Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO & TEXT Summitul Donald Trump – Vladimir Putin de la Helsinki, la final. Cei mai importanți lideri ai planetei, dispuși să relanseze cooperarea ruso-americană

Published

on

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, se întrunesc, orele acestea, la Helsinki, într-un summit premieră găzduit de capitala țării unde a fost negociat și încheiat unul dintre cele mai importante cadre de securitate din perioada Războiului Rece – Actul Final de la Helsinki din 1975 – și unde liderii americani Gerald Ford și George H.W. Bush s-au întâlnit cu liderii sovietici ai epocii Leonid Brejnev și Mihail Gorbaciov.

Conferința de presă, amânată de peste 60 de minute, poate fi urmărită LIVE pe CaleaEuropeana.ro.

 

LIVE TEXT

Vladimir Putin:

– Negocierile cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, s-au desfășurat într-o atmosferă de business. Cred că putem să o numim succes;

– Subiectele principale ale agendei: relația bilaterală trece printr-o perioadă complicată;

– Era Războiului Rece este un lucru al trecutului îndepărtat;

– Ne confruntăm cu un set nou de provocări;

– Trebuie să facem noi ajustări pentru a menține mecanismele de siguranță în lume;

– Negocierile au reflectat dorința noastră comună de a redresa partea negativă a relațiilor noastre;

– Vrem să revenim la încredere;

– În ceea ce privește armele nucleare, purtăm pe umeri o povară specială;

– Credem că este necesar să colaborăm în continuare – să interacționăm în cadrul agendei de dezarmare, cooperării militare și tehnice.

– Aceasta include extinderea Tratatului de limitare a armelor strategice ofensive.

– Este o situație periculoasă cu un sistem american anti-rachetă global, este vorba de problemele de implementare cu tratatul Forțelor Nucleare Intermediare.

– Și, bineînțeles, programul de plasare a armelor în spațiu.

– În ceea ce privește Siria: a restabili pacea în această țară ar putea fi un exemplu al acestei cooperări;

– Avem tot ce ne trebuie pentru a asigura succesul în această direcție;

– Ne dorim relații mai bune între Siria și Israel;

– Astfel vom face pași către realizarea unei păci durabile;

– Ne-am declarat îngrijorarea în ceea ce privește dosarul nuclear cu Iranul;

– Atragem atenția asupra caracterului pacifist al programului nuclear iranian;

– Am căzut de acord să înființăm un grup de lucru în care să fie angrenați oameni de afaceri și antreprenori;

– Președintele Trump a menționat subiectul intervenției ruse în alegerile americane, iar eu voi repeta: statul rus nu a intervenit niciodată și nici nu va interveni în afacerile interne ale SUA;

– Suntem gata să analizăm împreună orice documente legate de securitatea cibernetică;

– Este momentul pentru a relua cooperarea culturală;

– În general, suntem mulțumiți de rezultatul primei noastre întâlniri;

– Am discutat bine cu președintele Trump și sunt recunoscător pentru cele discutate;

– Nu am rezolvat toate motivele de neînțelegere, dar am făcut pași în acest sens;

– Această atmosferă de cooperare este un motiv pentru care suntem recunoscători;

Donald Trump:

– Am avut un dialog foarte productiv care a mers foarte bine;

– Aș vrea să felicit Rusia și pe președintele Putin pentru găzduirea și organizarea Campionatului mondial de fotbal;

– Astăzi sunt aici pentru a continua diplomația curajoasă americană. Abordarea diplomatică este preferabilă conflictului;

– Subiectele cu care nu suntem de acord le-am discutat astăzi;

– Am văzut consecințele atunci când diplomația este lăsată deoparte;

– Am văzut și beneficiile cooperării atunci când națiunile se aliază cum a fost în cel de-al Doilea Război Mondial;

– Chiar și în timpul Războiului Rece, Statele Unite și Rusia au fost capabile să țină un dialog;

– Nimic nu ar fi mai ușor decât să refuz să interacționez, dar asta nu ar rezolva nimic;

– Ca președinte nu pot să fac decizii de politică externă doar pentru a-i mulțumi pe oponenții mei politice;

– Prefer să îmi asum riscuri politice pentru a avea pacea în vedere, decât să risc pacea;

– În timpul întâlnirilor de astăzi i-am vorbit președintelui Putin despre amestecul în alegerile prezidențiale americane;

– Președintele Putin s-ar putea să vrea să mai discute despre asta;

– Am discutat și despre proliferarea nucleară și l-am pus la curent despre ce am discutat cu președintele Kim al Coreii de Nord;

– Am discutat și despre radicalismul islamic și terorismul islamic;

– Criza din Siria este una complexă. Cooperarea noastră poate salva sute de mii de vieți;

– Statele Unite nu vor permite Iranului să tragă beneficii din campania împotriva Daesh;

– Consilierii pentru securitate națională se vor întâlni pentru a discuta aceste probleme;

– Întâlnirea de astăzi este doar începutul unui proces mai lung, dar va duce spre un viitor mai bun, unul al dialogului puternic;

– Dorința noastră să bazează pe cooperare și pace;

– Sunt singur că vom avea ocazia să ne vedem în curând;

 

1) Întrebare jurnalist Interfax pentru Donald Trump: implementarea conductelor Nord Stream 2 și eliberarea Europei de dependența rusă. Implementarea acestei idei este politică sau practică?

Donald Trump:

L-am numit competitor și este un competitor foarte bun. Cred că vom finaliza acest proiect. Nu știu dacă este în interesul cel mai bun al Germaniei, dar acest proiect va fi realizat. Cred că vom avea o competiție puternică. Am discutat cu Angela Merkel în termeni destul de duri, dar știu de unde vin acești termeni duri. Statele Unite sunt diferite față de cum erau acum niște ani. Suntem niște competitori foarte puternici.

Vladimir Putin:

Am vorbit cu domnul președinte și despre acest subiect. Noi ca o putere majoră în ceea ce privește petrolul și gazele naturale putem să lucrăm împreună pentru implementarea regulilor internaționale pentru acest domeniu și pentru prețuri. În ceea ce privește proiectul Nord Stream 2, președintele Trump și-a manifestat îngrijorarea față de tranzitul acestui proiect în Ucraina, iar eu l-am asigurat că Rusia nu pune probleme. Această dispută va fi rezolvată la Curtea de Arbitraj

2) Întrebare pentru Donald Trump: prostia americană în relațiile cu Rusia și implicarea rusă în alegerile prezidențiale din Rusia

Donald Trump:

Cred că ambele țări au fost responsabile. Nu ne-am purtat inteligent și cred că toți putem fi învinuiți, dar acum avem șansa să rezolvăm lucrurile. Cred că ambele țări au făcut greșeli. Am învins-o cinstit pe Hillary și este păcat că acest lucru este umbrit de această chestiune. Acest lucru a avut un impact negativ asupra celor mai mari puteri nucleare din lume.

3) Întrebare pentru Vladimir Putin: De ce americanii ar trebui să vă creadă că nu ați intervenit în alegerile prezidențiale din 2016?

Donald Trump: 

Aș vrea să o spun încă o dată. Nu a fost niciun fel de amestec. Nu îl cunoșteam pe președintele Putin și nu putea interfera. 

Vladimir Putin:

Președintele Trump apără interesul SUA, iar eu apăr interesele Federației Ruse. Căutăm puncte de contact. Sunt subiecte pe care avem puncte de vedere diferite, dar căutăm să conciliem diferențele. Nu vom pleca de la interesele imediate politice, ci de la fapte. Care este faptul care să ateste că au existat aceste interferențe? Au existat anumite percepții asupra candidaților din Statele Unite. Când era candidat, președintele Trump a spus că este nevoie să se revină la încrederea în relațiile dintre SUA și Rusia. Trebuie să discutăm despre fapte. Cât despre 12 așa ziși ofițeri de informații pot să spun doar atât: avem un acord pentru Statele Unite și Federația Rusă care datează din 1999, asistență mutuală în astfel de situații.

4) Întrebare Russia Today pentru Donald Trump: Puteți să ne spuneți detalii pentru aranjamente specifice pentru ca SUA să lucreze cu Rusia în Siria

Donald Trump: 

Am vorbit amândoi cu Bibi Netanyahu să facem lucruri pentru a ajuta Israel și pentru a lucra în Siria. Dacă vă uitați la eradicarea ISIS, iar Rusia ne-a ajutat în anumite cazuri, dar să lucrăm cu Israel și să creăm siguranță pentru Israel. Aș mai adăuga: să ajutăm populațiile. Dacă putem face ceva să ajutăm poporul din Siria pentru a ajunge la adăpost și la baze umanitare. Forțele noastre militare lucrează în Siria.

5) Întrebare pentru Vladimir Putin: Domnul Pompeo a spus că atunci când vorbim despre Siria mingea este în terenul Rusiei. Este adevărat și cum răspundeți?

Vladimir Putin:

Ieri am discutat acest lucru cu președintele Macron și împreună și cu țările europene vom oferi ajutor umanitar. Sunt multe lucruri la care trebuie să ne uităm. Foarte mulți refugiați sunt în Turcia, Liban și Iordania. Sunt de acord cu președintele Trump că forțele noastre militare se înțeleg. Noi vom continua să lucrăm în formatul Astana, cu Turcia și cu Iran. Procesul trebuie să fie și unul multi-dimensional. Președintele Trump doar ce a menționat că

Vladimir Putin i-a oferit cadou o minge lui Donald Trump și i-a urat succes

6) Întrebare pentru Donald Trump: Pe cine credeți – pe președintele Putin sau anchetele serviciilor de intelligence? Îi veți spune acum președintelui Putin să nu mai intervină

Donald Trump:

Vreau să știu unde este serverul invocat și ce spune? Oamenii mei au venit la mine și mi-au spus că ei cred că este Rusia. Nu văd un motiv pentru care Rusia nu ar fi. Am încredere în ambele părți, dar nu putem afla până nu știm de ce lipsesc anumite serveruri, cele 33.000 de e-mailuri ale lui Hillary Clinton. În Rusia nu s-ar fi întâmplat asta. Președintele Putin s-a oferit ca investigatorii lor să lucreze cu ai noștri. E o ofertă frumoasă.

Vladimir Putin:

Vreau să adaug pentru că am fost și eu un ofițer de intelligence și știu cum se fac astfel de dosare. Credeți că Statele Unite sunt o democrație? Atunci, o concluzie finală poate fi dată de un tribunal, nu de agențiile de aplicare a legii.

7) Întrebare pentru Vladimir Putin: despre poziția lui Donald Trump privind Crimeea și deținerea de către Rusia a unor materiale compromițătoare cu Donald Trump

Vladimir Putin:

Poziția președintelui Trump privind Crimeea este clară, că este o anexare ilegală. Pentru noi, știm foarte clar: a fost un referendum desfășurat sub prevederile Cartei ONU. Referitor la materialele compromițătoare cu Donald Trump, nimeni nu m-a informat că el este în Rusia. Nu vă mai gândiți la acest lucru, uitați-l.

După întrevederea bilaterală de la începutul summitului, preşedintele SUA, Donald Trump, a descris drept „un bun început pentru toţi” întâlnirea de mai mult de două ore pe care a avut-o cu omologul său rus Vladimir Putin.

”Cred ca a fost un bun început. Este un început foarte, foarte bun pentru toţi”, a spus Trump în faţa jurnaliştilor la începutul dejunului de lucru. Spre deosebire de întrevederea Putin-Trump, la care au fost prezenţi numai translatorii lor, la dejunul de lucru au participat de asemenea miniştri şi consilieri ai celor doi preşedinţi.

Preşedintele rus nu a făcut declaraţii în faţa presei după întrevederea cu omologul său american.

Citiți și

Summit-ul resetării sau al falselor concesii. Ce vor discuta Donald Trump și Vladimir Putin la primul lor summit bilateral, organizat într-o capitală din UE

Reacția Rusiei, după ce Trump a dat vina pentru relațiile proaste cu Rusia pe „stupiditatea” SUA din ultimii ani: Suntem de acord

Donald Trump, înainte de întâlnirea cu Vladimir Putin: Relaţiile noastre cu Rusia, mai proaste ca niciodată din cauza anilor de stupiditate din partea SUA 

O altă incertitudine lansată în spațiul public înaintea summit-ului Trump – Putin este marcată de declarațiile liderului de la Casa Albă cu privire la aliații europeni, îndeosebi Germania, și criticile virulente la adresa relației energetice dintre Berlin și Moscova. Anterior reuniunii de la Helsinki, Trump a pus semnul egal între Uniunea Europeană și Rusia, numind ambele părți drept ”inamice”. Mai mult, la conferința de presă ulterioară summitului NATO, Donald Trump a precizat că îl privește pe Vladimir Putin drept un ”competitor”.

Reuniunea de la Helsinki, desfășurată în contextul mai larg al unei relații transatlantice tensionate pe filiera SUA – UE și al uneia care livrează securitate pe filiera NATO, stă sub semnul posturii contradictorii pe care președintele american Donald Trump o exportă la nivelul politicii externe a administrației sale. O postură contradictorie alimentată și de un climat de confuzie din cauza contrastului dintre discursul său conciliant faţă de Rusia și repetatele poziții și decizii ale establishment-ului american, cea mai recentă fiind hotărârea unui mare juriu federal din SUA a inculpat 12 agenţi ai serviciilor de informaţii ale Rusiei pentru piratarea calculatoarelor Partidului Democrat american înaintea scrutinului prezidenţial din SUA din noiembrie 2016.

Reuniunea liderilor american și rus are loc la câteva zile după ce Donald Trump a participat la summitul NATO, acolo unde liderii euro-atlantici au agreat cel mai mare plan de reîntârire a apărării colective după Războiul Rece și au condamnat postura agresivă a Rusiei, deși reuniunea de la Bruxelles a cuprins și momente tensionate între aliați pe tema cheltuielilor militare.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației germane face apel ca Europa să nu devină ”obiect politic global” și respinge o nouă eră a competiției strategice: Parteneriatul transatlantic rămâne pilonul ordinii internaționale

Published

on

Corespondență de la München

Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a definit multilateralismul și un puternic parteneriat transatlantic ca fiind pilonul central al ordinii internaționale, într-un discurs de respingere a unei noi competiții strategice globale în care rolul Europei ar fi diminuat considerabil.

Germania știe ”cât de important este un puternic parteneriat transatlantic pentru securitate, stabilitate și pentru continuitatea ordinii internaționale”, a spus Maas, în discursul său susținut la Conferința de Securitate de la München, care a debutat vineri  sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

”Nu avem niciun interes în alienarea relației transatlantice și în divizarea Occidentului”, a mai adăugat șeful diplomației de la Berlin, referindu-se și la relațiile dificile ale Europei cu SUA în timpul administrației Trump, care solicită aliaților europeni să aloce cel puțin 2% din PIB pentru bugetele apărării.

Pe de altă parte, Maas a adăugat că ”securitatea nu poate fi măsurată doar prin creșterea bugetelor apărării”.

Referindu-se la o lume incertă afectată de naționalism și populism, ministrul german de Externe a precizat că europenii trebuie să se bazeze ”pe cooperare internațională multilaterală” în domenii precum securitatea, comerțul, zona digitală, climă și mediu.

Maas a făcut apel către Europa să fie mai încrezătoare într-o lume ”care devine din ce în ce mai inconfortabilă geopolitic” și care ”va fi marcată de noi rivalități între puterile existente și cele emergente”.

Prin urmare, ne bazăm pe o Europă puternică și capabilă de acțiune, iar Germania și partenerii săi, și mă refer aici explicit și la Marea Britanie, au nevoie de Europa ca un actor puternic, nu ca un obiect al politicii globale”, a mai spus Heiko Maas.

De altfel, în debutul Conferinței de Securitate de la München, ambasadorul Wolfgang Ischinger, gazda liderilor lumii în capitala Bavariei, a venit îmbrăcat într-un hanorac inscripționat cu drapelul Uniunii Europene și a transmis că Europa are nevoie ”de o strategie pentru a nu își pierde abilitatea de a influența relațiile internaționale”.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

NATO și Rusia, întâlnire la München: Jens Stoltenberg avertizează că ”regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”

Published

on

Corespondență de la München

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, s-au întâlnit vineri, în marja participării lor la Conferința de Securitate de la München, reuniunea lor reprezentând primul dialog la nivel înalt între Alianță și Federația Rusă după decizia Statelor Unite de a suspenda obligațiile ce decurg din Tratatul INF și de a demara retragerea din acord în termen de șase luni dacă Moscova nu revine la respectarea completă și verificabilă a acestui acord strategic semnat în 1987 și a cărui încălcare readuce în prim plan riscurile unei noi curse a înarmărilor.

Pe agenda discuțiilor s-a aflat ”situația de securitate din Europa și relațiile NATO-Rusia”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova într-o declarație.

Secretarul general al NATO și șeful diplomației ruse erau așteptați să discute cu privire la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), în timp ce Serghei Lavrov urmează să participe sâmbătă la o sesiune de dialog alături de vicepreședintele SUA, Mike Pence.

În schimb, Jens Stoltenberg s-a adresat Conferinței de Securitate vineri, avertizând că ”întreg regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”.

 

La München, șeful diplomației ruse s-a întâlnit cu omologul său german, Heiko Maas, dar și cu șefa diplomației europene, Federica Mogherini.

Reamintim că întrevederea Stoltenberg-Lavrov a avut loc după ce miniștrii Apărării din țările NATO s-au reunit miercuri și joi la Bruxelles, unde au declarat că Alianțaanalizează, evaluează și pregătește măsuri privind viitorul Tratatului INF – fie salvarea lui, fie încetarea acestuia – ca parte a adaptării continue a Alianței, care nu include măsuri în oglindă de tipul ”rachetă pentru rachetă”, ”avion pentru avion”, ”tanc pentru tanc”, ci acțiuni militare care demonstrează o postură de apărare și descurajare credibilă și eficientă.

În cazul situației generate de nerespectarea Tratatului INF de către Rusia, măsurile NATO vor fi defensive, echilibrate și coordonate, iar Alianța a afirmat că nu intenționează să implementeze noi sisteme de rachete la sol în Europa.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Pe de altă parte, atât președintele SUA, cât și secretarul general al NATO, au sugerat că salvarea Tratatului INF poate interveni prin negocierea unui nou acord extins care să cuprindă și alte țări, precum China.

Discuțiile NATO-Rusia de la München, marcate de semnalul unei noi competiții strategice globale

Pe de altă parte, discuțiile de la München, îndeosebi cu privire la Tratatul INF – care reprezintă principala sursă de impredictibilitate în aria de securitate euro-atlantică, au ca imagine de ansamblu predicțiile raportului acestei Conferințe.

Conferința de Securitate de la München și-a deschis vineri ușile pentru cea de-a 55-a ediția a unuia dintre cele mai prestigoase forumuri dedicate politicii și securității internaționale, sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania și Marea Britanie, apel puternic de la München pentru relația transatlantică: NATO este mai mult decât o alianță militară. 2% din PIB înseamnă să cheltuim pentru propria securitate

Published

on

Corespondență de la München

Conferința de Securitate de la München și-a deschis vineri lucrările celei de-a 55-a ediții cu discursuri și un dialog la care au luat parte miniștrii Apărării din Germania și din Marea Britanie, într-un gest simbolic menit să transmită semnalul că, în pofida Brexit, securitatea europeană și euro-atlantică rămân elemente comune ale cooperării dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Spre deosebire de discursul de la ediția de anul trecut, când Ursula von der Leyen a deschis lucrările Conferinței alături de omologul său francez, Florence Parly, într-o demonstrație de unitate germano-franceză în privința apărării europene, ministrul german a făcut o pledoarie pentru relația transatlantică și pentru NATO.

Suntem alături de cei mai firavi dintre aliații noștri, așa cum suntem alături de cei mai puternici dintre ei (…) pentru că NATO este mai mult decât o alianță militară, este o alianță politică”, a spus Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, în discursul puternic orientat către solidaritatea transatlantică în care a afirmat inclusiv angajamentul Germaniei pentru a aloca 2% din PIB pentru Apărare.

Referindu-se tot la NATO, șefa Apărării de la Berlin a spus că ”în calitate de aliați, decidem următorii noștri pași împreună. Este singura modalitate pentru a asigura credibilitate și legitimitate”.

De cealaltă parte, ministrul britanic al Apărării a precizat că Marea Britanie va rămâne deplin implicată în securitatea europeană, indiferent de Brexit, și a transmis un mesaj deopotrivă europeană și transatlantic.

Statele europene nu ar trebui să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare pentru Statele Unite. Ar trebui să cheltuim 2% din PIB pentru noi, pentru propria noastră securitate”, a spus Gavin Williamson.

Ministrul britanic a avut o poziție dură și în raport cu Rusia, îndeosebi ca urmare a evoluțiilor recente privind decizia SUA de a suspenda obligațiile Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare ca măsură la încălcarea acestui acord de către Federația Rusă.

Aventurismul Rusiei trebuie să aibă un cost”, a mai arătat Williamson, referindu-se la continuarea politicii de sancțiuni.

Conferința de Securitate de la München și-a deschis vineri ușile pentru cea de-a 55-a ediția a unuia dintre cele mai prestigoase forumuri dedicate politicii și securității internaționale, sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending