Connect with us

NEWS

Liviu Dragnea, întrevedere cu miniștrii apărării ai statelor din formatul B9: NATO trebuie să aibă o abordare mult mai coerentă în ceea ce priveşte întărirea flancului estic

Published

on

Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților a avut astăzi o întrevedere cu miniștrii apărării din statele formatului “Inițiativa Bucharest 9” în care s-a discutat despre abordările naționale în domeniul apărării și securității naționale.

Foto: Partidul Social Democrat

“Am avut întâlnire cu miniştrii apărării din ţările formatului B9. (…) Le-am spus care sunt opiniile mele în câteva teme importante pentru România. Din punctul şi al nostru de vedere garanţii ale securităţii noastre naţionale sunt apartenenţa la NATO, deci NATO şi parteneriatul strategic cu Statele Unite. De asemenea, cred că NATO trebuie să aibă o abordare mult mai coerentă în ceea ce priveşte întărirea flancului estic, pentru că trebuie să înţelegem că graniţa estică a Uniunii Europene – care sunt statele care sunt reprezentate astăzi aici – este poate cea mai importantă zonă din NATO, ţinând cont şi de evoluţiile din zona extinsă a Mării Negre, de acţiunile Rusiei, de ceea ce se întâmplă în zona noastră. De asemenea, le-am spus oaspeţilor noştri – este nevoie de o coerenţă în ceea ce priveşte abordările naţionale în domeniul apărării şi securităţii naţionale şi o colaborare mult mai aplicată, mult mai eficientă între cele 9 ţări”, a subliniat preşedintele Camerei Deputaţilor, potrivit Agerpres.

Mai mult președintele Camerei Deputaților a precizat că dorește ca banii alocați pentru apărare să fie investiți în echipamentul Armatei Române: “De asemenea, industria de apărare românească intră în acest proces, pentru că unul din obiectivele noastre principale îl reprezintă ca cea mai mare parte din banii alocaţi pentru înzestrare să fie folosiţi în industria de apărare românească. În fapt, o mare parte din echipamentele militare pe care le achiziţionăm să se fabrice aici în România lucru care – cu una sau două excepţii – a început să se întâmple. În ceea ce priveşte dotările militare pentru Zona Mării Negre, nu am intrat in amănunte.”

Citiți și Ministrul Mihai Fifor în debutul reuniunii miniștrilor Apărării de pe flancul estic la NATO găzduite de România: Țările noastre împărtășesc aceleași riscuri și amenințări

Liviu Dragnea a abordat și problematica cooperării structurate permanente în materie de securitate (PESCO): “Şi de asemenea le-am mai spus că, din punctul meu de vedere, proiectul PESCO este un proiect bun. Într-adevăr, UE trebuie să aibă o structură de apărare bine definită, dar nu aş fi de acord ca această structură să intre în concurenţă cu NATO sau în concurenţă cu Statele Unite, ba dimpotrivă. (…) Flancul estic trebuie să fie pregătit să facă faţă la toate tipurile de provocări şi ameninţări, indiferent de tipul acestora şi de provenienţa acestora. Nu e vorba numai de două ţări, trebuie o abordare mult mai largă.”

La reuniunea miniştrilor apărării din ţările participante la “Iniţiativa Bucharest 9” (Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă, România şi Republica Slovacă) au participat şi oficiali ai NATO, precum şi reprezentanţi ai Departamentului american al Apărării. 

Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, Bucureşti 9 (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Premierul Ludovic Orban: Ne gândim la un instrument care să asigure finanţarea proiectelor localităţilor româneşti înfrăţite cu cele din Republica Moldova

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a precizat că Guvernul ia în calcul elaborarea unui mecanism care să susțină asigurarea finanțării pentru proiectele stabilite între localități românești înfrățite cu localități din Republica Moldova, informează Agerepres.

”Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia”, a precizat premierul Orban.

Declarațiile prim-ministrului Orban au venit după ce un reprezentant al autorităţilor locale din Republica Moldova a cerut ca diversele forme de sprijin financiar să fie alocate prioritar către proiectele autorităţilor locale. ”Am vrea foarte mult să ne ajutaţi. Dar cum? Să nu mai daţi banii guvernelor centrale. Să ne ajutaţi ca tot suportul care vine în Republica Moldova să fie condiţionat prin reforme reale, prin luptă cu adevărat cu corupţia şi prin focusare cât mai mare către autorităţile publice locale”, a precizat acesta.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul SUA la București atrage atenția că ”Huawei reprezintă o cale greșită pentru dezvoltarea 5G”: Dorim să colaborăm cu aliații noștri NATO pentru a construi un viitor digital puternic, sigur și prosper

Published

on

© Ambassador Adrian Zuckerman/ Twitter

Huawei reprezintă o cale greșită pentru dezvoltarea 5G și ”contrar marketingului  și a percepţiei publice generale distorsionate, 5G nu este sinonim cu companiile chineze”, companiile americane, europene și sud-coreene conducând ”calea dezvoltării 5G pe piețele din întreaga lume”, a menționat ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, într-un editorial publicat pe site-ul Ambasadei SUA în România, intitulat ”Să construim un viitor 5G sigur”. 

Diplomatul american a amintit că Huawei a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, de Departamentul de Justiție al SUA pentru fraude și complot pentru a fura secrete comerciale.

”Huawei, spre deosebire de aceste companii de încredere, a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, de Departamentul de Justiţie al SUA pentru fraude şi complot pentru a fura secrete comerciale. În cadrul schemei pe care a folosit-o de zeci de ani, Huawei a plătit bonusuri angajaților care au furat informații confidențiale de la concurenţii din Statele Unite.”, a punctat ambasadorul american la București.

Zuckerman a precizat că prezența companiilor chineze în rețelele 5G periclitează securitatea acestora, pentru că, ”spre deosebire de companiile occidentale, firmele de tehnologie din China trebuie să împărtășească informațiile și tehnologia cu autoritățile militare sau de spionaj chineze. Companiile chineze și clienții lor nu sunt niciodată cu adevărat scutite de supravegherea Partidului Comunist Chinez.”

În acest context, Zuckerman a subliniat că ”nu putem avea încredere în aceste firme” și că ”trebuie să ne asigurăm că folosim companii care continuă să dezvolte tehnologii 5G de încredere, cum sunt Ericsson, Nokia, Samsung şi Qualcomm” pentru ”a menține rețelele noastre sigure și pentru a ne păstra valorile democratice. Aceste companii reprezintă o soluţie la ameninţarea provocată de firmele de tehnologie care au legături cu Partidul Comunist Chinez.”

Adrian Zuckerman a amintit și faptul că la 20 august și guvernele României și al SUA, prin ambasadorii Hans Klemm și George Maior, au semnat, în timpul vizitei președintelui Klaus Iohannis la Washington, un memorandum prin care recomandă “o evaluare riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securităţii implementării tehnologiei 5G”.

”Prezenţa companiilor chineze în reţelele 5G periclitează securitatea acestora. Singura modalitate de a proteja securitatea 5G este să o construim cu companii în care putem avea încredere. Includerea echipamentelor chineze în orice parte a unei rețele 5G creează riscuri inacceptabile pentru securitatea națională, pentru infrastructura critică, confidențialitatea și drepturile omului. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu aliații noștri NATO pentru a construi un viitor digital puternic, sigur și prosper, care să susțină și să ne apere valorile și modul de viață”, a mai menționat ambasadorul Statelor Unite la Bucureși, Adrian Zuckerman.

Editorialul diplomatului american vine în contextul în care Parisul, prin voca ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire, a anunțat că nu va exclude Huawei din ”rețeaua 5G din Franța”.

”Dacă Huawei va înainta o ofertă mai bună într-un moment sau altul din punct de vedere tehnic sau al preţului, atunci ar putea avea acces la reţeaua 5G în Franţa”, a indicat acesta.

Totuşi, a adăugat oficialul francez, ”în cazul instalaţiilor critice, al facilităţilor militare, dacă există zone nucleare în apropiere, vom stabili anumite restricţii pentru a ne proteja interesele suverane”.

Anunțul Franței privind accesul limintat al companiei Huawei la construcția rețelelor 5G vine după ce și guvernul britanic a decis la sfârşitul lui ianuarie să accepte o participare limitată a gigantului chinez din domeniul telecomunicaţiilor la reţeaua 5G, apreciind că Huawei prezintă un risc, dar securitatea naţională nu este afectată.

Această hotărâre a atras nemulțumirea Washingtonului, care prin vocea vicepreședintelui american, Mike Pence, și-a arătat ”profunda dezamăgire”, sugerând, în același timp, că această decizie ar putea afecta negocierile cu Statele Unite pentru stabilirea unui acord comercial.

De altfel, Financial Times relata săptămâna trecută că președintele american Donald Trump și-a exprimat ”în termeni furioși” punctul de vedere cu privire la decizia Londrei de a permite implicarea producătorului chinez Huawei în implementarea tehnologiei 5G în Regatul Unit.

În ceea ce privește Germania, aceasta nu a anunțat încă o decizie cu privire la această chestiune, dar cancelarul german Angela Merkel s-a pronunțat în decembrie împotriva excluderii a priori a vreunei societăți anume, promițând în același timp că va face totul pentru a garanta securitatea infrastructurilor de telecomunicații germane.

Continue Reading

NEWS

BEI acordă peste 45 de milioane de euro sectoarelor 4 și 6 ale Capitalei pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice

Published

on

© European Alliance to Save Energy/ Twitter

Banca Europeană de Investiții (BEI) va acorda 14 milioane de euro pentru a finanța îmbunătățirea eficienței energetice a 475 de clădiri din sectorul 4 al municipiului București, informează BEI printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

De asemenea, alte 31.3 milioane de euro vor fi alocate pentru a susține retehnologizarea aprofundată din punct de vedere energetic a douăsprezece instituții publice de învățământ, reabilitarea termică a opt clădiri de locuințe și construirea a șapte școli noi cu un consum de energie aproape egal cu zero în sectorul 6 al municipiului București, fiind un proiect suțsinut de Programul de Asistență Europeană pentru Energie Locală (ELENA).

Asistența europeană pentru energie locală (ELENA) este o inițiativă comună a BEI și a Comisiei Europene din cadrul programului Orizont 2020.

ELENA oferă finanțări nerambursabile pentru asistență tehnică în vederea implementării unor programe de eficiență energetică, de energie regenerabilă integrată în clădiri și de transport urban.

Tot joi a fost acordat un împrumut intermediat către ProCredit România de 15 milioane de euro, pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare pe termen lung al IMM-urilor, iar 20% din împrumut vizează proiectele legate de schimbările climatice, eficienţă energetică, reducerea emisiilor şi gestionarea deşeurilor.

”Ne bucurăm să începem 2020 cu trei operațiuni noi, după un an 2019 foarte bun pentru Grupul BEI în România”, a declarat vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, în cadrul unei conferințe pe tema finanţării investiţiilor, organizată de BEI la Bucureşti.

McDowell face trimitere la faptul că, în 2019, România a primit de la Grupul Băncii Europene de Investiții (Grupul BEI), compus din Banca Europeană de Investiții (BEI) și filiala sa, Fondul European de Investiții (FEI), suma de 865 de milioane de euro sub formă de împrumuturi, garanții, capital de risc și microfinanțare.

Citiți și:
Grupul Băncii Europene de Investiții a acordat României în 2019 un sprijin financiar de 865 de milioane de euro

Din suma totală, finanţările acordate de BEI au însumat 766 milioane euro, iar angajamentele FEI sub formă de capital de risc, garanţii şi microfinanţare au fost în valoare de 416 milioane euro. Practic, finanţările acordate de Grupul BEI în România s-au ridicat la 0,4% din PIB şi au susţinut 10.200 de companii şi aproximativ 107.000 de locuri de muncă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending