Connect with us

INTERNAȚIONAL

“London Bridge is down”: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, al doilea cel mai longeviv monarh din istoria lumii, s-a stins din viață la vârsta de 96 de ani

Published

on

© The Royal Family / Facebook page

Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, suveranul cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii și al doilea cel mai longeviv monarh din istoria lumii, a decedat la vârsta de 96 de ani, punând capăt unei domnii de șapte decenii, începută în 1952 și care a culminat anul acesta cu aniversarea Jubileului de Platină. După decesul suveranei, prințul Charles devine noul rege al Regatului Unit al Marii Britanii și va domni sub numele de Charles al III-lea (Carol al III-lea).

Regina a murit liniștită la Balmoral în această după-amiază. Regele și Regina Consoartă vor rămâne la Balmoral în această seară și se vor întoarce mâine la Londra“, a scris Familia Regală Britanică, pe Twitter.

Decesul monarhului britanic, un eveniment fără precedent în istoria ultimilor 70 de ani când regele George al VI-lea, tatăl prințesei Elisabeta, a murit, survine la scurt timp după ce medicii săi au devenit îngrijorați cu privire la starea de sănătate a suveranei și au plasat-o sub observație medicală, în timp ce membrii Familiei Regale, în frunte cu prințul Charles, fiul reginei și succesorul la tron, s-au deplasat la Castelul Balmoral din Scoția pentru a fi alături de aceasta.

Moartea reginei Elisabeta a II-a are loc la două zile după ce suverana a numit-o în funcția de prim-ministru pe Liz Truss.

Operațiunile London Bridge și Spring Tide

Moartea reginei Elisabeta a II-a declanșează Operațiunea London Bridge, cunoscută și sub numele de cod London Bridge Is Down, reprezentând planul pentru ceea ce se va întâmpla în Regatul Unit la și imediat după decesul monarhului. Acesta include planificarea anunțului morții sale, a perioadei de doliu oficial și a detaliilor funeraliilor sale de stat.

Operațiunea London Bridge funcționează în paralel cu mai multe planuri, inclusiv Operațiunea Spring Tide, planul de ascensiune la tron a succesorului ei.

Odată cu moartea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii pe teritoriul Scoției a început și Operațiunea Unicorn, plan de acțiune creat pentru situația în care decesul monarhului ar fi survenit în Scoția, așa cum s-a și întâmplat și în cadrul căruia trupul suveranei va fi adus la Londra.

Prințul Charles, noul rege al Marii Britanii. Succesiunea la tron

O listă care explică ordinea de succesiune la tronul britanic după moartea reginei Elisabeta a II-a, al cărei prim fiu a devenit noul rege al ţării, Charles al III-lea, a fost publicată de AFP. Aceasta îi cuprinde în primul rând, în ordinea stabilită de Familia Regală, pe prințul William, fiul cel mare al noului rege, pe copii acestuia – prințul George, prințesa Charltte și prințul Louis -, și pe prințul Harry, al doilea fiu al regelui Charles al III-lea.

Elisabeta a II-a domnea de 70 de ani, 7 luni și 2 zile. În Marea Britanie, precedentul record era deţinut de stră-străbunica ei, regina Victoria, care a domnit timp de 63 de ani, şapte luni şi două zile (din 20 iunie 1837 până la moartea ei pe 22 ianuarie 1901).

Doar un singur rege a domnit mai mult decât ea: regele francez Louis al XIV-lea (peste 72 de ani, între 1643 şi 1715).

Elisabeta a II-a a vizitat în calitate de regină peste 100 de ţări – un alt record pentru un suveran britanic – şi a efectuat peste 150 de vizite în ţări din Commonwealth. Ea s-a deplasat de 22 ori în Canada – mai mult decât în oricare altă ţară – şi de 13 ori în Franţa – o ţară a cărei limbă o vorbeşte -, mai mult decât în orice ţară europeană.

În cei 70 de ani de domnie, regina Elisabeta a II-a a lucrat îndeaproape cu 14 prim-miniștri britanici și a numit 15 prim-mniștri, primul fiind Winston Churchill, istoriografia britanică notând prietenia solidă dintre cei doi, în pofida diferențelor de opinii.

Atât din perioada în care era prințesă, cât și în cei 70 de ani de domnie, regina Elisabeta a II-a a colaborat cu 13 președinți, incluzându-l aici pe noul lider de la Casa Albă, Joe Biden. Singurul președinte american cu care aceasta nu s-a întâlnit a fost Lyndon B. Johnson.

În același interval, regina Elisabeta a II-a a domnit în timp ce Regatul Unit devenea la 1 ianuarie 1973 stat membru al Comunităților Europene, pentru ca la 31 ianuarie 2020, după 47 de ani de apartenență, să devină primul stat din istorie care se retrage din Uniunea Europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Vance lansează un ultimatum pentru un acord Ucraina-Rusia prin “înghețarea” liniilor teritoriale, altfel SUA se retrag din negocieri. “Nu vom recunoaște legal ocuparea Crimeei” – reacția tranșantă a lui Zelenski

Published

on

© Official State Department photo by Freddie Everett

Vicepreședintele american JD Vance a declarat miercuri, în timpul vizitei sale în India, că Moscova și Kievul trebuie să ajungă la un acord, în caz contrar Washingtonul va pune capăt eforturilor sale pentru a se ajunge la un armistițiu de încetare a focului.

Noi am prezentat o propunere foarte explicită rușilor și ucrainenilor, și este timpul ca ei să spună da, sau ca SUA să se retragă din acest proces“, a afirmat Vance în fața presei după ce a vizitat Taj Mahal la Agra, citat de CNN.

Afirmațiile lui Vance acumulează noi presiuni la adresa Ucrainei și a Rusiei, ele fiind făcute în aceeași zi în care reprezentanți americani, ucraineni și europeni s-au reunit miercuri la Londra pentru o nouă rundă de negocieri, în încercarea de a găsi o soluție pentru conflictul din Ucraina.

Reuniunea se desfășoară la un nivel diplomatic inferior decât era anunțat după ce secretarul de stat Marco Rubio și-a anulat participarea

“Întâlnirile la nivel ministerial programate să înceapă în această dimineață nu vor mai avea loc și vor fi înlocuite de discuții neoficiale la nivel de experți”, se arată într-un comunicat scurt al Ministerului britanic de Externe, potrivit publicației The Guardian.

Evoluțiile aruncă o nouă incertitudine asupra eforturilor diplomatice de a pune capăt războiului Rusiei. Statele Unite au devenit din ce în ce mai ferme în eforturile lor de a forța Kievul să ajungă la un acord, însă Ucraina este categorică în privința faptului că nu va renunța la Crimeea, care este ocupată de Rusia din 2014, sau la părțile din estul Ucrainei care au fost capturate în urma invaziei la scară largă a Moscovei în 2022.

Aliații europeni ai Ucrainei, în special Marea Britanie și Franța, au sperat să reducă decalajul. Discuțiile de miercuri ar fi trebuit să urmeze o întâlnire la Paris săptămâna trecută, în care oficiali din SUA, Regatul Unit, Franța și Germania au discutat cadrul american pentru o încetare a focului.

După ce Rubio a renunțat la planurile de a participa la ultimele discuții, SUA sunt reprezentate la Londra de trimisul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg.

Propunerea SUA care a provocat un blocaj include recunoașterea controlului Rusiei asupra Crimeei, peninsula din sudul Ucrainei anexată ilegal de Moscova, a declarat pentru CNN un oficial familiarizat cu negocierile. De asemenea, ar pune în aplicare o încetare a focului de-a lungul liniilor de front ale războiului, a spus oficialul.

Orice mișcare de recunoaștere a controlului Rusiei asupra Crimeei ar inversa un deceniu de politică a SUA.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat marți că este deschis la discuții cu Rusia, dar că Kievul nu va accepta un acord care recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei.

Ucraina nu va recunoaște legal ocuparea Crimeei. Nu este nimic de discutat. Este împotriva constituției noastre”, a afirmat, în mod tranșant, Zelenski.

La finalul vizitei sale în India, vicepreședintele american JD Vance a dat un ultimatum.

Este acum timpul, cred eu, de a lua dacă nu ultima măsură, atunci una dintre ultimele, adică, la nivel general, cea care spune că noi vom opri uciderea de oameni, (…) vom îngheța liniile teritoriale la un nivel apropiat celui la care ele se situează astăzi. Acum, desigur, aceasta înseamnă că ucrainenii și rușii trebuie și unii, și alții să abandoneze o parte din teritoriul pe care ei îl dețin în prezent“, a declarat Vance.

Financial Times a raportat marți că președintele rus Vladimir Putin i-a propus emisarului președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, ca Rusia să oprească invazia Ucrainei și să înghețe actuala linie a frontului.

Putin s-a oferit să oprească invazia țării sale în Ucraina de-a lungul liniilor de front actuale, poate renunțând la pretențiile sale asupra unor regiuni ucrainene pe care le ocupă parțial, în schimbul recunoașterii de către Statele Unite a dreptului de proprietate al Rusiei asupra Crimeei (pe care a anexat-o ilegal în 2014) și a unor teritorii ocupate în timpul războiului de amploare care a început în 2022.

Noua deschidere vine după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat că se va retrage din negocierile pentru încheierea războiului dacă “oricare dintre părți” va continua să blocheze procesul de încetare a focului. Trump a mai spus luni, într-o postare cu majuscule pe Truth Social, că speră ca Ucraina și Rusia să ajungă la un acord în această săptămână.

Însă, Volodimir Zelenski a precizat că Ucraina nu va recunoaște controlul de jure al Rusiei asupra peninsulei Crimeea ca parte a vreunui acord, întrucât o asemenea decizie ar fi contrară Constituției ucrainene. Rusia a ocupat Crimeea în 2014 și ulterior a anexat-o.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ziua Forțelor Terestre. Ilie Bolojan: Modernizarea Armatei României trebuie să continue prin creșterea bugetului apărării și investiții în tehnică militară, industria de apărare și instruirea militarilor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele interimar, Ilie Bolojan, a transmis miercuri un mesaj clar privind importanța continuării procesului de modernizare a Armatei Române, în contextul actualei situații de securitate din regiune, poziția fiind exprimată într-un discurs susținut în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Forțelor Terestre, organizată de Statul Major al Forțelor Terestre la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol.

“Îi omagiem astăzi pe veteranii de război și îi comemorăm pe toți cei care de-a lungul timpului și-au dat viața în războaie”, a afirmat Ilie Bolojan, evocând curajul și sacrificiul militarilor români.

Referindu-se la contextul geopolitic actual, Bolojan a amintit că războiul din Ucraina are un impact direct asupra securității regiunii și a subliniat nevoia de a intensifica eforturile pentru consolidarea apărării naționale.

“Traversăm o perioadă complicată generată de războiul din Ucraina, ce afectează securitatea regiunii noastre, iar Forțele Terestre, împreună cu celelalte forțe din Armata României și alături de aliații noștri, au un rol decisiv în descurajarea și apărarea flancului estic”, a spus președintele interimar.

Acesta a insistat că, dincolo de programele actuale de înzestrare, România trebuie să continue modernizarea Armatei.

“Este nevoie să continuăm procesul de modernizare a Armatei României prin majorarea etapizată a bugetului destinat apărării și achiziția de tehnică militară de ultimă generație, prin întărirea industriei naționale de apărare și prin creșterea nivelului de instruire”, a declarat Bolojan.

O atenție specială a fost acordată militarilor români și importanței pregătirii acestora.

“Un grad ridicat de pregătire a personalului poate fi realizat atât prin formarea în instituțiile de învățământ superior militar, cât și prin exercițiile militare desfășurate împreună cu aliații noștri. Resursa umană este cea mai valoroasă și trebuie tratată ca atare”, a afirmat președintele interimar, adăugând că “prin profesionalismul și dăruirea militarilor din Forțele Terestre, România își consolidează statutul de pilon de stabilitate într-o regiune puternic afectată de criza de securitate generată de Federația Rusă”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ilie Bolojan a convocat o nouă ședință CSAT axată pe legea apărării naționale, mobilitatea militară și participarea României la planurile apărării europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele interimar Ilie Bolojan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va avea loc miercuri, 30 aprilie, la ora 14:00, la Palatul Cotroceni, a informat Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:

– Participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030;

– Proiectul de Lege a apărării naționale a României;

– Planul național privind mobilitatea militară;

– Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;

– Viziunea strategică națională în domeniul spațial.

“În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, a precizat sursa citată.


Citiți și

ReArmEurope: Bolojan semnalează intrarea “industriei din România în lanțul valoric al industriei militare europene” în timp ce toate “aranjamentele militare cu SUA trebuie respectate”

Bolojan îndeamnă la mobilizarea industriei de apărare: Peste 100 de companii din industria națională vor putea participa la mecanismul de 150 de miliarde de euro pentru securitatea și apărarea Europei


Discuțiile de la nivelul CSAT cu privire la planul european Readiness 2030 vin în contextul în care președintele interimar a găzduit la începutul lunii aprilie o reuniune de lucru la Palatul Cotroceni, alături de reprezentanți ai industriei naționale de apărare și ai principalelor grupuri sindicale din domeniu.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.2 hours ago

“Crimeea este Ucraina”, reacționează UE la “oferta finală” de concesii teritoriale Ucraina – Rusia propusă de SUA

U.E.2 hours ago

Integritatea teritorială și vocația europeană a Ucrainei sunt “exigențe foarte puternice ale europenilor”, răspunde Franța la ideea SUA de “schimburi teritoriale” Ucraina-Rusia

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european pentru buget Piotr Serafin, vizită în România pentru consultări privind viitorul buget pe termen lung al UE

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Apple și Meta, amendate de Comisia Europeană cu 500, respectiv 200 milioane de euro pentru încălcarea Actului legislativ privind piețele digitale

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Vance lansează un ultimatum pentru un acord Ucraina-Rusia prin “înghețarea” liniilor teritoriale, altfel SUA se retrag din negocieri. “Nu vom recunoaște legal ocuparea Crimeei” – reacția tranșantă a lui Zelenski

ROMÂNIA4 hours ago

40 de ani de la crearea spațiului Schengen. Aderarea deplină a României și Bulgariei consolidează în mod semnificativ economia UE, subliniază Comisia Europeană

ROMÂNIA4 hours ago

Ziua Forțelor Terestre. Ilie Bolojan: Modernizarea Armatei României trebuie să continue prin creșterea bugetului apărării și investiții în tehnică militară, industria de apărare și instruirea militarilor

ROMÂNIA5 hours ago

Raportul deputatului Ovidiu Cimpean privind viziunea României pentru bugetul UE post-2027, aprobat în Parlament

ROMÂNIA6 hours ago

Ilie Bolojan a convocat o nouă ședință CSAT axată pe legea apărării naționale, mobilitatea militară și participarea României la planurile apărării europene

SECURITATE7 hours ago

Ziua Forțelor Terestre. Premierul Marcel Ciolacu: Rămâne esențial angajamentul de a aloca peste 2% din PIB pentru apărare

NATO1 day ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA1 week ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO2 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA2 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ambasadorul Italiei reafirmă sprijinul țării sale pentru aderarea României la OCDE: Este următorul pas logic în integrarea sa continuă în economia globală și comunitatea euroatlantică

Trending