Connect with us

POLITICĂ

Lucia Varga, vicepreședinte PMP: Din cauza incapacității instituționale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor riscă să piardă fonduri importante alocate prin PNRR

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Lucia Varga, consideră că implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență nu poate fi realizată cu actuala capacitate instituțională a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a instituțiilor din subordine. Din păcate, cele mai mari frâne în absorbția fondurilor din PNRR sunt însăși instituțiile de mediu, se arată într-un comunicat.

„Atragem atenția că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în acest moment, nu are capacitatea de a elabora la timp strategiile și actele normative necesare pentru realizarea reformelor din PNRR. De altfel, Ministerul a arătat că nu a fost capabil în ultimii ani nici măcar să transpună directivele europene, acest lucru fiind dovedit de avertizările pe care le-a transmis Comisia Europeană în acest sens României prin demararea procedurilor de infringement. Cu toate acestea, Ministrul Mediului a rămas în aceeași inerție instituțională și nu a analizat cauzele incapacității instituției de a transpune directivele europene și nu a luat nicio măsură pentru a-și întări capacitatea instituțională”, a declarat vicepreședintele PMP, Lucia Varga.

Totodată, vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară avertizează că Agențiile de Protecție a Mediului nu vor putea analiza la timp documentațiile ce vor fi depuse în vederea obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor de mediu necesare demarării investițiilor din PNRR, dar nici a celor din Fondul pentru Tranziție Justă sau a fondurilor de coeziune pentru perioada 2021-2027. De altfel, și în prezent avizele, acordurile și autorizațiile de mediu se obțin după parcurgerea unor proceduri birocratice care au dus în multe cazuri la blocarea accesării fondurilor europene din perioada 2014-2020, mai ales a celor pentru realizarea infrastructurii rutiere.

Lucia Varga subliniază că ministrul Mediului Apelor și Pădurilor nu a identificat corect barierele existente, nu a luat măsuri pentru digitalizarea si simplificarea procedurii de obținere a actelor de reglementare emise de Agențiile de Protecție a Mediului și nu a depus eforturi reale pentru profesionalizarea angajaților din aceste instituții. Cu alte cuvinte, ministrul Mediului nu a reușit să pregătească instituția pe care o conduce și nici instituțiile de mediu din subordine și coordonare pentru implementarea PNRR, ceea ce va duce la întârzieri în realizarea reformelor și a investițiilor din PNRR, dar și a celor din celelalte fonduri europene disponibile.

„PMP solicită ministrului Mediului, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, să ia de urgență măsurile necesare pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului și a instituțiilor din subordine. Orice întârziere însemnă fonduri pierdute, înseamnă șanse în minus pentru dezvoltarea României. Prin lipsa de acțiune a ministrului Mediului, există riscul să nu fie realizate la timp proiectele de apă, canalizare, împăduriri, gestionarea deșeurilor care ar fi dus la creșterea calității vieții cetățenilor și la protejarea mediului înconjurător”, a afirmat Lucia Varga.

Vicepreședintele PMP arată că nepăsarea ministrului Mediului poate duce la întârzieri și blocaje în realizarea proiectelor de infrastructură de transporturi, proiectelor de energie, precum și a proiectelor de dezvoltare la nivelul autorităților locale. Indiferența ministrului înseamnă riscul să pierdem miliarde euro, banii europeni alocați pentru realizarea reformelor și proiectelor de modernizare a României, a proiectelor de tranziție către o economie verde și durabilă în folosul generațiilor viitoare. De fapt, nepăsarea, lipsa de acțiune și indiferența ministrului Mediului înseamnă o mare șansă pierdută pentru copii noștri.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj la 145 de ani de la Independența României: Suntem martorii resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a subliniat marți, într-un mesaj de Ziua Națională a Independenței României, semnificația zilei de 10 Mai 1877, în contextul “resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare”.

“Aniversăm astăzi 145 de ani de la declararea Independenței României, într-un context deosebit de complicat pentru Europa, generat de războiul brutal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva unui alt stat suveran, Ucraina. Alături de Marea Unire, Independența este unul dintre pilonii statului român modern, iar celebrarea acestui moment reprezintă un prilej potrivit de a rememora evenimentele definitorii pentru istoria națiunii noastre. În anul 1877 România își proclama independența, marcând astfel un pas important spre desăvârșirea unității naționale și spre un statut european. La Plevna, la Rahova sau la Grivița, românii au impresionat Europa prin curajul lor, demonstrând trăinicia unirii înfăptuite la 1859”, se arată în mesajul președintelui, remis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a indicat că marile puteri au luat act de nașterea unei țări care își croia propriul destin la Dunărea de Jos, prin angajamentul patriotic al elitelor politice ale vremii, în frunte cu Principele Carol de Hohenzollern.

“Înflorirea culturii, avântul industriei, transporturilor și infrastructurii, precum și dezvoltarea relațiilor internaționale ale României, toate acestea au fost rodul imediat și direct al dobândirii independenței de stat. Modernizarea instituțională, economică și legislativă fără precedent a continuat pentru mai multe decenii. Idealul unei națiuni suverane și libere urma să se desăvârșească doar o generație mai târziu, prin viziune politică și prin curajul românilor care, în 1918, au înfăptuit Marea Unire. Acestea sunt coordonatele majore ale istoriei noastre, care ne arată cât de dificil a fost drumul spre modernitate și de cât de multă perseverență și tărie de caracter au dat dovadă înaintașii noștri”, a declarat Iohannis.

Președintele a făcut trimitere la semnificația Zilei Independenței în contextul războiului din Ucraina, stat atacat de Rusia, și a subliniat importanța libertății națiunilor “de a-și alege și construi propriul destin”.

“Astăzi, când suntem martorii resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare, semnificația zilei de 10 Mai 1877 în istoria României este cu atât mai relevantă. Libertatea, dreptul națiunilor de a-și alege și construi propriul destin, protejarea vieții și a demnității umane, toate acestea sunt repere fundamentale ale marii comunități democratice căreia îi aparținem. Sacrificiile înaintașilor noștri au reprezentat temelia dezvoltării României europene. Este acum datoria noastră să susținem și să apărăm valorile și principiile pe care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici”, a conchis Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis a promulgat legea prin care data de 10 mai este declarată Ziua Independenței Naționale a României

Ziua de 10 Mai este celebrată în România ca zi de sărbătoare naţională, fiind declarată astfel prin Legea nr. 103/2015, ea având o triplă semnificație istorică pentru țara noastră.

La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României, iar la 10 mai 1881, a fost încoronat drept primul rege al României. De asemenea, data de 10 Mai este legată şi de proclamarea Independenţei de Stat a României, căci, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai 1877, a fost promulgată de Carol I legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă.

Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.

Această zi are multiple semnificații istorice: proclamarea României ca regat, depunerea jurământului de către prințul Carol de Hohenzollern, dar și proclamarea independenței absolute a României față de Imperiul Otoman, obținută în 1877.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Senatului, de Ziua Europei: Independența energetică a UE și oprirea totală a comerțului cu Rusia, soluții pentru oprirea războiului din Ucraina

Published

on

© Guvernul României

Președintele Senatului, Florin Cîțu, a subliniat de Ziua Europei că Uniunea Europeană a demonstrat spiritul european prin solidaritatea, unitatea și răspunsul solidar al statelor membre arătate Ucrainei.

„Din 2007 suntem parte din marea familie europeană. Ziua Europei are o semnificație deosebită pentru Uniunea Europeană și pentru statele membre. Unitatea și solidaritatea sunt valorile fundamentale ale Declarației lui Robert Schuman în urmă cu 72 de ani. În contextul agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei în Ucraina, a demonstrat spiritul european prin solidaritatea, unitatea și răspunsul solidar al statelor membre arătate Ucrainei”, a scris Florin Cîțu într-un mesaj postat

De asemenea, Florin Cîțu a menționat care sunt în prezent soluțiile pentru oprirea războiului din Ucraina, făcând referire și la începuturile proiectului european: „Crearea pieței comune a cărbunelui și a oțelului a asigurat pacea, stabilitatea și prosperitatea în Europa. Două lucruri fundamental liberale: producția comună și, mai târziu, comerțul liber, au salvat și au condus la cea mai puternică comunitate economică. Astăzi, soluțiile pentru oprirea războiului din Ucraina rezidă în aceleași două instrumente: independența energetică a Uniunii Europene și oprirea totală a comerțului cu Rusia.”

În finalul mesajului său, președintele Senatului l-a citat pe Robert Schuman: „Pacea mondială nu va putea fi salvgardată fără eforturi creatoare pe măsura pericolelor care o amenință.” – Declarația de la 9 mai 1950.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România a solicitat Comisiei Europene fonduri suplimentare pentru a face față fluxului de refugiați ucraineni

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a anunţat că a semnat marți o scrisoare oficială adresată Comisiei Europene prin care se cere ajutor suplimentar pentru a gestiona efectele războiului declanşat de Rusia în Ucraina.

„Am semnat, alături de colegi din alte state europene, scrisoarea oficială adresată Comisiei Europene prin care cerem ajutor suplimentar pentru a gestiona efectele războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Este un demers legitim fiindcă ne confruntăm atât cu nevoia de a adăposti sute de mii de refugiaţi de război – cea mai mare parte fiind copii, dar resimţim şi dificultăţi în lanţul de aprovizionare, plus noi provocări generate de criza energetică. Am cerut Comisiei Europene flexibilitate în bugetul european multianual pentru a transfera fonduri suplimentare statelor membre care se confruntă cu cel mai mare aflux de refugiaţi ucraineni“, a scris ministrul Finanţelor.

De asemenea, ministrul a menținat că este nevoie de noi mecanisme de finanţare pentru a ajuta economia şi companiile locale să facă faţă acestei perioade complicate.

„Dorim să folosim toate aceste fonduri europene pentru sprijinirea populaţiei şi a mediului de afaceri, fiindcă acesta este singura modalitate prin care putem atenua impactul provocat de acest război asupra costului vieţii tuturor românilor”, a concluzionat oficialul român în mesajul său. 

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Cea mai importantă parte a finanțării va fi plătită statelor membre în care s-a înregistrat un număr mai ridicat de sosiri, fie ca țări de tranzit, fie ca țări de destinație finală.

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 836,173 de refugiați din cele 5,597,483  milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,075 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA51 mins ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO58 mins ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA2 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

U.E.3 hours ago

Lituania critică opoziția Ungariei față de embargoul asupra petrolului rusesc: ”Întreaga UE este ținută ostatică de un stat membru”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

CE propune noi norme pentru a îmbunătăți flexibilitatea bugetului UE în perioade de criză și digitalizarea gestionării banilor europeni

CONSILIUL UE3 hours ago

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Previziunile economice de primăvară pentru România: Comisia Europeană anticipează o încetinire a ritmului de creștere până la 2,6% în 2022. Inflația va atinge un nivel record, de 8,9%

NATO24 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending