Connect with us

INTERNAȚIONAL

Sistemul antirachetă al SUA, inclusiv scutul din România, printre țintele lui Vladimir Putin la summit-ul cu Donald Trump: ”Este o situație periculoasă”

Published

on

Primul summit dintre președinții SUA și Rusiei, desfășurat luni la Helsinki, s-a încheiat după peste patru ore de discuții în diferite formate – tete-a-tete, dejun de lucru și reuniune bilaterală extinsă – la capătul cărora Vladimir Putin a afirmat că ”era Războiului Rece este un lucru al trecutului îndepărtat”, în vreme ce Donald Trump s-a manifestat dispus să riște politic pentru a crea, alături de Rusia, stabilitatea în lume.

Un amănunt interesant și care vizează și România, deși țara noastră nu a fost menționată în conferința comună de presă a celor doi lideri, este faptul că Vladimir Putin l-a avertizat pe Donald Trump că sistemul antirachetă al SUA creează o ”situație periculoasă” în lume. Ulterior, în intervenția sa, președintele SUA nu a făcut nicio referire la acest aspect.

Credem că este necesar să colaborăm în continuare – să interacționăm în cadrul agendei de dezarmare, cooperării militare și tehnice. Aceasta include extinderea Tratatului de limitare a armelor strategice ofensive. Este o situație periculoasă cu un sistem american anti-rachetă global, este vorba de problemele de implementare cu tratatul Forțelor Nucleare Intermediare. Și, bineînțeles, programul de plasare a armelor în spațiu”, a spus Putin.

Urmăriți și VIDEO & TEXT Summitul Donald Trump – Vladimir Putin de la Helsinki, la final. Ce au discutat cei mai importanți lideri ai planetei la prima lor reuniune bilaterală

O componentă importantă a sistemului antirachetă al SUA este facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu din România, operațională din 2016 și trecută în același an sub comanda NATO.

Reamintim că anterior summit-ului de la Helsinki, Iuri Ușakov, consilier al președintelui Rusiei, a precizat că Stabilitatea strategică în contextul scutului antirachetă din România se va afla pe agenda discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin.

Rusia s-a manifestat mereu împotriva amplasării unui sistem anti-rachetă american pe teritoriul României, afirmând că desfășurarea de instalații anti-balistice SUA în România reprezintă o încălcare a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare.

NATO, SUA și România au transmis în dese rânduri că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare este un element crucial în politica de securitate euro-atlantică, iar scutul antirachetă de la Deveselu respectă întru totul tratatul.

Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat de către președintele american Ronald Reagan și liderul sovietiv Mihail Gorbaciov în anul 1987, vizează reducerea semnificativă a posibilei confruntări nucleare și a contribuit la accelerarea încheierii Războiului Rece. Tratatul a interzis deținerea și producerea rachetelor balistice și rachetelor nucleare de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Ce este Aegis Ashore?

Sistemul de Apărare Anti-Rachetă Aegis Ashore (AAMDS) deține majoritatea componentelor utilizate în marina militară cu care sunt echipate distrugătoarele și crucișătoarele, însă a fost adaptat pentru a performa în cadrul misiunilor terestre de apărare anti-balistică. Sistemul de Apărare Anti-Rachetă Aegis Ashore este parte a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (US European Phased Adaptive Approach – US EPAA), creat pentru apărarea aliaților europeni din NATO și a trupelor americane trimise în regiune, împotriva amenințărilor balistice actuale și potențiale din Orientul Mijlociu. Amenințările balistice din regiune se intensifică atât cantitativ, cât și cantitativ. Scopul EPAA este să sprijine la descurajarea unor viitoare conflicte, în special cele venite din partea unor actori statali și non-statali și pentru a apăra aliații NATO în cazul în care procesul de descurajare eșuează.

Cum funcționează Aegis Ashore?

Capabilitatea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice va folosi un sistem defensiv aproape identic cu cel utilizat de crucișătoarele și distrugătoarele marinei americane. Sistemul este conceput pentru a detecta, urmări, implica și distruge rachetele balistice aflate în zbor.

a) În cazul în care este lansat, un interceptor va zbura deasupra atmosferei și va distruge în zbor focosul rachetei balistice.

b) Rachetele interceptoare de la Deveselu, de tipul SM-3, sunt arme defensive. Ele nu poarte focoase de niciun fel explozibil și se bazează pe energia lor kinetică de a intra în coliziune și a distruge focoase balistice inamice.

c) Sistemul din România va fi conectat cu celelalte componente antibalistice ale EPAA pentru a-și maximiza eficacitatea.

d) Componentele EPAA și apărarea anti-rachetă sunt strict defensive. Interceptorii nu sunt armați cu niciun fel de explozibil. Prin coliziunea dintre interceptor și racheta inamică, amenințarea va fi neutralizată. Interceptorii nu au capabilitate ofensivă.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan anunță un summit dedicat Siriei pe 5 martie

Published

on

© NATO/ Flickr

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că va organiza un summit cu omologii săi rus, francez și german, la 5 martie, pentru a discuta situația din provincia Idlib, ultima fortăreață rebelă din nord-vestul Siriei, informează Euronews.

„Ne vom întâlni pe 5 martie”, a spus Erdogan într-un discurs televizat, după o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel.

Președintele turc nu a precizat unde va avea loc summit-ul, dar anunțul său vine la o zi după ce Emmanuel Macron a cerut un summit organizarea „cât mai curând” a unui summit privind Siria alături de Germania, Rusia și Turcia, pentru a evita un dezastru umanitar în nord-vestul țării.

De altfel, Erdogan a cerut „acțiuni concrete” pentru a preveni un „dezastru umanitar” în provincia rebelă siriană Idlib în timpul discuțiilor cu Macron și Merkel.

Conform datelor ONU, 2,8 milioane de persoane din nord-vestul Siriei au nevoie de ajutor umanitar. Dintre acestea, aproape 900.000 de persoane – marea majoritate femei și copii – sunt victime care au fugit din calea ofensivei din Idlib.

Cu toate acestea, Rusia s-a opus pe 19 februarie, în Consiliul de Securitate al ONU, adoptării unei declarații care ar fi cerut încetarea focului în Idlib,  au declarat surse diplomatice, după o ședință tensionată cu ușile închise.

Turcia, care a amenințat cu o operațiune „iminentă” în Idlib după ce trupele sale au intrat sub  focurile artileriei forțelor guvernamentale, sprijinite de Rusia, a dat Damascului termen până la sfârșitul acestei luni pentru a se retrage.

În plus, atacurile regimului sirian au ucis 17  membri ai personalului militar turc numai în această lună, stârnind, astfel, un război al declarațiilor între Ankara și Moscova, un aliat cheie al Damascului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Siria: Franța cere Germaniei, Rusiei și Turciei să se reunească „cât mai curând posibil” în cadrul unui summit pentru evitarea unui dezastru umanitar

Published

on

© G20 Japan/ Facebook

Președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut, vineri, organizarea „cât mai curând” a unui summit privind Siria cu Germania, Rusia și Turcia, pentru a evita un dezastru umanitar în nord-vestul țării, informează Agerpres.

„Trebuie să avem o întâlnire cât mai curând posibil cu Germania, Rusia și Turcia în așa-numitul format Istanbul”, a spus Macron după un summitul special al Consiliului European de la Bruxelles.

Comentariile liderului francez vin pe fondul avertizmentului de vineri al ONU că lupta din Idlib, ultimul bastion controlat de forțele rebele, ar putea „sfârși într-o baie de sânge”.

„Forțele guvernamentale siriene susținute de Rusia continuă să avanseze în regiunea Idlib din nord-vestul Siriei, în ciuda apelurilor de a opri această ofensivă care riscă să provoace un dezastru umanitar, o escaladare a conflictului și o criză migratorie”, a declarat Macron jurnaliștilor.

„Am fost foarte clar cu președintele Erdogan și cu președintele Putin cu privire la responsabilitățile lor”, a adăugat liderul francez.

Macron și cancelarul german Angela Merkel au discutat joi despre posibilitatea organizării unui summit în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan și cu președintele rus Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu există încă o decizie clară în această privință și dacă cei patru lideri consideră că este necesar”, atunci Rusia nu exclude o astfel de întâlnire.

Președinția turcă nu a comentat, dar președintele Erdogan a cerut „acțiuni concrete” pentru a preveni un „dezastru umanitar” în provincia rebelă siriană Idlib în timpul discuțiilor cu Macron și Merkel.

De asemenea, liderii UE au cerut încetarea ofensivei din Idlib într-o declarație emisă în timpul summitului european.

Conform datelor ONU, 2,8 milioane de persoane din nord-vestul Siriei au nevoie de ajutor umanitar. Dintre acestea, aproape 900.000 de persoane – marea majoritate femei și copii – sunt victime care au fugit din calea ofensivei din Idlib.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Studenții români se pot înscrie în programul bursier ”Fulbright Student” pentru a studia în SUA în anul academic 2021-2022

Published

on

© Fulbright-Facebook

Comisia Fulbright Româno-Americană a deschis competiția de burse Fulbright Student pentru anul academic 2021-2022. Candidaturile pot fi depuse online până la 11 mai 2020.

Bursele ”Fulbright Student” se adresează absolvenților, masteranzilor, studenților aflați în an final, dar și doctoranzilor români de la toate disciplinele, exceptându-le pe cele clinice.

Mai multe detalii despre Fulbright Student Award se găsesc aici.

© Fulbright-Facebook

Pentru a aplica la acest program, candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetățenie română, să dețină diplomă de licență/ să fie în ultimul an la studii de licență, master sau doctorat și să cunoască limba engleză la un nivel avansat. Programul are o durată de un an academic (9 luni, începând cu luna august a anului 2021).

Persoanele care doresc să aplice la acest program trebuie să completeze formularul de înscriere, în cadrul căruia vor include trei scrisori de recomandare din partea unor profesori sau specialiști recunoscuți în România sau în străinătate, precum și varianta scanată a diplomei de licență/masterat/doctorat, însoțită de traducerea acesteia. Toate aceste documente trebuie trimise până la 11 mai 2020.

Câștigătorii competiției Fulbright Student Award vor beneficia de următoarele facilități: transport gratuit, plata taxelor de studiu în limita bugetului stabilit, cărți și alte materiale de studiu, asigurare medicală și o bursă pentru anul academic 2021-2022.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending