Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, a făcut luni un apel către celelalte forțe politice pro-europene din Parlamentul European pentru susținerea sa la șefia executivului european, cu o zi înainte ca liderii naționali să se reunească într-un Consiliu European la Bruxelles pentru a purta primele discuții privind desemnarea viitorilor lideri ai instituțiilor UE.

“Odată campania electorală încheiată, democraţii trebuie să se unească“, a spus Weber luni la Munchen, sediul partidului său, Uniunea Creştin Socială, făcând referire directă la Liberalii europeni, la Verzi și la Socialiștii Europeni, scrie Agerpres.

Weber, care este liderul Partidului Popular European (PPE) în actualul Parlament, candidează pentru influentul post de preşedinte al CE alături de alţi “capi de listă”, între care actualul vicepreşedinte al CE Frans Timmermans (social-democraţi) şi actualul comisar pentru competiţie, Margrethe Vestager (ALDE, liberali).

Argumentul lui Weber se bazează pe faptul că PPE va fi în continuare cel mai puternic partid din Parlamentul European, politicianul german revendicând duminică seară, la Bruxelles, victoria la alegerile europene.

Deşi PPE va fi în continuare cel mai puternic partid din PE, a pierdut 34 de locuri, rămânând în noua legislatură cu 182, conform rezultatelor actualizate luni, iar socialiştii au pierdut 38 de locuri, rămânând cu 147, ceea ce înseamnă că împreună şi-au pierdut majoritatea tradiţională în hemiciclul democrației europene cu 751 de locuri şi vor avea nevoie de noi alianţe. 

Potrivit celor mai recente estimări ale Parlamentului European, PPE, socialiştii, liberalii şi Verzii ar avea împreună 507 locuri, ceea ce ar propulsa o largă majoritate pro-europeană în susținerea noului președinte al Comisiei Europene și a programului său.

Propunerea lui Weber apare în contextul în care oponentul său din partea Socialiștilor Europeni, Frans Timmermans, a făcut un apel similar duminică seară pentru o coaliție a forțelor progresiste.

Mai mult, solicitarea deopotrivă către liberali și Verzi este motivată atât de faptul că, în premieră, cele două familii politice tradiționale nu vor mai putea forma o majoritate fără sprijinul unei a treia forțe politice, cât și de rezultatele foarte bune ale Verzilor, care au devenit a doua forță politică europeană din Germania.

O dificultate sporită în apelul lui Weber este reprezentată de poziția deja anunțată a grupării ALDE + Renaissance-ul lui Emmanuel Macron, care se opun unei legături automate între rezultatele alegerilor europene și persoana desemnată pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, procedură care l-ar favoriza în primul rând pe Manfred Weber.

De altfel, înaintea Consiliului European de marți, președintele francez Emmanuel Macron are mai multe întrevederi cu premierii Spaniei și țărilor de la Vișegrad, lideri din tot spectrul politic european, de la premierul socialist Pedro Sanchez la controversatul lider maghiar Viktor Orban, încă suspendat din forurile PPE.

Consiliul European de marți va deschide tratativele între șefii de stat sau de guvern privind desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE.

Mesajul referendumului cu privire la justiție din România este clar, și anume că românii vor un sistem judiciar independent, care nu oferă impunitate infractorilor și nu tolerează corupția, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, referitor la rezultatele consultării cetățenilor care a avut loc duminică, 26 mai, în paralel cu alegerile pentru Parlamentul European, informează Agerpres.

”Poporul român şi-a spus cuvântul şi îi respectăm pe deplin alegerea democratică. O majoritate covârşitoare a românilor au spus DA unui sistem judiciar independent, fără amnistii pentru infracţiunile de corupţie şi fără ordonanţe de urgenţă”, a spus purtătorul de cuvânt.

Potrivit acestuia, ”mesajul este clar. Românii vor un sistem judiciar independent, care nu oferă impunitate infractorilor şi nu tolerează corupţia”. ”Ne aşteptăm ca autorităţile române să asculte acest mesaj cu atenţie şi să ia măsuri”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Conform datelor centralizate de BEC până luni, la ora 10:23, la referendumul pentru Justiţie 1.625.321 de persoane au votat ”DA” la întrebarea nr. 1, ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, iar 1.619.681 au spus ”DA” la întrebarea nr. 2, ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Conform aceloraşi date, la întrebarea nr. 1 au răspuns ”NU” – 277.976 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au răspuns ”NU” – 271.104.

Totalul votanţilor la referendum a fost de 7.913.195, peste 40%. Potrivit legii, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente.

Politicienii austrieci ar putea să-l înlăture pe cancelarul Sebastian Kurz de la conducerea guvernului, printr-un vot de neîncredere, după ce noul lider al Partidului Libertății de extremă dreapta (FPÖ), Norbert Hofer, a indicat că probabil va vota împotriva lui, relatează The Guardian și Reuters. 

Conservatorii lui Kurz (ÖVP) au ieșit fruntași în urma alegerilor din Parlamentul European de duminică, în ciuda unui scandal video compromițător, care a avut loc în urmă cu o săptămână, implicându-l pe liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache, care a atras, ulterior publicării materialului, demisia tuturor miniștrilor din formațiunea sa, din cadrul coaliției de guvernământ. Strache a demisionat apoi din toate funcțiile politice pe care la deținea. 

Kurz conduce acum o administrație provizorie la Viena, pe care speră să o folosească ca o rampă de lansare pentru a fi reales. Demisia în masă a miniștrilor FPÖ a fost contracarată cu experți.

Cu ocazia următoarelor alegeri parlamentare anticipate în septembrie, partidele de opoziție au declarat că actualul cancelar Kurz trebuie să împărtășească vina pentru criza politică declanșată de filmările lui Strache. Două moțiuni de cenzură împotriva lui Kurz și a guvernului său au fost planificate pentru astăzi, 27 mai, în parlamentul austriac.

Noul lider al FPÖ, Norbert Hofer, a declarat agenției de știri APA că partidul său ar putea susține o moțiunea de cenzură, depusă de social-democrați, împotriva întregului guvern . Dacă s-ar întâmpla acest lucru, președintele Austriei ar numi un nou cancelar, relatează sursele citate.

În alegerile europene, votanții au alocat ÖVP o pondere mai mare de sprijin (34.9%) decât în ​​alegerile parlamentare din 2017, indicând, astfel că Sebastian Kurz a rezistat din punct de vedere electoral chiar și după 17 luni de guvernare alături de extrema dreaptă austriacă. De altfel, Sebastian Kurz s-a prezentat mai degrabă ca o victimă a actualei crize politice decât un mijlocitor al acesteia.

Vicecancelarul austric, lideul extremei drepte austriece Heinz-Christian Strache, şi-a anunţat pe 18 mai demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic.