Connect with us

SUA

SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei: Orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe

Published

on

© Wendy Sherman/ Twitter

Statele Unite și Uniunea Europeană au reafirmat marți sprijinul lor de neclintit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și angajamentul lor comun de a lucra îndeaproape pentru a aborda în comun “provocarea urgentă” determinată de agresivitatea Rusiei în regiune.

Aflată la Bruxelles pentru a participa la Consiliul NATO-Rusia după ce a purtat discuții strategice cu Rusia privind securitatea europeană la Geneva, secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, i-a informat marți pe aliații europeni din NATO și UE cu privire la aceste evoluții.

Sherman s-a întâlnit cu ambasadorii Comitetului politic și de securitate al UE și cu secretarul general al Serviciului European pentru Acțiune Externă pentru a discuta despre consolidarea militară neprovocată a Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina și pentru a prezenta o sinteză a dialogului strategic de stabilitate dintre SUA și Rusia.

Reuniunea a subliniat angajamentul SUA de a lucra îndeaproape cu UE și cu statele sale membre pentru a aborda împreună această provocare urgentă. Aceștia au afirmat sprijinul neclintit al Statelor Unite și al UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Secretarul adjunct a mulțumit Comitetului pentru activitatea depusă pentru a se asigura că orice nouă invazie militară rusă în Ucraina va avea drept rezultat costuri severe, inclusiv măsuri economice coordonate, pentru Federația Rusă”, a comunicat Departamentul de Stat.

În cadrul NATO, SUA și aliații au afirmat “o poziție unificată a NATO față de Rusia, realizând echilibrul între descurajare și dialog” și au “subliniat sprijinul de nezdruncinat pentru Ucraina”.

Consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat luni, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. În cadrul negocierilor conduse de secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, și de ministrul de externe adjunct al Rusiei, Serghei Riabkov, Washington-ul a sperat că ar putea elimina pericolul unei noi invazii ruse în Ucraina fără a accepta vreuna dintre solicitările în domeniul securităţii ale Rusiei, în timp ce Moscova a urmărit să obțină așa numite “garanții de securitate” privind limitarea extinderii NATO și non-desfășurarea de trupe aliate în statele ce au aderat post-1997, inclusiv România.

La finalul dialogului ce s-a desfășurat la sediul misiunii diplomatice americane de la Geneva Wendy Sherman a declarat că SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO. Drept replică, șeful diplomației ucrainene a afirmat că Rusia nu are drept de veto privind aderarea țării sale la NATO.

Luni a început o săptămână crucială pentru securitatea europeană. La Geneva a avut loc o rundă de discuţii ruso-americane pe probleme de securitate, a treia astfel de reuniune diplomatică sub apanajul Dialogului pentru Stabilitate Strategică (SSD) după summitul dintre Joe Biden și Vladimir Putin din 16 iunie 2021, dar prima piatră de încercare în tratativele dintre Washington și Moscova în lumina noilor pretenții ale Rusiei.

În paralel, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles a avut loc o întrunire a Comisiei NATO-Ucraina, calificată de secretarul general Jens Stoltenberg “drept o oportunitate de a face schimb de evaluări privind situația de securitate, de a exprima sprijinul ferm al aliaților pentru Ucraina și de a se coordona înainte de angajamentele diplomatice cu Moscova”.

Discuțiile dintre Occident și Rusia continuă miercuri și joi la Bruxelles și la Viena, în formatul Consiliului NATO – Rusia și la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât și întrunirea din cadrul OSCE, vor avea rolul de a-i include și pe europeni în tratative, după ce SUA, aliații europeni și Uniunea Europeană și-au armonizat pozițiile și și-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferințe extraordinare a miniștrilor de externe din NATO și în cursul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației americane și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Un moment separat de consultări a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american. Mai mult, într-o fișă informativă făcută publică în ajunul tratativelor cu Rusia, Casa Albă a prezentat eforturile diplomatice ale SUA de a implica aliații europeni în aceste discuții, arătând că președintele Joe Biden a vorbit în acest răstimp cu 16 lideri aliați din Europa, precum și cu președintele Ucrainei, în timp ce secretarul de stat Antony Blinken a purtat consultări la nivelul G7, NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană.

Subiectul tratativelor dintre Rusia și SUA va fi abordat joi și vineri, la Brest, și de miniștrii apărării și de externe din UE, care vor discuta și Busola Strategică a Uniunii, un nou concept privind securitatea și apărarea europeană cu scopul întăririi suveranității UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

SUA susțin că Rusia a lansat o armă spaţială capabilă să atace alţi sateliţi pe orbita joasă a Pământului

Published

on

© DoD photo by U.S. Army Sgt. James K. McCann

Rusia a lansat ceea ce este probabil o armă spațială capabilă să atace alți sateliți pe orbita joasă a Pământului, a susținut marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder, conform DPA, citat de Agerpres.

Acesta a explicat că lansarea a avut loc pe 16 mai și că satelitul rus este acum pe aceeași orbită cu satelitul guvernului american.

Întrebat dacă satelitul rus a ameninţat satelitul american, Ryder a spus: ”Ei bine, este o armă de apărare spaţială pe aceeaşi orbită cu un satelit al guvernului american”.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului dublează mesajul transmis de reprezentantul SUA la ONU, Robert Wood, săptămâna trecută, când Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a respins rezoluția Rusiei privind interzicerea tuturor armelor în spațiu.

De altfel, Statele Unite au precizat că nu este pentru prima dată când Moscova lansează astfel de arme spațiale, făcând trimitere la momente din 2019 și 2022.

Washingtonul a încercat să prevină o cursă periculoasă a înarmării în spațiu, cu precădere o cursă a înarmării nucleare, și a depus alături de Japonia o rezoluție, care a fost însă respinsă de Rusia.

Documentul ar fi cerut tuturor țărilor să nu dezvolte sau să desfășoare arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă în spațiu, care sunt deja interzise în conformitate cu un tratat internațional din 1967.

Ambasadoarea SUA la ONU a anunțat rezoluția SUA-Japonia în martie după ce, la mijlociul lunii februarie,  Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională, John Kirby, a declarat că SUA au informații că Rusia dezvoltă o armă antisatelit, despre care Washingtonul crede că nu este încă operațională.

Continue Reading

SUA

Secretarul american al Trezoreriei, îndemn către aliații europeni: Este vital şi urgent să găsim, împreună, o modalitate pentru deblocarea veniturilor generate de activele înghețate ale Rusiei pentru a ajuta Ucraina

Published

on

© Secretary Janet Yellen/ Twitter

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, i-a îndemnat pe aliații europeni să își unească forțele cu SUA pentru a găsi împreună o soluție prin care să fie deblocată valoarea activelor rusești înghețate astfel încât să poată fi ulterior direcționată către sprijinea Ucrainei, anunță Bloomberg, citat de Agerpres.

”Este vital şi urgent să găsim, împreună, o modalitate prin care să putem debloca valoarea activelor ruseşti imobilizate în jurisdicţiile noastre pentru Ucraina”, va susţine Janet Yellen, în discursul pe care ar urma să îl pronunţe marţi la o conferinţă organizată la Frankfurt.

Conform unor pasaje ale discursului pe care oficialul european urmează să-l susțină și care au fost publicate în avans de instituția pe care o conduce, Yellen laudă colaborarea dintre Uniunea Europeană și SUA în timpul administrației Biden și a lansat un apel de intensificare a acesteia, cu precădere în domeniul securității.

”Este, de asemenea, important să ne asigurăm că Ucraina are sprjinul de care are nevoie pentru a-şi echipa armata, să îşi finanţeze serviciile vitale, şi în cele din urmă să se reconstruiască pe termen mediu şi lung”, a spus Yellen.

La mijlocul lunii martie, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obținute din activele rusești înghețate în Europa pentru a achiziționa arme pentru Ucraina, urmând ca restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea industriei ucrainene de apărare.

O decizie în acest sens a fost adoptată de miniștrii de externe din G7 cu prilejul reuniunii desfășurate pe insula italiană Capri, în Marea Mediterană.

Citiți și: Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului

Ulterior, în ajunul Zilei Europei, țările membre ale Uniunii Europene au convenit asupra unui acord de principiu cu privire la utilizarea veniturilor generate de activele înghețate ale Rusiei pentru apărarea militară a Ucrainei.

Citiți și: În ajunul Zilei Europei, țările UE au ajuns la un acord ca veniturile din activele înghețate ale Rusiei să fie direcționate către apărarea militară a Ucrainei

Tema, care reprezintă o prioritate pentru Statele Unite, ar urma să fie abordată la reuniunea miniștrilor de Finanțe din G7, găzduită de Stresa (Italia) la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ofensiva Israelului în Gaza nu este “genocid”, afirmă Biden, care consideră “scandalos” mandatul de arestare cerut de procurorul CPI împotriva lui Netanyahu

Published

on

© The White House

Preşedintele american Joe Biden a criticat luni mandatele de arestare cerute de procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI) împotriva liderilor israelieni, spunând că nu este posibilă nicio “echivalenţă” între Israel şi Hamas, liderul de la Casa Albă apreciind că ofensiva israeliană în Gaza “nu este un genocid”.

Cererea procurorului este “scandaloasă”, a declarat liderul de la Casa Albă într-un comunicat.

“Voi fi clar: orice ar insinua procurorul, nu există nicio echivalenţă – nici una – între Israel şi Hamas”, a adăugat el.

“Vom fi mereu alături de Israel împotriva ameninţărilor la adresa securităţii sale”, a mai spus Biden.

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a calificat la rândul său anunţul procurorului CPI drept “ruşinos”, estimând că “ar putea compromite”, de asemenea, negocierile privind încetarea focului în Fâşia Gaza, relatează AFP și Reuters, potrivit Agerpres.

Ulterior, Joe Biden a făcut și declarații publice.

“Ceea ce se întâmplă nu este un genocid, noi respingem” acest termen, a spus el, referindu-se la cazul adus în faţa Curţii Penale Internaţionale (CPI), cea mai înaltă instanţă a ONU, în faţa căreia Israelul este acuzat de “genocid”.

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI) Karim A.A. Khan a anunțat luni că a depus cereri de mandate de arestare în fața Camerei preliminare I a CPI în legătură cu situația din teritoriile palestiniene, cu precădere din Fâșia Gaza, iar cererile îi vizează pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe ministrul apărării Yoav Gallant, dar și lideri Hamas pentru presupusa lor implicare în crime de război și crime împotriva umanității.

Ministrul israelian de Externe, Israel Katz, a calificat luni drept o “decizie scandaloasă” cererea procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război şi împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza, mandate cerute de acelaşi procuror şi împotriva liderilor grupării Hamas.

Un complet de trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) urmează să se pronunţe asupra cererii formulate luni de procurorul-şef al acestei instanţe. Cererea procurorului va fi înaintată unei camere preliminare, din care fac parte trei magistraţi, respectiv preşedinta completului, Iulia Motoc din România, Maria del Socorro Flores Liera din Mexic şi Reine Alapini-Gansou din Benin.

Războiul din Fâşia Gaza a fost declanşat de un atac sângeros al mişcării islamiste palestiniene ai cărei combatanţi s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului, atac soldat cu peste 1.170 de morţi, majoritatea civili.

Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deţinute în Fâşia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.18 mins ago

Polonia cumpără de la SUA un sistem de recunoaștere a spațiului aerian în valoare de 960 milioane de dolari

NATO20 mins ago

Ministrul german al Apărării face apel la aliați să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme Patriot: Este crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării

NATO28 mins ago

Nicolae Ciucă: Va trebui să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Trebuie să investim în apărare și să întărim democrația românească

NATO1 hour ago

Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Apărării afirmă că navigația maritimă este cea mai afectată de acțiunile de bruiaj electronic ale Rusiei

ROMÂNIA2 hours ago

BSDA 2024 / Marcel Ciolacu: Revitalizarea industriei naționale de apărare a devenit o prioritate a guvernului pe care îl conduc

NATO2 hours ago

Lituania își va consolida postura de apărare cu tacuri germane Leopard și sisteme antiaeriene IRIS-T

ROMÂNIA DIGITALĂ3 hours ago

Google a lansat o campanie pentru a preveni dezinformarea online. În calitate de partener Google, CaleaEuropeană.ro se alătură inițiativei de educare a publicului

RUSIA3 hours ago

SUA susțin că Rusia a lansat o armă spaţială capabilă să atace alţi sateliţi pe orbita joasă a Pământului

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ3 hours ago

Șefa BCE: Sunt foarte încrezătoare că avem inflația sub control

INTERNAȚIONAL17 hours ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA2 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA4 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA5 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL7 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA1 week ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

Trending