țară în care performanțele nu sunt la un nivel extraordinar și din acest punct de vedere există aspecte care țin atât de capacitate de management, cât și de performanța la nivelul angajaților. Ajungem la o paradigmă unde, pe de o parte, unele fabrici din anumite segmente au și productivitate, dar respectă în același timp și normele de lucru, pe de altă parte, există și extreme negative, în care nici măcar condițiile sanitare nu sunt îndeplinite.

O altă problemă majoră pe care o avem este aceea că există o lipsă de omogenitate la nivel național în ceea ce privește locurile de muncă. Există areale în care șomajul este sub 4%. Sunt areale întregi în care se caută forță de muncă și nu se găsesc și nu pentru că nu sunt îndeplinite normele de muncă, ci pentru că nu sunt oameni oameni care să poată fi angajați, zone dependente de un investitor, dar și sectoare care nu au opțiuni, precum Valea Jiului.

Există în acest moment un echilibru fin între opțiunea de a rămâne în gospodărie, de a primi venitul mediu garantat, care este de 470 de lei de a lucra informal în gospodări proprie, sau de a lucra 8 ore pe zi în diverse condiții. La nivelul Ministerului Muncii se urmărește să găsim acel nivel de motivație minimală pentru a evita sărăcia oamenilor care sunt în câmpul muncii. În lumea noastră, așa cum este structurată, discutăm de o competitivitate la nivel global care este destul de acerbă. Firmele au trecut la un alt sistem, mai ales cele din domeniul de confecții. Sunt din ce în ce mai puține firme care sunt deținute de branduri. Producția este muntată în funcție de veniturile pe care le au pentru a-și maximiza profitul, acest lucru netrebuind să fie condierat un lucru rău.

Din punctul meu de vedere, un lucru este critic. Dacă am putea devia discuția dintr-o discuție polemică și de confruntare între angajați și angajatori și a ajunge la un pact social, ar fi o decizie productivă. Noțiunea de pact sociail s-a mai vehiculat în România. Modelul nu este nou la nivel european. Aceasta presupune recunoașterea unor disfucții structurale la nivelul sitemului de muncă din România. În același timp, avem înțelepciunea de a recunoaște că nu le putem rezolva prin măsuri coercitive și ne propunem ca modul în care munca este văzută, atât ca mentalitate, cât și ca problemă structurală, să fie transformat spre a construi o societate către care tindem cu toții. Acea societate va pune accentul pe locuri de muncă mai multe, dar și mai bune, pe ideea de a trece într-un alt nivel de valoare adăugată, pe ideea că fabricile de confecții nu mai sunt fabrici de loan classic. În acest moment în România are loc în multe fabrici din acest domeniu un proces de trecere la un alt nivel. Există creație, propunere de modele din partea română. Este o tranziție către un alt sistem care va aduce valoare adăugată și care va permite ca marjele de profit ale producătorilor autohtoni să crească.

Trebuie să rezolvăm probleme care nu mai pot suferi amânare, precum problema salarizării pentru a putea discuta de pact social. Dacă am găsi înțelepciunea unui pact social pentru a lucra într-un mod necoercitiv, de a produce dezbateri pentru a vedea cum am vrea să arate relațiile de muncă, care e atitudinea, partea de educație, care este critică până la urmă, atunci ne îndreptăm spre soluționarea problemei.

Înainte să fi avut ocazia de a participa la un eveniment de genul acesta, am avut discuții cu inspecția muncii ca să schimbăm niște idei cu privire la ceea ce ar trebui să facă inspecția muncii în virtutea unei schimbări de paradigmă, în virtutea lansării în cea de-a doua jumătate a acestui an a noțiunii de pact social. A fost o discuție punctuală.

Cum facem ca sistemul de inspecție să nu se concentreze numai pe planul de achitare de amenzi, ci să se concentreze pe a asita companiile în a putea să își dezvolte acele norme de muncă. Acest lucru implică prevenție și consiliere, înseamnă că trebuie să știu care este zona de risc de care discutăm și pentru a face acest lucru am discutat deja despre a regândi protocolul cu ANAF ( în acest moment colegii de la ANAF au propria lor gândire despre ceea ce înseamnă cazurile de risc, la inspecția muncii este vorba de alt sistem). Aceste proceduri trebuie armonizate. Împreună cu celelalte instrumentede la Ministerul Muncii, avem nenumărate modalități prin care putem să încercăm ca în sectoarele care sunt dependente să venim cu noi seturi de compentețe, cu cursuri pe care le putem finanța din bani europeni, cu sprijinul pe care îl putem oferi companiilor din bani europeni.

Dacă dorim convergență reală, dacă vrem să ajungem măcar la 60% din media de la nivel comunitar, nu putem ajunge dacă ignorăm eterogenitatea dezvoltării României și faptul că avem oaze de maximă excelență în domeniul industriei de înaltă tehnologie, coexistând cu situații de sărăcie a unor oameni care sunt angajați.

Trebuie să încurajăm responsabilitatea socială, să luăm în calcul partea de productivitate, dar trebuie să fim atenți și ca stat să venim ca parteneri a mediului de afaceri pentru ca măsurile de responsabilitate socială să poată fi făcute în conformitate cu cadrul legal, în respectare principiului de no-dispersiune a concurenței.

13128615_1132176686803524_1330328706_o

-Mihai Pasculescu (Prim-Vicepreședinte Federația Patronală a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei):

Este foarte bine că se fac aceste dezbateri chiar dacă pornim cu efecte negative, fiind util de știut faptul că Federația Patronală are mari probleme cu angajatorii care nu-și plătesc salariile pentru, petrecându-se două fenomene: în primul rând este făcută o concurență neloială celorlalte firme și astfel scade prețul de țară al unor firme pentru că dacă găsim patroni care nu resprectă niște condiții de muncă, este redus prețul de manoperă și de tarif pe țară, chiar la brandurile renumite. Aș dori să precizez că reprezint Federația Patronală a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei, o federație non-profit, apolitică și ce reprezintă interesele angajatorilor.

Pentru a vă putea da seama de importanța acestui sector vă voi prezenta câteva date. În primul rând acesta este primul al României, exportul de textile, pielărie și încălțăminte depășește cam 5 miliarde, ceea ce înseamnă 11% din totalul exporturilor României și are peste 250.000 de salariați. În aceste sectoare funcționează peste 9700 de firme. În România acesta este un sector de tradiție de peste 120 de ani, dar și foarte inovativ și creativ. Atât în domeniul design-ului, dar și în cel tehnologic lucrează oameni foarte calificați.

Punctele slabe sunt următoarele: dispariția industriei primare deoarece investițiile sunt foarte mari, foarte mulți oameni de afaceri preferând să investească în domeniul confecțiilor și al tricotajelor; lipsa de forță de muncă calificată și necalificată.

85% din exporturile României sunt făcute cu capital străin, 15 % fiind românesc, aici încadrându-se industria textilă, industria mobilei și agricultura. În topul primelor 100 de firme cu capital 100% românesc sunt și 41 de firme din domeniul nostru.

În context european, aproximativ 3.000.000 de persoane mai lucrează în acest domeniu, multe firme fiind restructurate datorită nivelurilor salariale necompetitive, axându-se mai mult pe industria de articole tehnice. Nivelul de salarizare variază între 350-500 de Euro, depinzând de mai mulți factori. Trebuie precizat faptul că salariile scăzute se datorează că la nivel de calificare al unui muncitor la mașina de cusut este de nivel 2, din cele 8 grupe europene, următorul după muncitorul necalificat. În aceleași firme, cei cu specializări mai înalte precum specialiștii, inginerii, maiștrii sau designerii au salarii mult peste salariul mediu pe economie.

Un factor negativ care reflectă într-un fel atât sistemul de salarizare, cât și condițiile de muncă a fost faptul că guvernul de acum 4 ani a dat noua lege a sindicatelor și patronatelor în care a eliminat acele contracte de muncă la nivel național și mai ales la nivel sectorial pentru că fiecare sector are specificul său, unde se impunea o anumită grilă de salarizare.

Aș dori să menționez faptul că toate firmele exportatoare și aproximativ 80% din ceea ce se produce în România merge la export, 80% către UE, sunt certificate atât la nivelul calității muncii, dar și al responsabilității sociale. Trebuie reținut că brand-urile mari, firme ce se respectă, nu lucrează cu cele ce nu respectă aceste condiții.

În concluzie, considerând că industria textilă are un potențial pe care sectorul privat îl poate dezvolta împreună cu sectorul public, deopotrivă angajații și angajatorii au nevoie de un parteneriat real cu statul român și asumarea responsabilității ce le revine.

13199456_1132176603470199_1372255146_o

-Rosan van Wolveren (Fair Wear România):

Doresc să mulțumesc pentru invitație. Numele meu este Rosan van Wolveren și lucrez pentru Fair Wear Foundation. Astăzi doresc să vă vorbesc despre trei subiecte. Primul este rolul Fair Wear Foundation, munca întreprinsă de aceasta, proiectele desfășurate.

ONU a recunoscut cadrul legislatival companiilor de a recunoaște drepturile omului la nivel internațional. Sunt trei piloni ai acestui cadru: primul este datoria de a proteja localnicii, muncitorii, responsabilitatea brandurilor de a proteja, de asemenea, muncitorii locali, iar cel de-al treilea este accesul la remedii, acesta constituind opțiunea în eventualitatea în care ceilalți doi piloni nu funcționează. Acești trei piloni sunt esențiali pentru Fair Wear Foundation, o organizație non-profit cu rolul de a îmbunătăți condițiile de muncă, în colaborare cu brandurile.

Membrii Fair Wear încearcă să îmbunătățească condițiile de lucru din fabrici, dar acesta nu este un lucru ușor pentru branduri sau fabrici. Lanțurile de aprovizionare sunt foarte complexe, începând cu materiile prime și până la consumatori, existând multe stadii intermediare.

Datorită complexității lanțurilor de aprovizionare, verificările nu pot fi făcute în mod singular, fiind implicați numeroși actori, în special având nevoie de expertiză locală.

Munca noastră este independentă și indispensabilă și activăm în nouă state, precum China, Bangladesh, state unde industria textilă este extrem de importantă, dar și în state precum Macedonia, Bulgaria, România, încă din 2005.

În prezent există aproximativ 20 de branduri în 40-50 de fabrici aici în România, acestea fiind toate produse de înaltă calitate. Observăm că tot mai multe companii își îndreaptă atenția către România.

Condițiile de lucru din industria textilă română sunt mai bune decât în alte state. Precum membru al UE, legislația prevede protecția muncitorilor, însă mai sunt progrese de făcut în anumite zone precum salarii, condiții mai bune de lucruși reprezentarea drepturilor muncitorilor. Îmbunătățirea acestora trebuie făcută urmând anumite etape și nu pot fi obținute instantaneu.

În state precum România, Turcia și China, Fair Wear Foundation desfășoară programe educaționale și a istituit o linie telefonică de ajutorare a muncitorilor în vederea accesului la soluții. În cadrul The Workplace Education Program muncitorii se pot baza pe asistența acestuia încă din 2014. A început cu un număr mic de fabrici, instruindu-i pe managerii fabricilor dar și muncitori de a crea o punte mai ușoară de legătură de coumunicare.

.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

BUSINESS

Klaus Iohannis: Bugetul pentru 2022, esențial pentru o concepţie financiară sănătoasă gândită în jurul absorbţiei fondurilor europene și a sumelor din PNRR

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, un mesaj în cadrul evenimentului “Topul Naţional al Firmelor 2021 – Economia merge înainte” în care subliniază că perioada încercărilor pentru economie nu s-a încheiat, iar noul Guvern va avea şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei. El a pledat astfel pentru ca bugetul pentru 2022 să fie un instrument esenţial pentru implementarea unei concepţii financiare sănătoase gândite în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene și a sumelor alocate prin PNRR.

“Ştim cu toţii că perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei noastre. În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc şi de atragerea de noi investiţii, axate pe valoare adăugată ridicată. Mediul de afaceri are nevoie de performanţe cantitative, dar mai ales calitative, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi firmele mari să evolueze cu ambiţie şi viziune pentru economia viitorului”, a spus şeful statului în mesajul transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu în cadrul evenimentului organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Preşedintele Iohannis a susținut că economia “merge înainte şi România trebuie să meargă înainte, pe calea dezvoltării sustenabile, prin investiţii, prin inovare şi digitalizare, prin utilizarea fondurilor europene, dar şi printr-o relaţie onestă între stat şi mediul de afaceri”.

Potrivit şefului statului, companiile incluse în Topul Naţional sunt exemple de urmat în ceea ce priveşte performanţa, dar şi rezilienţa.
 El a arătat că, în 2020, scăderea economiei româneşti a fost mai redusă, iar anul acesta revenirea este mai intensă, comparativ cu majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.

Acesta a adăugat că că creşterea investiţiilor nete în economie cu peste 10% în prima jumătate a anului reflectă, în ansamblu, obiectivul trecerii de la modelul bazat pe consum la creşterea bazată pe investiţii, însă, în această privinţă şi la acest moment, investiţiile publice din bani naţionali şi absorbţia fondurilor europene încă sunt tributare în execuţie, în raport cu estimările programate în buget.

Citiți și Previziunile economice de toamnă pentru România: Până la sfârșitul anului, PIB-ul va depăși nivelurile anterioare pandemiei. Economia va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022

“În ceea ce priveşte dinamica PIB, creşterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecţiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creşterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluţii de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei. De exemplu, în planul dezechilibrelor externe, este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut. Totodată, pe fondul creşterii preţurilor la materii prime şi energie, ne confruntăm cu scumpiri în lanţ, iar rata inflaţiei, ajunsă la 7,9% în luna octombrie, ridică serioase probleme de scădere a puterii de cumpărare. De altfel, inflaţia pare să fi redevenit, dintr-o dată, principalul risc la adresa stabilităţii financiare la nivel global”, a susținut el.

Şeful statului a precizat că, în acest context, că România are nevoie de o analiză mai aprofundată a acestor evoluţii şi de măsuri concrete, pragmatice şi sustenabile, pentru consolidarea creşterii economice şi pentru susţinerea nivelului de trai al cetăţenilor.

“Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme şi politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcţie corectă, un parcurs clar şi mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgenţele prezentului, avem mize esenţiale pe termen mediu şi lung”, a spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a subliniat că provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar şi datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluţiilor economice viitoare.

“Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esenţial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepţii financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene şi ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanţare europeană. În perioada următoare, 13% din suma nerambursabilă alocată României prin PNRR va intra în ţară ca prefinanţare. Este semnul că trebuie să pregătim cu maximă seriozitate implementarea proiectelor asumate”, a declarat Iohannis.

El susţine că România are de recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual.

“România ar putea atrage peste 30 de miliarde de euro prin intermediul programelor operaţionale, dar la finalul anului 2021 încă se discută despre priorităţi şi despre programare. Discuţiile sunt necesare, negocierile sunt bune, însă, realist vorbind, economia şi societatea românească au nevoie de rezultate concrete şi la momentul oportun. O infrastructură de transport care să genereze dezvoltare pe orizontală, securitate şi independenţă energetică, competenţele viitorului şi inovarea tehnologică în procesele de producţie sunt obiective clare, deja asumate. În anii următori, avem de înfruntat provocarea-cheie a capacităţii de implementare, atât a proiectelor de investiţii, cât şi a reformelor necesare”, conchide el.

Continue Reading

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au crescut cu 196% față de anul trecut și cu 1,26 miliarde de euro în ultimele două luni, ajungând la 4,39 miliarde

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Investiţiile străine directe au ajuns la 4,394 miliarde de euro în primele opt luni, comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 196,69%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, informează Agerpres.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,394 miliarde de euro (comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada ianuarie – august 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,803 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 591 milioane euro”, se spune în comunicat.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele opt luni din 2021, cu 44,8%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 3.612 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 3.612 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 28,241 milioane de dolari, de peste două ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-august 2020, de 13,032 milioane de dolari.

În august au fost înmatriculate 508 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (24,8% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (24,41%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (14,57%).

La finele lunii august 2021, în România existau 234.588 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,144 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.241 (capital subscris de 3,909 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,687 miliarde de dolari, în 5.623 de firme, conchide sursa citată

În comparație cu datele precedente furnizate de BNR, investiţiile străine directe au crescut cu aproximativ 1,26 miliarde de euro în următoarele două luni față de cifrele prezentate în luna iunie. Investiţiile străine directe în România ajunseseră la 3,138 miliarde de euro în primele şase luni, comparativ cu 996 milioane euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 215%.

Anul trecut, pentru prima dată, Banca Naţională a României împreună cu Institutul Naţional de Statistică au publicat în rapor­tul anual asupra investiţiilor străine directe în România, clasamentul ţărilor investitoare în România în funcţie de rezidenţa ultimă a investitorilor străini.

Potrivit datelor citate de Ziarul Financiar, Germania este principalul investitor străin direct în România, cu 13,1 miliarde de euro, având o pondere de 14,9% din ISD, urmată de Austria (10 miliarde, 11,4% pondere), Franța (8,2 miliarde, 9,4% pondere), Italia (7,4 miliarde, 8,5% pondere), SUA (5,8 miliarde, 6,6% pondere), Olanda (5,5 miliarde, 6,2% pondere) și Marea Britanie (3,8 miliarde, 4,4% pondere).

Continue Reading

BUSINESS

Ministerul Economiei relansează Măsura 1: Microgranturi de 2.000 de euro pentru beneficiari, acordate din fonduri externe nerambursabile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a anunțat luni relansarea măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, în luna octombrie, informează un comunicat al ministerului de resort.

Astfel, în perioada 12-22 octombrie 2021, aplicația de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro.

Măsura 1 face parte din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020.

Relansarea măsurii de sprijin care oferă Ajutor Financiar Nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 euro/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, vine cu serie de noutăți în plus față de facilitățile oferite în prima sesiune.

Astfel, devin eligibili și beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale și a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020.

Totodată, devin eligibili și beneficiarii din categoria profesioniștilor, definiți și reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege.

Continue Reading

Facebook

U.E.9 hours ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

U.E.9 hours ago

COVID-19: EMA a autorizat Paxlovid, primul antiviral oral din UE produs de Pfizer

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Eugen Tomac9 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Trebuie să veghem cu vigilenţă asupra respectării valorilor noastre europene, iar populismul necruțător să nu se mai repete

NATO10 hours ago

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

U.E.11 hours ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA11 hours ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

U.E.9 hours ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA3 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 week ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

Advertisement

Team2Share

Trending