Connect with us

INTERNAȚIONAL

Macedonia de Nord, cu un pas mai aproape de NATO: Senatul SUA a ratificat protocolul de aderare într-o ”dovadă pentru toți europenii că ușa NATO le este deschisă”

Published

on

©️ Zoran Zaev/ Facebook

Senatul Statelor Unite ale Americii a ratificat marți protocolul de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, devenind al 21-lea stat din cadrul Alianței Nord-Atlantice care validează acest proces.

Potrivit Defense News, Senatul american a aprobat aderarea Macedoniei de Nord la NATO cu 91 de voturi pentru și 2 împotrivă, ceea ce înseamnă că micul stat balcanic este cu un pas mai aproape să devină cel de-al 30-lea stat membru Alianței.

Decizia de la Washington reprezintă o victorie importantă pentru Skopje după ce Uniunea Europeană a decis să nu demareze negocierile de aderare cu Macedonia de Nord.

Totodată, decizia transmite un mesaj mai larg de sprijin pentru Europa și pentru descurajarea în regiune, a spus Jim Risch, președintele Comisiei pentru relații externe din Senat.

Acest lucru prezintă o dovadă pentru toți europenii, că sunt bineveniți, că ușa este deschisă, că dorim ca aceștia să se alăture NATO”, a completat el, adăugând că ”rușii urăsc extinderea NATO, însă că europenii trebuie încurajați”.

Luni, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut o convorbire telefonică cu premierul Zoran Zaev, asigurându-l pe acesta că procesul de ratificare a aderării Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică este ”pe calea cea bună”, în condițiile în care liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Între cele 21 de state care au ratificat aderarea Macedoniei de Nord se numără și România, iar această țară ar putea fi invitată să adere cu ocazia summitului NATO ce va avea loc în perioada 3-4 decembrie la Londra, aderarea efectivă urmând să se concretizeze în prima parte a anului 2020.

Aderarea Macedoniei de Nord la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimul an și jumătate au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie 2018, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena, iar Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a devenit Republica Macedonia de Nord.

Cea mai recentă aderare la NATO a avut în 2017, Muntenegru devenind al 29-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. De altfel, din 1999 încoace, 13 țări au aderat la Alianță, între care și România în anul 2004.

Macedonia de Nord s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Președintele francez, Emmanuel Macron, despre normalizarea relațiilor cu Rusia: La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi parteneri

Published

on

© European Union 2020

Președintele francez, Emmanuel Macron, și-a apărat marți la Riga strategia privind un ”dialog” cu Rusia, ceea ce a ridicat îndoieli în rândul liderilor statelor baltice, dar a punctat reticențele șefului statului rus Vladimir Putin, punctând că ”este nevoie de doi pentru un dialog”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi (parteneri) şi deci depinde de voinţa părţii angajate de a merge sau nu înainte”, a subliniat Emmanuel Macron, adăugând: ”Vom vedea de fapt ce poate produce acest dialog ca rezultat pozitiv”.

În cadrul primei sale vizite în Lituania și Letonia, state sceptice cu privire la intențiile Moscovei, liderul francez a încercat să aducă clarificări cu privire la scopul ”dialogului” pe care le dorește să-l aducă Uniunea Europeană cu Rusia, pe fondul unor tensiuni în creștere ca urmare a crizei din Belarus.

”E ceea ce ne va permite să construim o relaţie (cu Rusia) mult mai stabilă şi mai protectoare”, a precizat acesta în cursul unei conferinţe de presă cu premierul leton Arturs Karins.

Preşedintele francez a amintit că relaţia cu Rusia ”s-a înrăutăţit din cauza conflictului ucrainean şi a ocupării Ucrainei”, referindu-se probabil la peninsula Crimeea. ”Am aplicat sancţiuni care au fost puţin eficiente”, a recunoscut Macron.

Dar şeful statului francez doreşte ”o formă de normalizare a relaţiilor noastre cu Rusia pentru că împărţim acelaşi spaţiu, pentru că vrem să nu mai existe atacuri cibernetice, să nu mai existe destabilizare a democraţiei noastre şi o reglementare a conflictelor regionale, în primul rând în Ucraina”.

Acest mesaj al lui Macron vine înaintea reuniunii șefilor de stat sau de guvern unde aceștia urmează să discute, printre altele, despre situația din Belarus, dar și despre relația Uniunii Europene cu Rusia, mai ales că otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi a dus la creșterea tensiunilor.

În cadrul unei intervenții la ONU, Heiko Maas, ministrul german de externe, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a transmis că un astfel de caz ”trebuie să aibă consecințe” și că Uniunea Europeană își rezervă dreptul de a impune sancțiuni.

Mesajul acestuia este în aceeași notă cu solicitarea Parlamentului European, care a cerut printr-o rezoluție adoptată la 17 septembrie cu 532 de voturi pentru, 84 împotrivă și 72 de abțineri, ca UE să stabilească cât mai curând posibil o listă de măsuri restrictive ambițioase față de Rusia și să înăsprească sancțiunile existente

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Deputații britanici au aprobat controversatul proiect de lege al premierului Boris Johnson care încalcă Acordul de retragere a Regatului Unit din UE

Published

on

©UK Parliament/ Flickr

Parlamentarii britanici au aprobat marți proiectul de lege controversat privind piața internă în Regatul Unit, care modifică parțial Acordul de retragere din UE, într-un moment în care la Bruxelles se desfășoară o nouă rundă de negocieri referitoare la viitorul relațiilor comerciale post-Brexit, anunță Politico Europe.

Documentul a fost adoptat cu 340 de voturi pentru și 256 de voturi împotrivă, doar puțini parlamentari conservatori contestând acest proiect de lege prin abținere de la vot.

Prin proiectul de lege privind piața internă li se oferă miniștrilor prerogativa de a reveni asupra unor secțiuni ale Acordului de retragere, semnat de Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Atunci când ministrul britanic pentru Irlanda de Nord a recunoscut că acest proiect de lege încalcă dreptul internațional, mulți parlamentari conservatori și-au exprimat nemulțumirea și au amenințat că îl vor bloca în Camera Comunelor.

Urmărind să liniștească spiritele în rândul propriului partid, premierul Boris Johnson a acceptat compromisul unui amendament care oferă deputaților britanici dreptul de a bloca proiectul de lege în cazul în care Guvernul de la Londra ar dori să pună în aplicare prevederile acestuia.

Anumite secțiuni ale acestui proiect de lege, care urmează acum să ajungă în Camera Lorzilor, unde Partidul Conservator nu deține majoritatea, vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

În cele din urmă, niciun conservator britanic nu a votat împotriva proiectului de lege, 21 dintre ei abținându-se, înclusiv fostul premier Theresa May, care, anterior, criticase documentul.

Cu toate acestea, documentul rămâne o problemă spinoasă între Londra și Bruxelles, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic confirmând luni că UE a solicitat din nou, în cadrul întrevederii cu ministrul Michael Gove, ca secțiunile proiectului de lege care aduc atingere Acordului de retragere să fie îndepărtate până la finalul lunii septembrie.

De altfel, ministrul german al afacerilor europene, Michael Roth, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a transmis Londrei că Uniunea Europeană nu va accepta punerea sub semnul întrebării a Acordului de retragere a Regatului Unit, semnat în urmă cu nouă luni.

Între timp, la Bruxelles este în desfăşurare o rundă de negocieri oficiale între UE şi Regatul Unit, înaintea summitului extraordinar al UE din 1-2 octombrie, unde se așteaptă o evaluare a progreselor şi o eventuală adoptare a unei decizii de accelerare a pregătirilor Uniunii pentru scenariul absenţei unui acord.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministerul Afacerilor Externe, pregătit să acorde asistență consulară cetățenilor români din zona de conflict Nagorno-Karabah

Published

on

În contextul evoluției situației de securitate dintre Republica Armenia și Republica Azerbaidjan și pe fondul confruntărilor armate în derulare, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să analizeze oportunitatea efectuării deplasărilor care nu sunt esențiale în regiune, să manifeste maximă prudență și să se informeze permanent din surse oficiale cu privire la posibilele modificări ale condițiilor de deplasare în interiorul celor două țări, se arată în comunicatul oficial al MAE.

Totodată, cetățenii români sunt sfătuiți să nu se deplaseze în zonele adiacente regiunii Nagorno-Karabah şi frontierei internaționale dintre Republica Azerbaidjan și Republica Armenia.

Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români că a emis două avertismente de călătorie pentru Republica Armenia și Republica Azerbaidjan, cu recomandarea de a evita orice călătorie în anumite zone/regiuni. Informații suplimentare pot fi consultate la rubrica Avertismente de călătorie de pe site-ul MAE: Armenia – http://www.mae.ro/travel-alerts/53727 și Azerbaidjan – http://www.mae.ro/travel-alerts/32390.

Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadelor României la Erevan și Baku, este pregătit să acorde asistență consulară cetățenilor români, conform competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile statelor de reședință.

Ministerul Afacerilor Externe, pregătit să acorde asistență consulară cetățenilor români din zona de conflict Nagorno-Karabah

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor consideră retragerea navelor turce de explorare un ”moment important” pentru tensiunile din Mediterana de Est

JUSTIȚIE10 hours ago

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

JUSTIȚIE10 hours ago

Klaus Iohannis, despre primul raport UE pe statul de drept: România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care ne discriminează

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Brexit: Eurodeputatul Vlad Nistor, despre proiectul de lege care încalcă Acordul de retragere a Regatului Unit, țară ”construită pe respectarea cuvântului dat”: Ar avea consecințe de lungă durată pentru evoluția relațiilor internaționale

Vlad Nistor10 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Deteriorarea relațiilor UE-SUA în cazul unui nou mandat al lui Donald Trump nu este ireversibilă datorită valorilor profunde care ne unesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE: Fără sprijinul UE, industria aero-spațială riscă să își piardă competitivitatea

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE se pregătește pentru deceniul digital: Comisia Europeană va crea spațiul european al educației până în 2025 și a adoptat noul plan de acțiune pentru educație digitală

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

MEP Vasile Blaga: The new Pact on migration and asylum presented by the European Commission is not “perfect”

RUSIA11 hours ago

Președintele francez, Emmanuel Macron, despre normalizarea relațiilor cu Rusia: La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi parteneri

ENGLISH12 hours ago

MEP Vasile Blaga points out that certain inaccuracies in CVM reports have affected Romania‘s entrance to the Schengen area

SUA2 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending