Connect with us

INTERNAȚIONAL

Sistemul antirachetă al SUA, inclusiv scutul din România, printre țintele lui Vladimir Putin la summit-ul cu Donald Trump: ”Este o situație periculoasă”

Published

on

Primul summit dintre președinții SUA și Rusiei, desfășurat luni la Helsinki, s-a încheiat după peste patru ore de discuții în diferite formate – tete-a-tete, dejun de lucru și reuniune bilaterală extinsă – la capătul cărora Vladimir Putin a afirmat că ”era Războiului Rece este un lucru al trecutului îndepărtat”, în vreme ce Donald Trump s-a manifestat dispus să riște politic pentru a crea, alături de Rusia, stabilitatea în lume.

Un amănunt interesant și care vizează și România, deși țara noastră nu a fost menționată în conferința comună de presă a celor doi lideri, este faptul că Vladimir Putin l-a avertizat pe Donald Trump că sistemul antirachetă al SUA creează o ”situație periculoasă” în lume. Ulterior, în intervenția sa, președintele SUA nu a făcut nicio referire la acest aspect.

Credem că este necesar să colaborăm în continuare – să interacționăm în cadrul agendei de dezarmare, cooperării militare și tehnice. Aceasta include extinderea Tratatului de limitare a armelor strategice ofensive. Este o situație periculoasă cu un sistem american anti-rachetă global, este vorba de problemele de implementare cu tratatul Forțelor Nucleare Intermediare. Și, bineînțeles, programul de plasare a armelor în spațiu”, a spus Putin.

Urmăriți și VIDEO & TEXT Summitul Donald Trump – Vladimir Putin de la Helsinki, la final. Ce au discutat cei mai importanți lideri ai planetei la prima lor reuniune bilaterală

O componentă importantă a sistemului antirachetă al SUA este facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu din România, operațională din 2016 și trecută în același an sub comanda NATO.

Reamintim că anterior summit-ului de la Helsinki, Iuri Ușakov, consilier al președintelui Rusiei, a precizat că Stabilitatea strategică în contextul scutului antirachetă din România se va afla pe agenda discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin.

Rusia s-a manifestat mereu împotriva amplasării unui sistem anti-rachetă american pe teritoriul României, afirmând că desfășurarea de instalații anti-balistice SUA în România reprezintă o încălcare a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare.

NATO, SUA și România au transmis în dese rânduri că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare este un element crucial în politica de securitate euro-atlantică, iar scutul antirachetă de la Deveselu respectă întru totul tratatul.

Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat de către președintele american Ronald Reagan și liderul sovietiv Mihail Gorbaciov în anul 1987, vizează reducerea semnificativă a posibilei confruntări nucleare și a contribuit la accelerarea încheierii Războiului Rece. Tratatul a interzis deținerea și producerea rachetelor balistice și rachetelor nucleare de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Ce este Aegis Ashore?

Sistemul de Apărare Anti-Rachetă Aegis Ashore (AAMDS) deține majoritatea componentelor utilizate în marina militară cu care sunt echipate distrugătoarele și crucișătoarele, însă a fost adaptat pentru a performa în cadrul misiunilor terestre de apărare anti-balistică. Sistemul de Apărare Anti-Rachetă Aegis Ashore este parte a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (US European Phased Adaptive Approach – US EPAA), creat pentru apărarea aliaților europeni din NATO și a trupelor americane trimise în regiune, împotriva amenințărilor balistice actuale și potențiale din Orientul Mijlociu. Amenințările balistice din regiune se intensifică atât cantitativ, cât și cantitativ. Scopul EPAA este să sprijine la descurajarea unor viitoare conflicte, în special cele venite din partea unor actori statali și non-statali și pentru a apăra aliații NATO în cazul în care procesul de descurajare eșuează.

Cum funcționează Aegis Ashore?

Capabilitatea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice va folosi un sistem defensiv aproape identic cu cel utilizat de crucișătoarele și distrugătoarele marinei americane. Sistemul este conceput pentru a detecta, urmări, implica și distruge rachetele balistice aflate în zbor.

a) În cazul în care este lansat, un interceptor va zbura deasupra atmosferei și va distruge în zbor focosul rachetei balistice.

b) Rachetele interceptoare de la Deveselu, de tipul SM-3, sunt arme defensive. Ele nu poarte focoase de niciun fel explozibil și se bazează pe energia lor kinetică de a intra în coliziune și a distruge focoase balistice inamice.

c) Sistemul din România va fi conectat cu celelalte componente antibalistice ale EPAA pentru a-și maximiza eficacitatea.

d) Componentele EPAA și apărarea anti-rachetă sunt strict defensive. Interceptorii nu sunt armați cu niciun fel de explozibil. Prin coliziunea dintre interceptor și racheta inamică, amenințarea va fi neutralizată. Interceptorii nu au capabilitate ofensivă.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

UPDATE Biroul Electoral Central respinge cererile pentru prelungirea programului după ora 21.00 în secțiile de vot din străinătate

Published

on

UPDATE 19.21. Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit că nu va prelungi programul de vot, după ora 21.00 în secțiile de votare din străinătate, au declarat surse ale instituției pentru Digi24 și Europa FM, invocând că acest lucru ar implica schimbarea legislației. 

Astfel, Biroul Electoral Central a respins toate solicitările de prelungire votului după ora 21.00.

Potrivit articolului 47, alineatul (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată cu modificările ulterioare: „Votarea începe la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00. La sediile secțiilor de votare se afișează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea”.


Reprezentanții Biroului Electoral Diaspora (BED) a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) aprobarea prelungirii programului secțiilor de votare din afara țării, astfel încât toți românii aflați la coadă să poată vota, informează RFI.

Dacă BEC va fi de acord cu propunerea Biroului Electoral din Diaspora, programul secţiilor de votare de peste graniţe, în special cele din Italia, ar putea fi prelungit după ora 21:00, pentru ca toţi cetăţenii aflaţi la cozi să poată vota, a transmis BED.

Până acum, din străinătate au votat un număr record de români, de peste 180.000, înregistrîndu-se cozi în Italia, Germania şi Marea Britanie. În total, peste 6 milioane de români şi-au exprimat opţiunea la alegerile parlamentare sau/şi referndum.

Potrivit informațiilor Digi.24, cozi mari sunt la: Nurnberg, Londra, Roma, Viena, Torino, Bruxelles, Paris, Marsilia, Ulm, Lutton, Dublin, Valencia, Limassol, Praga, Bristol, Munchen Berlin, Stuttgart, Oslo, Lille, Barcelona, Haga, Wurzburg, Castellon, Luxemburg, Leipzig, Stockholm, Copenhaga, Geneva și Coslada.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj pentru românii care stau la cozi interminabile în diaspora și încearcă să ajungă în cabina de vot. „Vă rog, nu vă pierdeți răbdarea, nu renunțați la votul dumneavoastră din cauza unui guvern incompetent”, a scris președintele României pe Facebook. De asemenea, Klaus Iohannis face apel la autorități pentru a lua „de urgență” măsuri astfel încât toți românii să poată vota.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele Franței Emmanuel Macron a votat la alegerile europene, scrutin cât o luptă pentru sufletul Europei

Published

on

©️ Emmanuel Macron/ Facebook

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a votat la primăria din Le Touquet, în jurul orelor prânzului, pentru alegerile europarlamentare, într-un scrutin care prevestește un duel cu partidul de extrema dreapta al lui Marine Le Pen, Adunarea Națională (RN), informează Le Figaro.fr.

Peste 47 de milioane de alegători francezi sunt așteptați la urne pentru a decide cine sunt cei 79 de europarlamentari care vor reprezenta Franța în viitoarea Legislatură europeană care se reunește în noul format la 2 iulie.

Potrivit estimărilor Ministerului francez de Interne , participarea la vot se ridica la ora 12.00. (ora României) la 19.26%, comparativ cu 15.70%, în 2014, și 14.81% în 2009.


Considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene. alegerile europarlamentare au început la, 23 mai și se vor desfășura până duminică, 26 mai. 427 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația” și care vor reprezenta primul pas al unui proces ce va conduce la schimbarea garniturii de lideri din ierarhia principalelor instituţii ale UE până la finalul lui 2019.

Primii dintre cei 427 de milioane de alegători europeni care se prezintă la vot sunt britanicii şi olandezii, care vor face acest lucru joi, 23 mai. Vineri au votat alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Cehia, votul s-a desfăşurat în două zile, vineri şi sâmbătă. Restul de 21 de state, inclusiv Germania, Franța și România, au deschis urnele duminică, 26 mai.

În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis. Ultimele urne se vor închide în Italia, duminică, la ora 23:00.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele PNL Ludovic Orban a ”votat pentru a fi sigur că România va rămâne un stat european”: Românii au înțeles că votul este cea mai puternică armă pe care o au

Published

on

Președintele Partidului Național Liberal (PNL) a votat duminică la alegerile europarlamentare și la referendum pentru ca România să rămână un stat european, informează Digi24. 

”Am votat ca să fiu sigur că România va fi condusă de oameni cinstiți și corecți, să fiu sigur că guvernul nu va mai putea emite ordonanțe de urgență care să calce în picioare independența justiției” a declarat Orban.

”Am votat ca să fiu sigur ca Guvernul nu va mai putea emite OUG în care să calce în picioare drepturile și libertățile fundamentale ale românilor. Am votat astăzi pentru a fi sigur că România va rămâne un stat european, că va fi bine reprezentată în PE de oameni de calitate, de oameni care să câștige aprecierea și respectul partnerilor europeni”, a adăugat liderul PNL.

El a spus că este convins că referendumul va fi validat pentru că ”românii au înțeles că votul este cea mai puternică armă pe care o au”.

”Adevărații deținători ai puterii publice sunt cetățenii români. Sunt convins că au înțeles că exercitarea puterii se face prin vot și că votul este cea mai puternică armă pe care o au, sunt convins că nu se vor lăsa manipulați și intimidați și își vor exercita votul și la alegeri și la referendum”, a completat liderul PNL.

Orban și-a exprimat convingerea că „referendumul va trece”.

„Majoritarea covârșitoare a românilor își doresc ca la conducerea României să fie oameni corecți și ca oamenii care au încălcat legea să fie pedepșiți și să nu-și modifice legile în favoarea lor. Sunt convins că astăzi va fi o victorie a românilor de bună credință, a românilor care își câștigă cinstit existența”, a precizat președintele PNL.

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Desfășurat la 40 ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European – cele din 1979 -, scrutinul din 2019 are loc în aceeași perioadă în care România asigură, pentru prima dată în istorie, președinția Consiliului Uniunii Europene, mandat pe care îl va încheia la 30 iunie 2019. În România, alegerile din 26 mai coincid și cu referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis pe tema justiției și a luptei anticorupție în țara noastră. (Urmăriți și LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România)

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending