Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO & TEXT Summitul Donald Trump – Vladimir Putin de la Helsinki, la final. Cei mai importanți lideri ai planetei, dispuși să relanseze cooperarea ruso-americană

Published

on

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, se întrunesc, orele acestea, la Helsinki, într-un summit premieră găzduit de capitala țării unde a fost negociat și încheiat unul dintre cele mai importante cadre de securitate din perioada Războiului Rece – Actul Final de la Helsinki din 1975 – și unde liderii americani Gerald Ford și George H.W. Bush s-au întâlnit cu liderii sovietici ai epocii Leonid Brejnev și Mihail Gorbaciov.

Conferința de presă, amânată de peste 60 de minute, poate fi urmărită LIVE pe CaleaEuropeana.ro.

 

LIVE TEXT

Vladimir Putin:

– Negocierile cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, s-au desfășurat într-o atmosferă de business. Cred că putem să o numim succes;

– Subiectele principale ale agendei: relația bilaterală trece printr-o perioadă complicată;

– Era Războiului Rece este un lucru al trecutului îndepărtat;

– Ne confruntăm cu un set nou de provocări;

– Trebuie să facem noi ajustări pentru a menține mecanismele de siguranță în lume;

– Negocierile au reflectat dorința noastră comună de a redresa partea negativă a relațiilor noastre;

– Vrem să revenim la încredere;

– În ceea ce privește armele nucleare, purtăm pe umeri o povară specială;

– Credem că este necesar să colaborăm în continuare – să interacționăm în cadrul agendei de dezarmare, cooperării militare și tehnice.

– Aceasta include extinderea Tratatului de limitare a armelor strategice ofensive.

– Este o situație periculoasă cu un sistem american anti-rachetă global, este vorba de problemele de implementare cu tratatul Forțelor Nucleare Intermediare.

– Și, bineînțeles, programul de plasare a armelor în spațiu.

– În ceea ce privește Siria: a restabili pacea în această țară ar putea fi un exemplu al acestei cooperări;

– Avem tot ce ne trebuie pentru a asigura succesul în această direcție;

– Ne dorim relații mai bune între Siria și Israel;

– Astfel vom face pași către realizarea unei păci durabile;

– Ne-am declarat îngrijorarea în ceea ce privește dosarul nuclear cu Iranul;

– Atragem atenția asupra caracterului pacifist al programului nuclear iranian;

– Am căzut de acord să înființăm un grup de lucru în care să fie angrenați oameni de afaceri și antreprenori;

– Președintele Trump a menționat subiectul intervenției ruse în alegerile americane, iar eu voi repeta: statul rus nu a intervenit niciodată și nici nu va interveni în afacerile interne ale SUA;

– Suntem gata să analizăm împreună orice documente legate de securitatea cibernetică;

– Este momentul pentru a relua cooperarea culturală;

– În general, suntem mulțumiți de rezultatul primei noastre întâlniri;

– Am discutat bine cu președintele Trump și sunt recunoscător pentru cele discutate;

– Nu am rezolvat toate motivele de neînțelegere, dar am făcut pași în acest sens;

– Această atmosferă de cooperare este un motiv pentru care suntem recunoscători;

Donald Trump:

– Am avut un dialog foarte productiv care a mers foarte bine;

– Aș vrea să felicit Rusia și pe președintele Putin pentru găzduirea și organizarea Campionatului mondial de fotbal;

– Astăzi sunt aici pentru a continua diplomația curajoasă americană. Abordarea diplomatică este preferabilă conflictului;

– Subiectele cu care nu suntem de acord le-am discutat astăzi;

– Am văzut consecințele atunci când diplomația este lăsată deoparte;

– Am văzut și beneficiile cooperării atunci când națiunile se aliază cum a fost în cel de-al Doilea Război Mondial;

– Chiar și în timpul Războiului Rece, Statele Unite și Rusia au fost capabile să țină un dialog;

– Nimic nu ar fi mai ușor decât să refuz să interacționez, dar asta nu ar rezolva nimic;

– Ca președinte nu pot să fac decizii de politică externă doar pentru a-i mulțumi pe oponenții mei politice;

– Prefer să îmi asum riscuri politice pentru a avea pacea în vedere, decât să risc pacea;

– În timpul întâlnirilor de astăzi i-am vorbit președintelui Putin despre amestecul în alegerile prezidențiale americane;

– Președintele Putin s-ar putea să vrea să mai discute despre asta;

– Am discutat și despre proliferarea nucleară și l-am pus la curent despre ce am discutat cu președintele Kim al Coreii de Nord;

– Am discutat și despre radicalismul islamic și terorismul islamic;

– Criza din Siria este una complexă. Cooperarea noastră poate salva sute de mii de vieți;

– Statele Unite nu vor permite Iranului să tragă beneficii din campania împotriva Daesh;

– Consilierii pentru securitate națională se vor întâlni pentru a discuta aceste probleme;

– Întâlnirea de astăzi este doar începutul unui proces mai lung, dar va duce spre un viitor mai bun, unul al dialogului puternic;

– Dorința noastră să bazează pe cooperare și pace;

– Sunt singur că vom avea ocazia să ne vedem în curând;

 

1) Întrebare jurnalist Interfax pentru Donald Trump: implementarea conductelor Nord Stream 2 și eliberarea Europei de dependența rusă. Implementarea acestei idei este politică sau practică?

Donald Trump:

L-am numit competitor și este un competitor foarte bun. Cred că vom finaliza acest proiect. Nu știu dacă este în interesul cel mai bun al Germaniei, dar acest proiect va fi realizat. Cred că vom avea o competiție puternică. Am discutat cu Angela Merkel în termeni destul de duri, dar știu de unde vin acești termeni duri. Statele Unite sunt diferite față de cum erau acum niște ani. Suntem niște competitori foarte puternici.

Vladimir Putin:

Am vorbit cu domnul președinte și despre acest subiect. Noi ca o putere majoră în ceea ce privește petrolul și gazele naturale putem să lucrăm împreună pentru implementarea regulilor internaționale pentru acest domeniu și pentru prețuri. În ceea ce privește proiectul Nord Stream 2, președintele Trump și-a manifestat îngrijorarea față de tranzitul acestui proiect în Ucraina, iar eu l-am asigurat că Rusia nu pune probleme. Această dispută va fi rezolvată la Curtea de Arbitraj

2) Întrebare pentru Donald Trump: prostia americană în relațiile cu Rusia și implicarea rusă în alegerile prezidențiale din Rusia

Donald Trump:

Cred că ambele țări au fost responsabile. Nu ne-am purtat inteligent și cred că toți putem fi învinuiți, dar acum avem șansa să rezolvăm lucrurile. Cred că ambele țări au făcut greșeli. Am învins-o cinstit pe Hillary și este păcat că acest lucru este umbrit de această chestiune. Acest lucru a avut un impact negativ asupra celor mai mari puteri nucleare din lume.

3) Întrebare pentru Vladimir Putin: De ce americanii ar trebui să vă creadă că nu ați intervenit în alegerile prezidențiale din 2016?

Donald Trump: 

Aș vrea să o spun încă o dată. Nu a fost niciun fel de amestec. Nu îl cunoșteam pe președintele Putin și nu putea interfera. 

Vladimir Putin:

Președintele Trump apără interesul SUA, iar eu apăr interesele Federației Ruse. Căutăm puncte de contact. Sunt subiecte pe care avem puncte de vedere diferite, dar căutăm să conciliem diferențele. Nu vom pleca de la interesele imediate politice, ci de la fapte. Care este faptul care să ateste că au existat aceste interferențe? Au existat anumite percepții asupra candidaților din Statele Unite. Când era candidat, președintele Trump a spus că este nevoie să se revină la încrederea în relațiile dintre SUA și Rusia. Trebuie să discutăm despre fapte. Cât despre 12 așa ziși ofițeri de informații pot să spun doar atât: avem un acord pentru Statele Unite și Federația Rusă care datează din 1999, asistență mutuală în astfel de situații.

4) Întrebare Russia Today pentru Donald Trump: Puteți să ne spuneți detalii pentru aranjamente specifice pentru ca SUA să lucreze cu Rusia în Siria

Donald Trump: 

Am vorbit amândoi cu Bibi Netanyahu să facem lucruri pentru a ajuta Israel și pentru a lucra în Siria. Dacă vă uitați la eradicarea ISIS, iar Rusia ne-a ajutat în anumite cazuri, dar să lucrăm cu Israel și să creăm siguranță pentru Israel. Aș mai adăuga: să ajutăm populațiile. Dacă putem face ceva să ajutăm poporul din Siria pentru a ajunge la adăpost și la baze umanitare. Forțele noastre militare lucrează în Siria.

5) Întrebare pentru Vladimir Putin: Domnul Pompeo a spus că atunci când vorbim despre Siria mingea este în terenul Rusiei. Este adevărat și cum răspundeți?

Vladimir Putin:

Ieri am discutat acest lucru cu președintele Macron și împreună și cu țările europene vom oferi ajutor umanitar. Sunt multe lucruri la care trebuie să ne uităm. Foarte mulți refugiați sunt în Turcia, Liban și Iordania. Sunt de acord cu președintele Trump că forțele noastre militare se înțeleg. Noi vom continua să lucrăm în formatul Astana, cu Turcia și cu Iran. Procesul trebuie să fie și unul multi-dimensional. Președintele Trump doar ce a menționat că

Vladimir Putin i-a oferit cadou o minge lui Donald Trump și i-a urat succes

6) Întrebare pentru Donald Trump: Pe cine credeți – pe președintele Putin sau anchetele serviciilor de intelligence? Îi veți spune acum președintelui Putin să nu mai intervină

Donald Trump:

Vreau să știu unde este serverul invocat și ce spune? Oamenii mei au venit la mine și mi-au spus că ei cred că este Rusia. Nu văd un motiv pentru care Rusia nu ar fi. Am încredere în ambele părți, dar nu putem afla până nu știm de ce lipsesc anumite serveruri, cele 33.000 de e-mailuri ale lui Hillary Clinton. În Rusia nu s-ar fi întâmplat asta. Președintele Putin s-a oferit ca investigatorii lor să lucreze cu ai noștri. E o ofertă frumoasă.

Vladimir Putin:

Vreau să adaug pentru că am fost și eu un ofițer de intelligence și știu cum se fac astfel de dosare. Credeți că Statele Unite sunt o democrație? Atunci, o concluzie finală poate fi dată de un tribunal, nu de agențiile de aplicare a legii.

7) Întrebare pentru Vladimir Putin: despre poziția lui Donald Trump privind Crimeea și deținerea de către Rusia a unor materiale compromițătoare cu Donald Trump

Vladimir Putin:

Poziția președintelui Trump privind Crimeea este clară, că este o anexare ilegală. Pentru noi, știm foarte clar: a fost un referendum desfășurat sub prevederile Cartei ONU. Referitor la materialele compromițătoare cu Donald Trump, nimeni nu m-a informat că el este în Rusia. Nu vă mai gândiți la acest lucru, uitați-l.

După întrevederea bilaterală de la începutul summitului, preşedintele SUA, Donald Trump, a descris drept „un bun început pentru toţi” întâlnirea de mai mult de două ore pe care a avut-o cu omologul său rus Vladimir Putin.

”Cred ca a fost un bun început. Este un început foarte, foarte bun pentru toţi”, a spus Trump în faţa jurnaliştilor la începutul dejunului de lucru. Spre deosebire de întrevederea Putin-Trump, la care au fost prezenţi numai translatorii lor, la dejunul de lucru au participat de asemenea miniştri şi consilieri ai celor doi preşedinţi.

Preşedintele rus nu a făcut declaraţii în faţa presei după întrevederea cu omologul său american.

Citiți și

Summit-ul resetării sau al falselor concesii. Ce vor discuta Donald Trump și Vladimir Putin la primul lor summit bilateral, organizat într-o capitală din UE

Reacția Rusiei, după ce Trump a dat vina pentru relațiile proaste cu Rusia pe „stupiditatea” SUA din ultimii ani: Suntem de acord

Donald Trump, înainte de întâlnirea cu Vladimir Putin: Relaţiile noastre cu Rusia, mai proaste ca niciodată din cauza anilor de stupiditate din partea SUA 

O altă incertitudine lansată în spațiul public înaintea summit-ului Trump – Putin este marcată de declarațiile liderului de la Casa Albă cu privire la aliații europeni, îndeosebi Germania, și criticile virulente la adresa relației energetice dintre Berlin și Moscova. Anterior reuniunii de la Helsinki, Trump a pus semnul egal între Uniunea Europeană și Rusia, numind ambele părți drept ”inamice”. Mai mult, la conferința de presă ulterioară summitului NATO, Donald Trump a precizat că îl privește pe Vladimir Putin drept un ”competitor”.

Reuniunea de la Helsinki, desfășurată în contextul mai larg al unei relații transatlantice tensionate pe filiera SUA – UE și al uneia care livrează securitate pe filiera NATO, stă sub semnul posturii contradictorii pe care președintele american Donald Trump o exportă la nivelul politicii externe a administrației sale. O postură contradictorie alimentată și de un climat de confuzie din cauza contrastului dintre discursul său conciliant faţă de Rusia și repetatele poziții și decizii ale establishment-ului american, cea mai recentă fiind hotărârea unui mare juriu federal din SUA a inculpat 12 agenţi ai serviciilor de informaţii ale Rusiei pentru piratarea calculatoarelor Partidului Democrat american înaintea scrutinului prezidenţial din SUA din noiembrie 2016.

Reuniunea liderilor american și rus are loc la câteva zile după ce Donald Trump a participat la summitul NATO, acolo unde liderii euro-atlantici au agreat cel mai mare plan de reîntârire a apărării colective după Războiul Rece și au condamnat postura agresivă a Rusiei, deși reuniunea de la Bruxelles a cuprins și momente tensionate între aliați pe tema cheltuielilor militare.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ENERGIE

Klaus Iohannis: Administrația Trump așteaptă ameliorarea legislației în domeniul energiei pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Statele Unite și administrația Trump aşteaptă ca legislaţia din România în domeniul energiei să fie ameliorată, în condițiile în care alături de omologul american a adoptat o Declarație Comună în care România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională și își asumă că vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei.

“Există această preocupare şi ea a fost adusă în discuţie, însă într-o notă optimistă. Preşedintele Trump şi ceilalţi prezenţi au exprimat aşteptarea că această legislaţie să fie ameliorată pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani şi sunt convins că aceste lucruri se pot realiza”, a spus Iohannis în declaraţia susţinută la Ambasada României din SUA, cu referire la legea offshore şi OUG 114.

Șeful statului a fost întrebat şi dacă anunţul Exxon privind retragerea din România ar avea legătură cu modificările aduse legislaţiei.

“Nu vreau să fac speculaţii, însă această chestiune a fost adusă în discuţie şi eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare”, a arătat Iohannis, menţionând că omolul american este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră.

”România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, este stipulat în textul declarației adoptate de președinții Iohannis și Trump.

Anterior vizitei la Washington, șeful statului a afirmat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a spus președintele săptămâna trecută.

Discuțiile privind relația energetică au avut loc în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

La începutul anului, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislativeAnterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De altfel, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Declarația Comună adoptată de Donald Trump și Klaus Iohannis: SUA își vor extinde sprijinul pentru intrarea României în programul Visa Waiver

Published

on

© Administrația Prezidențială

Declarația Comună România – SUA adoptată de președinții Klaus Iohannis și Donald Trump, prima după cea din 2011 privind Parteneriatul Strategic, reiterează sprijinul Statelor Unite pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.

Anunțată de președintele Klaus Iohannis drept miză a discuțiilor în cadrul celei de-a doua vizite pe care a efectuat-o la Casa Albă în actualul mandat, tema eliminării vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în SUA și-a făcut loc deopotrivă în documentul comun adoptat și în declarațiile celor doi lideri.

Întrebat în Biroul Oval dacă sprijină includerea României în programul Visa Waiver, Donald Trump a răspuns: ”Este o chestiune la care ne gândim“, a spus preşedintele american cu privire la eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în SUA”.

Ulterior, Declarația Comună a stipulat în paragraful final că ”Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.

Mai mult decât atât, în comunicatul de presă dat publicității de Casa Albă pentru a marca vizita președintelui României la Washington este precizat că ”președintele Trump intenționează să extindă legăturile dintre cele două țări prin sprijinirea eforturilor României de a deveni eligibilă în programul Visa Waiver, în concordanță cu rigorile legilor SUA”.

La conferința de presă care a organizat-o la Ambasada României la Washington după întâlnirea cu Donald Trump, președintele Klaus Iohannis a spus că omologul său american ”este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte”.

Anterior vizitei în Statele Unite, șeful statului și-a anunțat ca obiectiv aducerea în discuție a acestui subiect. ”Aici lucrurile trebuie să miște un pic”, spunea Klaus Iohannis în urmă cu o săptămână.

La precedenta sa vizită la Washington, în perioada 5-9 iunie 2017, președintele Iohannis a avut o serie de întâlniri cu senatori și cu membri ai Camerei Reprezentanților din SUA cu care a discutat includerea României în programul Visa Waiver, în condițiile în care o decizie în acest sens trebuie luată de Congresul Statelor Unite.

În plus, la finalul anului trecut, Comisia Europeană și-a reluat mesajul de sprijin pentru România și celelalte țări UE care nu fac parte din programul Visa Waiver în vederea realizării reciprocității depline în materie de vize cu SUA. În prezent, cetățenii din cinci țări membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România) au nevoie de vize pentru a intra pe teritoriul american în condițiile în care între SUA și UE funcționează principiul reciprocității eliminării vizelor.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

Declarația Comună adoptată de Iohannis și de Trump cuprinde promisiunea că cei doi lideri vor acționa împreună ”ca prieteni și aliați” pentru a avansa Parteneriatul strategic româno-american și marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO. 

Principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia și evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, viitorul secretar general adjunct al NATO: Vizita președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa

Published

on

© NATO

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending