Connect with us

SUA

SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei: Orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe

Published

on

© Wendy Sherman/ Twitter

Statele Unite și Uniunea Europeană au reafirmat marți sprijinul lor de neclintit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și angajamentul lor comun de a lucra îndeaproape pentru a aborda în comun “provocarea urgentă” determinată de agresivitatea Rusiei în regiune.

Aflată la Bruxelles pentru a participa la Consiliul NATO-Rusia după ce a purtat discuții strategice cu Rusia privind securitatea europeană la Geneva, secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, i-a informat marți pe aliații europeni din NATO și UE cu privire la aceste evoluții.

Sherman s-a întâlnit cu ambasadorii Comitetului politic și de securitate al UE și cu secretarul general al Serviciului European pentru Acțiune Externă pentru a discuta despre consolidarea militară neprovocată a Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina și pentru a prezenta o sinteză a dialogului strategic de stabilitate dintre SUA și Rusia.

Reuniunea a subliniat angajamentul SUA de a lucra îndeaproape cu UE și cu statele sale membre pentru a aborda împreună această provocare urgentă. Aceștia au afirmat sprijinul neclintit al Statelor Unite și al UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Secretarul adjunct a mulțumit Comitetului pentru activitatea depusă pentru a se asigura că orice nouă invazie militară rusă în Ucraina va avea drept rezultat costuri severe, inclusiv măsuri economice coordonate, pentru Federația Rusă”, a comunicat Departamentul de Stat.

În cadrul NATO, SUA și aliații au afirmat “o poziție unificată a NATO față de Rusia, realizând echilibrul între descurajare și dialog” și au “subliniat sprijinul de nezdruncinat pentru Ucraina”.

Consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat luni, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. În cadrul negocierilor conduse de secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, și de ministrul de externe adjunct al Rusiei, Serghei Riabkov, Washington-ul a sperat că ar putea elimina pericolul unei noi invazii ruse în Ucraina fără a accepta vreuna dintre solicitările în domeniul securităţii ale Rusiei, în timp ce Moscova a urmărit să obțină așa numite “garanții de securitate” privind limitarea extinderii NATO și non-desfășurarea de trupe aliate în statele ce au aderat post-1997, inclusiv România.

La finalul dialogului ce s-a desfășurat la sediul misiunii diplomatice americane de la Geneva Wendy Sherman a declarat că SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO. Drept replică, șeful diplomației ucrainene a afirmat că Rusia nu are drept de veto privind aderarea țării sale la NATO.

Luni a început o săptămână crucială pentru securitatea europeană. La Geneva a avut loc o rundă de discuţii ruso-americane pe probleme de securitate, a treia astfel de reuniune diplomatică sub apanajul Dialogului pentru Stabilitate Strategică (SSD) după summitul dintre Joe Biden și Vladimir Putin din 16 iunie 2021, dar prima piatră de încercare în tratativele dintre Washington și Moscova în lumina noilor pretenții ale Rusiei.

În paralel, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles a avut loc o întrunire a Comisiei NATO-Ucraina, calificată de secretarul general Jens Stoltenberg “drept o oportunitate de a face schimb de evaluări privind situația de securitate, de a exprima sprijinul ferm al aliaților pentru Ucraina și de a se coordona înainte de angajamentele diplomatice cu Moscova”.

Discuțiile dintre Occident și Rusia continuă miercuri și joi la Bruxelles și la Viena, în formatul Consiliului NATO – Rusia și la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât și întrunirea din cadrul OSCE, vor avea rolul de a-i include și pe europeni în tratative, după ce SUA, aliații europeni și Uniunea Europeană și-au armonizat pozițiile și și-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferințe extraordinare a miniștrilor de externe din NATO și în cursul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației americane și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Un moment separat de consultări a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american. Mai mult, într-o fișă informativă făcută publică în ajunul tratativelor cu Rusia, Casa Albă a prezentat eforturile diplomatice ale SUA de a implica aliații europeni în aceste discuții, arătând că președintele Joe Biden a vorbit în acest răstimp cu 16 lideri aliați din Europa, precum și cu președintele Ucrainei, în timp ce secretarul de stat Antony Blinken a purtat consultări la nivelul G7, NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană.

Subiectul tratativelor dintre Rusia și SUA va fi abordat joi și vineri, la Brest, și de miniștrii apărării și de externe din UE, care vor discuta și Busola Strategică a Uniunii, un nou concept privind securitatea și apărarea europeană cu scopul întăririi suveranității UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

Published

on

© The White House/ Flickr

SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Marea Britanie au lansat un grup informal care vizează stimularea legăturilor economice şi diplomatice cu naţiunile insulare din Pacific, a anunţat vineri Casa Albă, potrivit Reuters

Administrația Biden a promis să aloce mai multe resurse în zona Indo-Pacific, în timp ce China încearcă să stimuleze legăturile economice, militare şi poliţieneşti cu naţiunile insulare din Pacific, dornice de investiţii străine.

Grupul, denumit „Partners in the Blue Pacific” (PBP), va încerca să sprijine regionalismul din Pacific şi să consolideze legăturile economice dintre insulele din Pacific şi restul lumii.

„Suntem uniţi în hotărârea noastră comună de a sprijini o regiune care să fie în beneficiul popoarelor din Pacific. Suntem, de asemenea, uniţi în modul în care realizăm această viziune, în conformitate cu principiile regionalismului Pacificului, suveranităţii, transparenţei, responsabilităţii şi, mai presus de toate, conduşi şi ghidaţi de insulele din Pacific”, a declarat Casa Albă.

De asemenea, prin „Partners in the Blue Pacific”, cele cinci ţări se angajează să caute modalităţi mai eficiente de a face faţă „presiunii în creştere asupra ordinii internaţionale libere şi deschise, bazate pe reguli”, scrie Digi24.

Luna trecută, premierul japonez Fumio Kishida  a declarat că Statele Unite, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific.

De asemenea, preşedintele american Joe Biden a transmis pe 23 mai că Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat. 

Coordonatorul Indo-Pacific al Casei Albe, Kurt Campbell, a transmis că se aşteaptă ca mai mulţi oficiali americani de nivel înalt să viziteze ţările insulare din Pacific, pe măsură ce Washingtonul îşi intensifică angajamentul pentru a contracara China în această regiune de importanţă strategică.

Statele Unite şi aliaţii lor, inclusiv Japonia, sunt alarmate de încercările Chinei de a-şi spori influenţa în Pacific prin iniţiative cum ar fi pactul de securitate încheiat în aprilie cu Insulele Solomon. Conform acestuia, Beijingul va putea trimite efective de poliţie, militari şi alte categorii de personal înarmat, iar navele chineze vor putea ancora în insule.

Continue Reading

SUA

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

Published

on

© The White House/ Flickr

Curtea Supremă a Statelor Unite, cu majoritate conservatoare, a luat vineri decizia istorică de a anula jurisprudenţa stabilită prin cazul emblematic “Roe v. Wade” din 1973, care garanta dreptul femeilor la avort şi legaliza la nivel naţional întreruperile de sarcină, informează AFP şi Reuters, iar BBC avertizează asupra unei “zi seismice” în SUA.

Decizia de vineri nu scoate în afara legii avorturile, dar trimite Statele Unite în situaţia în care se aflau înainte de ‘Roe v. Wade’, când fiecare stat al federaţiei era liber să le autorizeze sau nu, informează Agerpres.

Date fiind fracturile din ţară, o jumătate din statele americane, mai ales în sud şi centru mai conservatoare şi religioase, ar putea să interzică avorturile într-un termen mai lung sau mai scurt. Cu o majoritate de 6 la 3, Curtea Supremă a menţinut o lege din Mississippi, sprijinită de republicani, care interzice avortul după 15 săptămâni de sarcină.

Judecătorii au stabilit că decizia din cazul Roe v. Wade (care permitea avortul înainte ca fătul să fie viabil în afara uterului, adică între săptămâna a 24-a şi a 28-a de sarcină) a fost greşită întrucât Constituţia SUA nu face nicio menţiune specifică la dreptul la avort.

Decizia de vineri este încununarea a 50 de ani de luptă metodică dusă de dreapta religioasă, pentru care reprezintă o victorie enormă, dar nu şi finalul bătăliei: mişcarea va trebui să se mobilizeze în continuare pentru a face să basculeze cât mai multe state în tabăra sa ori pentru a obţine o interdicţie la nivel federal.

În cadrul unor declarații de presă, președintele Joe Biden a denunțat decizia Curții Supreme de Justiție de a anula dreptul constituțional la avort, avertizând că aceasta riscă sănătatea femeilor din întreaga țară.

“Curtea a făcut ceea ce nu a mai făcut niciodată până acum: a înlăturat în mod expres un drept constituțional care este atât de fundamental pentru atât de mulți americani”, a declarat Biden într-un discurs de la Casa Albă. “Este o zi tristă pentru instanță și pentru țară”, a spus el despre “o decizie care duce America cu 150 de ani înapoi”.

Decizia se înscrie de asemenea în bilanţul fostului preşedinte republican Donald Trump, care în mandatul său a remaniat profund Curtea Supremă, numind trei judecători conservatori (Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh şi Amy Coney Barrett), semnatari ai acestei hotărâri.

În schimb, cei trei judecători progresişti s-au disociat de majoritate, care, în opinia lor, “pune în pericol alte drepturi la viaţa privată, precum contracepţia şi căsătoriile homosexuale” şi “subminează legitimitatea Curţii”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 milioane de dolari

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 de milioane de dolari, a anunţat joi John Kirby, oficial care coordonează comunicarea Casei Albe pe probleme strategice, transmite AFP, citat de Agerpres.

„Această autorizație va ridica totalul asistenței de securitate a SUA pentru Ucraina la peste 6,1 miliarde de dolari de când Rusia a lansat invazia brutală, neprovocată și la scară largă a Ucrainei la 24 februarie”, a afirmat Kerby, potrivit comunicatului oficial.

Această nouă componentă a asistenţei oferite Ucrainei prevede în special livrarea a patru sisteme Himars (High Mobility Artillery Rocket System), lansatoare de rachete puternice montate pe blindate uşoare.

„Fluxul constant de asistență de securitate din partea SUA continuă să consolideze apărarea Ucrainei, să îmbunătățească capacitatea acesteia de a-și apăra teritoriul și să obțină victorii pe câmpul de luptă. Am impus sancțiuni rapide și severe asupra economiei Rusiei și asupra regimului președintelui Putin. Am sporit capacitatea NATO de a descuraja și de a se apăra împotriva oricărei agresiuni din partea Rusiei pe flancul său estic. Și vom continua să livrăm capacități militare cruciale apărătorilor curajoși ai Ucrainei. Ucraina este puternică. Continuăm să rămânem uniți alături de Ucraina”, a subliniat John Kirby. 

John Kirby a mai spus că partea americană este „zilnic” în contact cu cea ucraineană cu privire la nevoile militare şi a precizat că Statele Unite îşi proporţionează şi îşi reconfigurează livrările de echipamente pentru ca ajutorul acordat să rămână „pertinent”.

Luna trecută, senatul american a aprobat, cu o majoritate covârșitoare, un nou ajutor de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, trimițând proiectul de lege care fusese anterior aprobat și în Camera Reprezentanților la Casa Albă pentru ca președintele Joe Biden să îl promulge.

Biden ceruse inițial Congresului 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dar membrii Congresului au majorat suma la aproximativ 40 de miliarde de dolari, cu scopul de a finanța Ucraina pentru următoarele luni, mai arată sursa citată.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL23 mins ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL43 mins ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G73 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA20 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO21 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending