Comisia Europeană încearcă să limiteze suma maximă pe care un fermier o poate primi sub formă de subvenții, măsură care o pune în contradicție cu unele state membre și cu marii producători agricoli, informează Politico Europe. 

Nu este pentru prima dată când executivul de la Bruxelles propune limitarea plăților către fermele mari – prin așa-numitele măsuri de „plafonare” și „degresivitate”. Încercările anterioare s-au lovit de opoziție puternică, iar comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, a admis încă de la anunțarea noului plan că se așteaptă la reacții ostile.

„Știu că anumite state membre nu vor fi de acord. Știu că nici anumite regiuni din Uniunea Europeană nu vor fi de acord. Dar, dacă trebuie să gestionăm aceeași sumă de bani și dorim să sprijinim mai bine tinerii fermieri, noii fermieri, micii fermieri, atunci trebuie să luăm de undeva”, le-a spus el eurodeputaților, în cadrul dezbaterii pe tema noii propuneri privind Politica Agricolă Comună.

Înaintea negocierilor care vor începe în toamnă cu Consiliul UE, instituția ce reprezintă cele 27 de state membre, o analiză a datelor arată care țări ar putea fi cel mai afectate de schimbările propuse în cadrul noii Politici Agricole Comune, ce urmează să se aplice în următorul buget de șapte ani al Uniunii.

În anul financiar 2023, 20% dintre fermele din UE au primit 80% din plățile directe. Majoritatea acestor plăți sunt decuplate și bazate pe suprafață, ceea ce înseamnă că fermierii sunt remunerați în funcție de numărul de hectare, indiferent de ceea ce produc.

Acest lucru înseamnă că fermele de mari dimensiuni pot beneficia de plăți enorme.

Pentru a limita aceste dezechilibre, noua propunere a UE prevede ca statele membre să poată acorda fermierilor plăți cuprinse, în medie, între 130 și 240 de euro pe hectar. Niciun fermier nu ar urma să primească mai mult de 100.000 de euro anual prin sprijinul pe suprafață.

Până la pragul de 100.000 de euro, statele membre ar trebui să reducă progresiv sumele acordate fermierilor, în funcție de nivelul plăților (de exemplu, o reducere de 25% pentru plăți între 20.000 și 50.000 de euro sau de 50% pentru plăți între 50.000 și 70.000 de euro).

Peste 54% din totalul plăților decuplate efectuate în anul financiar 2023 au vizat sume mai mari de 20.000 de euro. Aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din cheltuielile cu plățile decuplate ar fi putut intra sub incidența regulilor de plafonare sau degresivitate, dacă propunerile Comisiei ar fi fost deja în vigoare.

Această proporție urcă la peste 85% în Slovacia și Cehia. În aceste țări, fermele mari, de 50 de hectare sau mai mult, reprezintă peste 90% din suprafața agricolă utilizată. Prin comparație, la nivelul întregii Uniuni Europene, fermele mari lucrează aproximativ două treimi din suprafața agricolă utilizată.

La polul opus, în Grecia, 90% din plățile decuplate au mers către fermieri care au primit sub 20.000 de euro. Prin urmare, doar 10% din sumele plătite ar fi fost expuse efectelor noilor propuneri ale Comisiei.

Deși sume considerabile ar putea fi afectate de regulile privind plafonarea și degresivitatea, marea majoritate a fermierilor din Uniune nu ar fi direct vizați.

Peste 90% dintre fermierii europeni au primit, în anul financiar 2023, plăți decuplate sub pragul de 20.000 de euro.

Aproximativ 40% dintre beneficiarii plăților decuplate din Luxemburg și Franța ar putea resimți efectele dacă noile reguli propuse de Comisie privind limitarea subvențiilor vor fi adoptate. În toate celelalte state membre, această proporție este sub 25%.

Noile norme „vor afecta cel mai mult fermierii care constituie în prezent coloana vertebrală a producției europene”, susține Farm Europe, un grup de reflecție din sectorul agricol. Acesta susține că normele propuse sunt pur și simplu o măsură de reducere a costurilor și nu vizează echitatea reală.

Théo Paquet, responsabil de politici pentru agricultură la Biroul European de Mediu, organizație care reunește o rețea de grupuri civice de mediu, speră ca aceasta să fie o primă etapă către o „redistribuire reală” și, în cele din urmă, către eliminarea treptată a sprijinului pe suprafață care nu este legat de rezultate concrete.

Între timp, „ne confruntăm cu numeroase impacturi asupra mediului generate de sectorul agricol și este nevoie ca fondurile să fie direcționate în acest sens. Pentru noi, aici este foarte clar locul în care banii trebuie alocați”, a subliniat el.

Rămâne de văzut dacă propunerea va supraviețui negocierilor dintre Consiliu, Parlament și Comisie, care vor începe după vacanța de vară.

Propunerea de buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034 a fost întâmpinată cu critici din partea eurodeputaților, care susțin că planul Comisiei nu răspunde nevoilor Uniunii și resping comasarea politicii de coeziune cu Politica Agricolă Comună. Parlamentarii europeni au avertizat că bugetul propus echivalează cu „o înghețare a investițiilor” și au criticat includerea agriculturii și coeziunii în așa-numitele „megafonduri-umbrelă”.

Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Planuri de Parteneriat Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Liderul opoziției din Ungaria, Peter Magyar, a solicitat Moscovei să se abțină de la interferențe în politica de la Budapesta, în contextul viitoarelor alegeri.

„În numele partidului meu și al tuturor cetățenilor maghiari, declar în mod clar: suveranitatea Ungariei aparține exclusiv poporului maghiar. Nicio putere străină – fie ea aliată, inamică sau de orice altă natură – nu are dreptul să încerce să ne influențeze viitorul politic sau să determine rezultatul alegerilor noastre”, a transmis fostul oficial guvernamental, Peter Magyar, într-o scrisoare ambasadorului rus de la Budapesta.

La începutul acestei săptămâni, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a publicat o declarație în care îl descria pe Magyar ca fiind loial „elitelor globaliste” și susținea că Comisia Europeană lua în considerare „schimbarea regimului la Budapesta”, potrivit Rueters.

Oficialii maghiari nu sunt singurii care se confruntă cu aceste atacuri și dezinformări din partea Federației Ruse, Republica Moldova face scut împotriva acestora și își informează constant cetățenii cu privire la modalitățile de dezinformare ale Kremlinului.

Președintele american Donald Trump și-a întrerupt discuțiile de la Washington cu liderii europeni pentru a-l suna pe președintele rus Vladimir Putin, a relatat luni ziarul german Bild, informație confirmată de diplomați europeni pentru Reuters și AFP, precizează The Guardian.

Bild a transmis că discuțiile urmează să fie reluate după apelul telefonic, despre care Trump a spus inițial că va avea loc după încheierea convorbirilor. Casa Albă a confirmat ulterior că întâlnirea lui Trump cu liderii europeni s-a încheiat.

La Casa Albă, după întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și cel ucrainean Volodimir Zelenski, liderii europeni prezenți la Washington s-au alăturat discuțiilor pentru a contura un posibil acord de pace care să includă garanții de securitate pentru Ucraina, încetarea focului și pregătirea unei întâlniri trilaterale între Trump, Putin și Zelenski, considerată de mulți drept singura cale de a opri războiul și de a construi o arhitectură de securitate în Europa după războiul la scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în urmă cu aproape trei ani și jumătate.

După întâlnirea tête-à-tête dintre Zelenski și Trump în Biroul Oval, la Casa Albă a avut loc o fotografie de familie și o reuniune extinsă cu liderii europeni, menită să contureze următorii pași în privința securității Ucrainei și a păcii pe continent. Liderii europeni, cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer prim-ministrul italian Giorgia Meloni, președintele finlandez Alexander Stubb, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO Mark Rutte, îl însoțesc pe Volodimir Zelenski la Washington pentru întâlnirea cu Donald Trump, într-un adevărat desant politic european al “Coaliției de Voință” în susținerea Ucrainei și a președintelui său.

În deschiderea reuniunii multilaterale, Donald Trump a declarat că speră ca discuțiile să ducă la un acord de securitate solid pentru Ucraina, capabil să prevină viitoare agresiuni rusești, relatează The Guardian, Deutsche Welle, BBC și Reuters.

„Sunt optimist că, împreună, putem ajunge la un acord care să descurajeze orice agresiune viitoare împotriva Ucrainei”, a spus președintele american, după ce întâlnirea din Biroul Oval cu Zelenski a fost una cordială, amicală și relaxată, într-un contrast puternic cu confruntarea verbală aprinsă de la finele lunii februarie, când biroul președintelui SUA a oferit imaginea unei ambuscade politice la adresa președintelui ucrainean.

„Cred că națiunile europene vor prelua o mare parte din povară, iar noi îi vom ajuta și vom face totul foarte sigur”, a adăugat Trump, după ce intervenția sa a început cu o serie de complimente nemăsurate pentru fiecare lider în parte.

Trump a menționat, de asemenea, că „eventuale schimburi de teritorii vor trebui discutate”, subliniind că întâlnirea cu Zelenski a fost „un succes” și că s-au acoperit „multe aspecte”, presa difuzând mai multe imagini care arătau că în Biroul Oval a fost amplasată o hartă a Ucrainei, cu teritoriile ocupate de Rusia.

„Vrem să oprim uciderile și să rezolvăm această situație”, a mai afirmat liderul de la Casa Albă.

Într-un alt moment al discuțiilor, Trump a spus că după summitul cu Vladimir Putin crede că pacea este „la îndemână”. Potrivit acestuia, într-un „pas semnificativ”, președintele rus ar fi fost de acord ca Rusia să accepte garanții de securitate pentru Ucraina.

La rândul său, Volodimir Zelenski a descris întrevederea cu Trump drept una „constructivă, specifică”, pe care a numit-o „o conversație foarte bună”.

„Securitatea Ucrainei depinde de țările europene prezente și de Statele Unite. Este foarte important ca SUA să transmită un semnal atât de puternic și să fie pregătite pentru garanții de securitate”, a spus președintele ucrainean.

În cadrul discuțiilor extinse, cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru încetarea focului. „Ca să fiu sincer, cu toții am vrea să vedem un armistițiu. Acesta ar trebui să intre în vigoare înaintea întâlnirii trilaterale pe care președintele Trump speră să o organizeze între Zelenski și Vladimir Putin. Așadar, să lucrăm la asta și să încercăm să punem presiune pe Rusia”, a afirmat Merz.

Președintele francez Emmanuel Macron și-a început intervenția subliniind că „toată lumea de la această masă este în favoarea păcii”. El a arătat că discuțiile despre garanțiile de securitate privesc „întreaga securitate a continentului european” și a reiterat apelul la un armistițiu „cel puțin pentru a opri uciderile”.

„Cu toții susținem această idee”, a spus Macron, adăugând că garanțiile de securitate ar trebui să însemne „o armată ucraineană puternică pentru anii și deceniile viitoare” și un angajament comun pentru securitate.

Președintele Franței a afirmat că „am lucrat foarte mult în ultimii ani pentru a obține o pace care să fie solidă și de durată”. „De aceea ideea unei întâlniri trilaterale este foarte importantă, pentru că este singura cale de a rezolva problema”, a continuat el, insistând totuși că ar putea avea loc și o întâlnire cvadrilaterală, care să implice și Europa, deoarece în joc este securitatea europeană.

Premierul britanic Keir Starmer a susținut punctul de vedere francez, afirmând că „toți vrem pace” și subliniind că securitatea Ucrainei echivalează cu securitatea Europei. „Vorbim despre securitate, nu doar a Ucrainei, ci și a Europei și a Regatului Unit, motiv pentru care aceasta este o chestiune atât de importantă”, a spus Starmer, adăugând că „o întâlnire trilaterală este următorul pas logic”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis la rândul său că „trebuie să oprim uciderile” și „distrugerea infrastructurii Ucrainei”. „Este un război teribil”, a spus acesta, mulțumindu-i lui Trump și apreciind că „a deblocat situația”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat: „Suntem aici pentru a lucra împreună cu dumneavoastră la o pace justă și durabilă pentru Ucraina, pentru a opri uciderile. Fiecare copil trebuie să se întoarcă la familia lui.”

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a arătat că prima temă majoră a discuțiilor este legată de garanțiile de securitate, respectiv „cum putem fi siguri că nu se va mai repeta, aceasta fiind condiția prealabilă pentru orice tip de pace”. 

Șefa guvernului italian a precizat că meritul pentru impulsionarea negocierilor îi revine președintelui american, în timp ce a evidențiat că unitatea europenilor și curajul poporului ucrainean au fost definitorii pentru a respinge agresiunea rusă în raport cu care trebuie construite garanții de securitate de tipul articolului 5 din Tratatul NATO.

În final, președintele finlandez Alexander Stubb, considerat un lider aflat în grațiile lui Trump, a subliniat simbolismul reuniunii.

„Faptul că ne aflăm astăzi în jurul acestei mese este foarte simbolic, în sensul că este Echipa Europa și Echipa Statele Unite care ajută Ucraina”, a spus liderul țării care a aderat la NATO în 2023, dublând granița Alianței cu Rusia și renunțând la decenii de nealiniere militară ca urmare a invaziei militare a Rusiei în Ucraina.

El a amintit experiența Finlandei din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în relația cu Rusia. „Am găsit o soluție în 1944, și sunt sigur că vom putea găsi o soluție în 2025 pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei și a obține o pace durabilă și justă”, a conchis el.

Problema garanțiilor de securitate pentru Ucraina este în centrul elaborării unui eventual acord de pace, pentru că acestea ar avea drept scop să descurajeze Rusia să atace din nou Ucraina. Trump i-a propus lui Zelenski ca Ucraina să primească garanții de securitate similare celor prevăzute de articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, dar fără aderarea formală la NATO, propunere formulată după summitul pe care Trump l-a avut în Alaska cu președintele rus Vladimir Putin vinerea trecută.