În discursul său din 2020 privind starea Uniunii, președinta von der Leyen a anunțat un nou plan de acțiune al UE de combatere a rasismului, în care se stabilesc măsuri pentru următorii 5 ani. Printre altele, Comisia se va asigura că statele membre pun în aplicare pe deplin legislația UE relevantă și va consolida în continuare cadrul juridic, dacă este necesar, precizează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Consolidarea ar putea viza în special domeniile în care nu există reglementări în materie de nediscriminare, cum ar fi activitatea de asigurare a respectării legii.

De asemenea, Comisia invită statele membre să facă uz cât mai mult de instrumentele pe care le au la dispoziție, în special de finanțarea disponibilă în cadrul următorului buget pe termen lung al UE și al instrumentului Next Generation EU.

Sunt necesare eforturi suplimentare de coordonare, sensibilizare și asigurare a respectării legislației naționale și a UE

Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului 2020-2025 stabilește o serie de acțiuni, prin intermediul legislației UE, dar și prin alte mijloace, cum ar fi colaborarea cu statele membre, inclusiv prin acțiuni de asigurare a respectării legislației naționale, cu mass-media și cu societatea civilă, valorificarea instrumentelor UE care sunt în prezent disponibile sau care vor fi disponibile în viitor și evaluarea resurselor umane proprii ale Comisiei. Printre altele, în planul de acțiune se solicită:

• O mai bună asigurare a respectării legislației UE – UE dispune de un cadru juridic solid pentru combaterea discriminării, a rasismului și a xenofobiei, dar este în mod clar necesar să se reevalueze acest cadru și să se identifice eventualele lacune care trebuie remediate. În 2021, Comisia va prezenta un raport privind aplicarea Directivei privind egalitatea rasială, urmând ca până în 2022 să propună eventualele acte legislative necesare. Comisia va asigura, de asemenea, transpunerea și punerea în aplicare deplină și corectă a Deciziei-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei, inclusiv prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
• O coordonare mai strânsă – Comisia va numi un coordonator antirasism și va iniția un dialog periodic cu părțile interesate, care va avea loc cel puțin de două ori pe an. Coordonatorul va colabora cu persoane care fac parte din minorități rasiale sau etnice și va interacționa cu statele membre, cu Parlamentul European, cu societatea civilă, cu mediul academic și cu Comisia pentru a consolida măsurile de politică în domeniul combaterii rasismului.
• Activități polițienești și de protecție echitabile – cu sprijinul agențiilor UE, cum ar fi Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Agenția pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), statele membre sunt încurajate să își intensifice eforturile pentru a preveni atitudinile discriminatorii ale autorităților de aplicare a legii și a spori credibilitatea acțiunilor de asigurare a respectării legii împotriva infracțiunilor motivate de ură.
• Intensificarea acțiunilor la nivel național – statele membre sunt încurajate să adopte, până la sfârșitul anului 2022, planuri naționale de acțiune de combatere a rasismului și a discriminării rasiale. Până la sfârșitul anului 2021, în colaborare cu experții naționali, Comisia va stabili principiile de bază pentru elaborarea unor planuri naționale de acțiune eficace și va prezenta, până la sfârșitul anului 2023, un prim raport privind progresele înregistrate.
• Diversitate sporită a personalului UE – Comisia va întreprinde acțiuni pentru a îmbunătăți în mod semnificativ reprezentativitatea personalului Comisiei, prin intermediul unor măsuri care să vizeze recrutarea și selecția. Celelalte instituții și organisme ale UE sunt invitate să ia măsuri similare.

Printre alte măsuri menționate în planul de acțiune se numără: sensibilizarea publicului privind stereotipurile rasiale și etnice și abordarea acestor teme prin intermediul mass-mediei, al educației, al culturii și al sportului; ameliorarea colectării de date defalcate pe origine rasială sau etnică. Comisia va lansa un proiect în cadrul căruia va desemna anual una sau mai multe capitale europene ale incluziunii și diversității și va organiza o reuniune la nivel înalt de combatere a rasismului, în primăvara anului 2021.

Planul de acțiune reunește actori de la toate nivelurile pentru a combate cu mai multă eficacitate rasismul din Europa, inclusiv prin adoptarea unor planuri naționale în acest domeniu.

Punerea în aplicare a acțiunilor prezentate în planul de acțiune va fi monitorizată, progresele vor fi incluse în rapoartele viitoare, iar acțiunile vor fi adaptate, dacă va fi cazul.

Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor, este mesajul transmis de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coordonator Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în contextul adoptării, ieri, cu o largă majoritate (545 la 96), a unui raport despre implementarea Strategiilor Naționale pentru integrarea Roma în Uniunea Europeană.

„Este cutremurător să comparăm cifrele de investiții în integrarea Roma, în România dar și alte țări UE, cu indicii de excluziune socială, din educație, piața muncii, acces la nutriție, locuire sau sănătate pe care minoritatea romă trebuie să îi înfrunte în continuare. Știm că se poate, știm că pot exista programe de succes, că sunt oameni ca Valeriu Nicolae în Ferentari, Claudia Costea la Pirita, Nadia Gavrila la Ponorâta și alte asociații care se implică la firul ierbii, în comunități, și care au soluții la astfel de probleme”, scrie eurodeputatul.

În calitate de coordonator al Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale, Dragoș Pîslaru  menționează că s-a asigurat că raportul conține „o cerere pentru obiective obligatorii puse de către Comisie, împreună cu măsuri și calendare propuse statelor membre, pentru următorul val de finanțare pentru strategiile naționale”. Aceasta trebuie să vină la pachet cu fonduri suficiente și asistență tehnică care să țină cont de realitățile din teren, adaugă politicianul român.

El este de părere că statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor.

„Este de datoria noastră să cream acces și oportunitate pentru toți cetățenii României, indiferent de apartenența etnică, indiferent de partidul pentru care votează. Uniunea Europeană va continua să investească în aceste programe, dar este timpul ca autoritățile din România să facă pașii necesari, reali, pentru a lăsa aceste probleme cu adevărat în urmă!”, subliniază Dragoș Pîslaru.