Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO & TEXT Summitul Donald Trump – Vladimir Putin de la Helsinki, la final. Cei mai importanți lideri ai planetei, dispuși să relanseze cooperarea ruso-americană

Published

on

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, se întrunesc, orele acestea, la Helsinki, într-un summit premieră găzduit de capitala țării unde a fost negociat și încheiat unul dintre cele mai importante cadre de securitate din perioada Războiului Rece – Actul Final de la Helsinki din 1975 – și unde liderii americani Gerald Ford și George H.W. Bush s-au întâlnit cu liderii sovietici ai epocii Leonid Brejnev și Mihail Gorbaciov.

Conferința de presă, amânată de peste 60 de minute, poate fi urmărită LIVE pe CaleaEuropeana.ro.

 

LIVE TEXT

Vladimir Putin:

– Negocierile cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, s-au desfășurat într-o atmosferă de business. Cred că putem să o numim succes;

– Subiectele principale ale agendei: relația bilaterală trece printr-o perioadă complicată;

– Era Războiului Rece este un lucru al trecutului îndepărtat;

– Ne confruntăm cu un set nou de provocări;

– Trebuie să facem noi ajustări pentru a menține mecanismele de siguranță în lume;

– Negocierile au reflectat dorința noastră comună de a redresa partea negativă a relațiilor noastre;

– Vrem să revenim la încredere;

– În ceea ce privește armele nucleare, purtăm pe umeri o povară specială;

– Credem că este necesar să colaborăm în continuare – să interacționăm în cadrul agendei de dezarmare, cooperării militare și tehnice.

– Aceasta include extinderea Tratatului de limitare a armelor strategice ofensive.

– Este o situație periculoasă cu un sistem american anti-rachetă global, este vorba de problemele de implementare cu tratatul Forțelor Nucleare Intermediare.

– Și, bineînțeles, programul de plasare a armelor în spațiu.

– În ceea ce privește Siria: a restabili pacea în această țară ar putea fi un exemplu al acestei cooperări;

– Avem tot ce ne trebuie pentru a asigura succesul în această direcție;

– Ne dorim relații mai bune între Siria și Israel;

– Astfel vom face pași către realizarea unei păci durabile;

– Ne-am declarat îngrijorarea în ceea ce privește dosarul nuclear cu Iranul;

– Atragem atenția asupra caracterului pacifist al programului nuclear iranian;

– Am căzut de acord să înființăm un grup de lucru în care să fie angrenați oameni de afaceri și antreprenori;

– Președintele Trump a menționat subiectul intervenției ruse în alegerile americane, iar eu voi repeta: statul rus nu a intervenit niciodată și nici nu va interveni în afacerile interne ale SUA;

– Suntem gata să analizăm împreună orice documente legate de securitatea cibernetică;

– Este momentul pentru a relua cooperarea culturală;

– În general, suntem mulțumiți de rezultatul primei noastre întâlniri;

– Am discutat bine cu președintele Trump și sunt recunoscător pentru cele discutate;

– Nu am rezolvat toate motivele de neînțelegere, dar am făcut pași în acest sens;

– Această atmosferă de cooperare este un motiv pentru care suntem recunoscători;

Donald Trump:

– Am avut un dialog foarte productiv care a mers foarte bine;

– Aș vrea să felicit Rusia și pe președintele Putin pentru găzduirea și organizarea Campionatului mondial de fotbal;

– Astăzi sunt aici pentru a continua diplomația curajoasă americană. Abordarea diplomatică este preferabilă conflictului;

– Subiectele cu care nu suntem de acord le-am discutat astăzi;

– Am văzut consecințele atunci când diplomația este lăsată deoparte;

– Am văzut și beneficiile cooperării atunci când națiunile se aliază cum a fost în cel de-al Doilea Război Mondial;

– Chiar și în timpul Războiului Rece, Statele Unite și Rusia au fost capabile să țină un dialog;

– Nimic nu ar fi mai ușor decât să refuz să interacționez, dar asta nu ar rezolva nimic;

– Ca președinte nu pot să fac decizii de politică externă doar pentru a-i mulțumi pe oponenții mei politice;

– Prefer să îmi asum riscuri politice pentru a avea pacea în vedere, decât să risc pacea;

– În timpul întâlnirilor de astăzi i-am vorbit președintelui Putin despre amestecul în alegerile prezidențiale americane;

– Președintele Putin s-ar putea să vrea să mai discute despre asta;

– Am discutat și despre proliferarea nucleară și l-am pus la curent despre ce am discutat cu președintele Kim al Coreii de Nord;

– Am discutat și despre radicalismul islamic și terorismul islamic;

– Criza din Siria este una complexă. Cooperarea noastră poate salva sute de mii de vieți;

– Statele Unite nu vor permite Iranului să tragă beneficii din campania împotriva Daesh;

– Consilierii pentru securitate națională se vor întâlni pentru a discuta aceste probleme;

– Întâlnirea de astăzi este doar începutul unui proces mai lung, dar va duce spre un viitor mai bun, unul al dialogului puternic;

– Dorința noastră să bazează pe cooperare și pace;

– Sunt singur că vom avea ocazia să ne vedem în curând;

 

1) Întrebare jurnalist Interfax pentru Donald Trump: implementarea conductelor Nord Stream 2 și eliberarea Europei de dependența rusă. Implementarea acestei idei este politică sau practică?

Donald Trump:

L-am numit competitor și este un competitor foarte bun. Cred că vom finaliza acest proiect. Nu știu dacă este în interesul cel mai bun al Germaniei, dar acest proiect va fi realizat. Cred că vom avea o competiție puternică. Am discutat cu Angela Merkel în termeni destul de duri, dar știu de unde vin acești termeni duri. Statele Unite sunt diferite față de cum erau acum niște ani. Suntem niște competitori foarte puternici.

Vladimir Putin:

Am vorbit cu domnul președinte și despre acest subiect. Noi ca o putere majoră în ceea ce privește petrolul și gazele naturale putem să lucrăm împreună pentru implementarea regulilor internaționale pentru acest domeniu și pentru prețuri. În ceea ce privește proiectul Nord Stream 2, președintele Trump și-a manifestat îngrijorarea față de tranzitul acestui proiect în Ucraina, iar eu l-am asigurat că Rusia nu pune probleme. Această dispută va fi rezolvată la Curtea de Arbitraj

2) Întrebare pentru Donald Trump: prostia americană în relațiile cu Rusia și implicarea rusă în alegerile prezidențiale din Rusia

Donald Trump:

Cred că ambele țări au fost responsabile. Nu ne-am purtat inteligent și cred că toți putem fi învinuiți, dar acum avem șansa să rezolvăm lucrurile. Cred că ambele țări au făcut greșeli. Am învins-o cinstit pe Hillary și este păcat că acest lucru este umbrit de această chestiune. Acest lucru a avut un impact negativ asupra celor mai mari puteri nucleare din lume.

3) Întrebare pentru Vladimir Putin: De ce americanii ar trebui să vă creadă că nu ați intervenit în alegerile prezidențiale din 2016?

Donald Trump: 

Aș vrea să o spun încă o dată. Nu a fost niciun fel de amestec. Nu îl cunoșteam pe președintele Putin și nu putea interfera. 

Vladimir Putin:

Președintele Trump apără interesul SUA, iar eu apăr interesele Federației Ruse. Căutăm puncte de contact. Sunt subiecte pe care avem puncte de vedere diferite, dar căutăm să conciliem diferențele. Nu vom pleca de la interesele imediate politice, ci de la fapte. Care este faptul care să ateste că au existat aceste interferențe? Au existat anumite percepții asupra candidaților din Statele Unite. Când era candidat, președintele Trump a spus că este nevoie să se revină la încrederea în relațiile dintre SUA și Rusia. Trebuie să discutăm despre fapte. Cât despre 12 așa ziși ofițeri de informații pot să spun doar atât: avem un acord pentru Statele Unite și Federația Rusă care datează din 1999, asistență mutuală în astfel de situații.

4) Întrebare Russia Today pentru Donald Trump: Puteți să ne spuneți detalii pentru aranjamente specifice pentru ca SUA să lucreze cu Rusia în Siria

Donald Trump: 

Am vorbit amândoi cu Bibi Netanyahu să facem lucruri pentru a ajuta Israel și pentru a lucra în Siria. Dacă vă uitați la eradicarea ISIS, iar Rusia ne-a ajutat în anumite cazuri, dar să lucrăm cu Israel și să creăm siguranță pentru Israel. Aș mai adăuga: să ajutăm populațiile. Dacă putem face ceva să ajutăm poporul din Siria pentru a ajunge la adăpost și la baze umanitare. Forțele noastre militare lucrează în Siria.

5) Întrebare pentru Vladimir Putin: Domnul Pompeo a spus că atunci când vorbim despre Siria mingea este în terenul Rusiei. Este adevărat și cum răspundeți?

Vladimir Putin:

Ieri am discutat acest lucru cu președintele Macron și împreună și cu țările europene vom oferi ajutor umanitar. Sunt multe lucruri la care trebuie să ne uităm. Foarte mulți refugiați sunt în Turcia, Liban și Iordania. Sunt de acord cu președintele Trump că forțele noastre militare se înțeleg. Noi vom continua să lucrăm în formatul Astana, cu Turcia și cu Iran. Procesul trebuie să fie și unul multi-dimensional. Președintele Trump doar ce a menționat că

Vladimir Putin i-a oferit cadou o minge lui Donald Trump și i-a urat succes

6) Întrebare pentru Donald Trump: Pe cine credeți – pe președintele Putin sau anchetele serviciilor de intelligence? Îi veți spune acum președintelui Putin să nu mai intervină

Donald Trump:

Vreau să știu unde este serverul invocat și ce spune? Oamenii mei au venit la mine și mi-au spus că ei cred că este Rusia. Nu văd un motiv pentru care Rusia nu ar fi. Am încredere în ambele părți, dar nu putem afla până nu știm de ce lipsesc anumite serveruri, cele 33.000 de e-mailuri ale lui Hillary Clinton. În Rusia nu s-ar fi întâmplat asta. Președintele Putin s-a oferit ca investigatorii lor să lucreze cu ai noștri. E o ofertă frumoasă.

Vladimir Putin:

Vreau să adaug pentru că am fost și eu un ofițer de intelligence și știu cum se fac astfel de dosare. Credeți că Statele Unite sunt o democrație? Atunci, o concluzie finală poate fi dată de un tribunal, nu de agențiile de aplicare a legii.

7) Întrebare pentru Vladimir Putin: despre poziția lui Donald Trump privind Crimeea și deținerea de către Rusia a unor materiale compromițătoare cu Donald Trump

Vladimir Putin:

Poziția președintelui Trump privind Crimeea este clară, că este o anexare ilegală. Pentru noi, știm foarte clar: a fost un referendum desfășurat sub prevederile Cartei ONU. Referitor la materialele compromițătoare cu Donald Trump, nimeni nu m-a informat că el este în Rusia. Nu vă mai gândiți la acest lucru, uitați-l.

După întrevederea bilaterală de la începutul summitului, preşedintele SUA, Donald Trump, a descris drept „un bun început pentru toţi” întâlnirea de mai mult de două ore pe care a avut-o cu omologul său rus Vladimir Putin.

”Cred ca a fost un bun început. Este un început foarte, foarte bun pentru toţi”, a spus Trump în faţa jurnaliştilor la începutul dejunului de lucru. Spre deosebire de întrevederea Putin-Trump, la care au fost prezenţi numai translatorii lor, la dejunul de lucru au participat de asemenea miniştri şi consilieri ai celor doi preşedinţi.

Preşedintele rus nu a făcut declaraţii în faţa presei după întrevederea cu omologul său american.

Citiți și

Summit-ul resetării sau al falselor concesii. Ce vor discuta Donald Trump și Vladimir Putin la primul lor summit bilateral, organizat într-o capitală din UE

Reacția Rusiei, după ce Trump a dat vina pentru relațiile proaste cu Rusia pe „stupiditatea” SUA din ultimii ani: Suntem de acord

Donald Trump, înainte de întâlnirea cu Vladimir Putin: Relaţiile noastre cu Rusia, mai proaste ca niciodată din cauza anilor de stupiditate din partea SUA 

O altă incertitudine lansată în spațiul public înaintea summit-ului Trump – Putin este marcată de declarațiile liderului de la Casa Albă cu privire la aliații europeni, îndeosebi Germania, și criticile virulente la adresa relației energetice dintre Berlin și Moscova. Anterior reuniunii de la Helsinki, Trump a pus semnul egal între Uniunea Europeană și Rusia, numind ambele părți drept ”inamice”. Mai mult, la conferința de presă ulterioară summitului NATO, Donald Trump a precizat că îl privește pe Vladimir Putin drept un ”competitor”.

Reuniunea de la Helsinki, desfășurată în contextul mai larg al unei relații transatlantice tensionate pe filiera SUA – UE și al uneia care livrează securitate pe filiera NATO, stă sub semnul posturii contradictorii pe care președintele american Donald Trump o exportă la nivelul politicii externe a administrației sale. O postură contradictorie alimentată și de un climat de confuzie din cauza contrastului dintre discursul său conciliant faţă de Rusia și repetatele poziții și decizii ale establishment-ului american, cea mai recentă fiind hotărârea unui mare juriu federal din SUA a inculpat 12 agenţi ai serviciilor de informaţii ale Rusiei pentru piratarea calculatoarelor Partidului Democrat american înaintea scrutinului prezidenţial din SUA din noiembrie 2016.

Reuniunea liderilor american și rus are loc la câteva zile după ce Donald Trump a participat la summitul NATO, acolo unde liderii euro-atlantici au agreat cel mai mare plan de reîntârire a apărării colective după Războiul Rece și au condamnat postura agresivă a Rusiei, deși reuniunea de la Bruxelles a cuprins și momente tensionate între aliați pe tema cheltuielilor militare.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Întâlnirea trilaterală România-Turcia-Polonia la Ankara. Extinderea și creșesterea contribuției NATO, subiecte principale

Published

on

Foto: MAE

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a participat la Ankara, în perioada 18-19 aprilie 2019, la o nouă rundă de consultări trilaterale a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia şi Turcia, potrivit comunicatului oficial.

Cu acest prilej, au fost analizate evoluţiile de securitate la nivel regional şi internaţional, precum şi contribuţiile concrete ale celor trei state la îndeplinirea obiectivelor NATO în acest context. 

Analizând provocările complexe de securitate cu care se confruntă România, Polonia şi Turcia, cei trei miniştri au reconfirmat necesitatea unor eforturi constante pentru a răspunde eficient tuturor provocărilor, indiferent de zona de provenienţă a acestora, și a punerii în  practică a pachetului de măsuri privind Marea Neagră.

Ministrul Teodor Meleşcanu a informat despre demersurile autorităţilor române în vederea gestionării eficiente a evoluţiilor de securitate din vecinătatea estică şi din regiunea Mării Negre, vizând, în principal, contribuţia naţională la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum și întărirea rolului Alianţei în proiectarea stabilităţii şi dezvoltarea cooperării în domeniul securităţii cu statele partenere. În acest context, a abordat cu omologii din Polonia şi Turcia aspecte privind participarea acestora la proiectele găzduite de România, inclusiv la Brigada Multinaţională de la Craiova.

Foto: MAE

Totodată, ministrul Teodor Meleşcanu a evocat sprijinul acordat de România partenerilor din est (Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), precum şi celor din Balcanii de Vest. A arătat că România are ca obiectiv susţinerea acestor state în avansarea relaţiei lor cu NATO şi UE, conform propriilor obiective şi interese, precum şi în continuarea proceselor lor de reformă internă.

Ce trei miniştri au discutat despre extinderea NATO, context în care oficialul român a reiterat necesitatea continuării politicii aliate a uşilor deschise, care contribuie la consolidarea stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul euro-atlantic, precum şi la creşterea contribuţiei NATO la menţinerea păcii şi stabilităţii internaţionale.

Referitor la exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE, ministrul român al afacerilor externe a evidenţiat obiectivele urmărite de România și rezultatele obținute până la acest moment, cu accent asupra iniţiativelor europene în domeniul securităţii şi apărării. A arătat că aceste inițiative trebuie să fie complementare cu activităţile NATO şi să conducă la aprofundarea cooperării dintre NATO şi UE în cât mai multe domenii de interes comun. În mod concret s-a referit la îmbunătăţirea mobilităţii militare, consolidarea rezilienţei statelor partenere şi combaterea ameninţărilor hibride ca priorități în acest sens. A subliniat, în context,  importanța legăturii transatlantice  pentru securitatea europeană și internațională.

Miniştrii au discutat şi despre provocările de securitate din vecinătatea sudică a Alianţei, inclusiv aspecte referitoare la noile forme de manifestare ale fenomenului terorist. Oficialul român a reconfirmat contribuţia României la misiunile şi operaţiile NATO, precum şi la Coaliţia Globală anti-ISIS/Daesh. 

Reuniunea de la Ankara a întărit, prin consistenţa discuţiilor, valoarea adăugată a acestui format pentru susţinerea unităţii aliate, precum şi pentru continuarea procesului de adaptare a NATO, inclusiv pe flancul estic.

În contextul prezenței la Ankara, ministrul afacerilor externe a prezentat viziunea României cu privire la implementarea Strategiei Globale a UE şi dezvoltarea relaţiilor UE-Turcia, în cadrul dezbaterii cu tema „Advancing European Union Global Strategy Implementation: what role for EU-Turkey cooperation”. 

Evenimentul a fost organizat de Ambasada României la Ankara, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe turc și Delegaţia Uniunii Europene în Turcia. Activitatea a facilitat o mai bună cunoaştere a mandatului ţării noastre la Preşedinţia Consiliului UE, în domeniul acţiunii externe şi al cooperării europene şi regionale în domeniul securităţii şi apărării.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, primul lider străin primit de noul împărat Naruhito, într-o vizită de stat la sfârşitul lui mai în Japonia, anunţă Casa Albă

Published

on

Președintele american Donald Trump urmează să devină, în luna mai, primul lider străin care îl va întâlni pe noul împărat al Japoniei Naruhito, a anunțat Casa Albă, potrivit AFP, citat de Adevărul.ro.

Donald Trump şi prima-doamnă Melania Trump urmează să efectueze o vizită în Japonia în perioada 25-28 mai, iar ei vor fi ”primii invitaţi de stat în urma urcării pe tron” la 1 mai a prinţului moştenitor Naruhito.

”Această vizită de stat va consolida legăturile strânse care există între popoarele american şi japonez şi va sublinia importanţa constantă a alianţei şi parteneriatului nostru”, a anunţat joi, într-un comunicat, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders.

Trump urmează să participe, după întâlnirea cu noul împărat, la un summit bilateral cu premierul japonez Shinzo Abe, pe care urmează să-l primească, mai întâi, la Washington, la 26-27 aprilie, pentru a discuta despre ”denuclearizarea” Coreei de Nord.

”Cei doi lideri vor studia de asemenea mijloace în vederea avansării viziunii lor comune a unei zone indo-pacifice libere şi deschise, inclusiv a unor măsuri care să ne consolideze comerţul bilateral şi relaţia în domeniul investiţiilor”, se precizează în comunicat.

Amintim faptul că guvernul Japoniei a anunţat la 1 aprilie numele noii “ere” care va începe la 1 mai, când pe tron va urca prinţul Naruhito, al cărui tată, împăratul Akihito, urmează să abdice la 30 aprilie.

Noua eră se va numi “Reiwa”, semnificând comuniunea spirituală a japonezilor pentru a dezvolta cultura ţării, potrivit premierului Shinzo Abe.

În Japonia modernă, numele erelor se referă la domnia unui împărat şi este de mare interes public, întrucât este utilizat pe larg în calendare, ziare, documente oficiale şi diferite acte, inclusiv permise de conducere.

Va fi pentru a doua oară în istorie când Guvernul decide numele erei, un fapt care respectă prevederile Constituţiei postbelice din 1947.

La 30 aprilie, împăratul Akihito, în vârstă de 85 de ani, va deveni primul monarh japonez care va abdica în ultimii 200 de ani, după ce în 2016 şi-a semnalat dorinţa de a se retrage, invocând îngrijorări legate de faptul că vârsta înaintată nu îi va mai permite să-şi îndeplinească îndatoririle. Fiul său cel mare, prinţul moştenitor Naruhito, va urca pe Tronul Crizantemei pe 1 mai.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2019. Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști, ura față de aceștia degenerând în violență | România, criticată: O cenzură politică tot mai mare şi o creştere a autocenzurii în redacţii

Published

on

Libertatea presei este în declin în mai multe regiuni și țări, inclusiv în Europa, potrivit Indexului Global al Libertății Presei 2019, dat joi publicității de organizația non-guvernamentală ”Reporteri fără Frontiere”.

”Ura faţă de jurnalişti a degenerat în violenţă, contribuind la creşterea fricii. Declinul libertăţii presei în Europa a mers mână în mână cu eroziunea instituţiilor din regiune prin guvernele tot mai autoritare”, se arată în raport.

Asasinarea a trei jurnalişti – în Malta, Slovacia şi Bugaria – în decurs de câteva luni ”a făcut lumea să realizeze că Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnalişti”.

RSF a amintit şi de problema crimei organizate din Italia, citând un membru al mafiei aflat în detenţie pentru că a încercat să ucidă un jurnalist: ”O moarte insignifiantă este o lecţie bună pentru toţi ceilalţi”.

Tot în Italia, sugestia ministrului de Interne, Matteo Salvini, de a retrage protecţia jurnalistului Roberto Saviano, care se află pe lista neagră a mafiei, a fost văzută ca alarmantă.

Chiar şi în Olanda, în trecut fiind prima ţară ca nivel de libertate a presei, a ajuns pe locul al patrulea, după ce doi jurnalişti care au scris despre bande criminale au acum nevoie de protecţie neîntreruptă din partea poliţiei.

Statele Unite, țară ”problematică”

Statele Unite au înregistrat un declin la acest capitol, fiind clasificate drept ”țară problematică” pentru jurnaliști, clasându-se pe locul 48, după țări precum Chile sau Botswana.

O consecință directă o reprezintă comentariile acide ale președintelui american la adresa presei, calificând anul trecut mai multe publicații americane mainstream drept ”inamic al poporului american”, în vreme ce reporterii politici acreditați la Casa Albă au fost nevoiți să-și ia măsuri de securitate suplimentare, redacțiile fiind vizate în repetate rânduri cu amenințări cu bomba.

Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști

Organizația ”Reporteri fără Frontiere” atrage atenția că, în pofida faptului că bătrândul continent contină să asigure cele mai solide garanții pentru libertatea presei, jurnaliștii ” trebuie să facă față celor mai grave amenințări”, dând drept exemplu asasinarea jurnaliștilor din Malta, Slovacia și Bulgaria, atacuri verbale şi fizice în Serbia şi Muntenegru, un nivel inedit al violenţelor în timpul manifestaţiilor ”vestelor galbene” în Franţa (locul 32), din partea poliţiştilor, dar şi a protestatarilor.

”Uniunea Europeană devine din ce în ce mai eterogenă. Confruntându-se cu ”democrațiile iliberale, ”lupta împotriva terorismului” și criza economică, aceasta și-a pierdut capacitatea de lider. Cu mici excepții, tabloul în zonele de sud și est ale continentului este dezolant”, este specificat în raport.

”Bine ați venit în anii 90” – Capitol detaliat referitor la România în raportul Reporteri fără Frontiere

România a coborât trei locuri, până pe poziția 47, în clasamentul organizației Reporteri fără Frontiere, care descrie starea presei din România în termeni extrem de duri, vorbind despre efectele pe care le au asupra media încercările politicienilor de a scăpa de dosarele de corupție.

”Lipsa interesului guvernului pentru jurnalism și media, cenzura politică tot mai mare și creșterea autocenzurii sunt principalele trăsături ale actualului peisaj media. Media au fost transformate treptat în instrumente de propagandă politică. Sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanțare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile lor editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Aceste fenomene tulburătoare au devenit o obișnuință în România”, este menționat în raport.

”Principala preocupare a politicienilor guvernului, între timp, pare să fie evitarea condamnărilor cu închisoarea, prin amendarea legilor anticorupție și prin a se asigura că ei controlează sistemele judiciare și instanțele. Coaliția de guvernământ a înlocuit o parte din managementul televiziunii publice și a făcut-o dependentă de finanțarea de la bugetul de stat. CNA nu își îndeplinește cu adevărat rolul de reglementare și nu condamnă abuzurile. Circa 10 proprietari media sunt în prezent ținta unor proceduri penale de către DNA sau Parchet”, menționează RSF.

”Autoritățile presează constant jurnaliștii să-și dezvăluie sursele și să încerce să oprească orice critică la adresa sistemului. Agenți ai guvernului, pozând ca jurnaliști, au început să se infiltreze în organizații de știri. Câteva instituții media independente reușesc să supraviețuiască alături de marile grupuri media, dar sunt ținta unor inspecții fiscale arbitrare de câte ori critică politicieni cu influență. Autoritățile, companiile din sectorul privat și persoane fizice au început recent să invoce GDPR ca pretext pentru a refuza accesul la informații sau să amenințe și să ancheteze jurnaliști în legătură cu investigațiile lor de presă”, mai este precizat în raport.

Turkmenistan, pe ultimul loc. Norvegia conduce

Coreea de Nord nu mai deține lanterna roșie în clasamentul Reporteri fără frontiere, ultimul loc fiind ocupat acum de Turkmenistan.

În fruntea clasamentului se află, ca și anul trecut, Norvegia, urmată de Finlanda și Suedia. Olanda a căzut din top trei, ceea ce ar dovedi, în opinia Sylviei Ahrens-Urbanek, de la Reporteri fără frontiere, că până și în cazul elevilor-model ar exista deficite. “Jurnaliștii olandezi au avut nevoie de protecția poliției, după ce au relatat despre crima organizată.”

”În principiu, climatul la nivel mondial pentru jurnaliști s-a înrăutățit”, conchide Sylvie Ahrens-Urbanek, șefa echipei de comunicare de la RFR. ”Vorbim acum de un climat al fricii”. În special s-a făcut remarcată incitarea la ură împotriva jurnaliștilor – un fenomen global, care însă a luat amploare mai ales în Europa și SUA.

În Germania, de exemplu, RFR a numărat 22 de atacuri fizice împotriva jurnaliștilor în 2018. ”Ne amintim de demonstrațiile de la Chemnitz, unde jurnaliștii nu au fost atacați doar verbal, ci și fizic, de exemplu prin luarea camerei de filmat din mâinile lor”, spune Ahrens-Urbanek.

Germania a urcat două poziții față de anul trecut, până pe locul 13, dar doar pentru că alte țări au căzut în clasament. Austria a căzut cinci locuri, până pe 16, după accederea la guvernare a populiștilor de dreapta de la FPO, care a tratat deseori necorespunzător reprezentanții presei. De exemplu, Ministerul de Interne, condus de membrul FPO Herbert Kickl, a recomandat în septembrie reducerea la minimum a comunicării cu anumite instituții de presă critice la adresa guvernului de la Viena. Ungaria a căzut 14 locuri, până pe 87. Doar Bulgaria, locul 111, se află pe o poziție mai proastă decât Ungaria din cadrul statelor membre ale UE.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending