Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, a făcut miercuri seară un apel către președintele francez Emmanuel Macron, pe care îl descrie drept ”un lider necontestat al Uniunii Europene și o speranță pentru viitor”, ca dezideratul unei suveranități a Europei să nu plătească regândirii relației strategice cu Rusia.

Într-unul dintre ultimele sale discursuri în calitate de șef al Consiliului European înainte de a candida săptămâna viitoare pentru șefia Partidului Popular European, Donald Tusk a vorbit la deschiderea anului universitar al Colegiului Europei din Bruges despre cei cinci ani în fruntea Consiliului European și cum au fost influențate summit-urile europene de evenimentele ultimilor ani.

”În ultimii cinci ani a fost necesar să întrerupem așa numitele idei și inițiative creative precum un club mai mic sau nucleul Europei. Ele au izvorât din frustrările federaliștilor și din nemulțumiri adesea justificate la adresa anumitor state care blochează integrarea pe mai departe. Parisul a fost foarte activ în această privință, în mod paradoxal în special după alegerea președintelui Macron, un european sincer și energic”, a spus Donald Tusk.

După ce s-a referit la Brexit și a glumit pe seama procedurii de destituire a lui Donald Trump, fostul prim-ministru polonez a revenit la afirmațiile referitoare la președintele francez, îndeosebi în contextul recentului său interviu pentru publicația The Economist în care Emmanuel Macron a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, și s-a declarat îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, despre care a spus “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

”Revenind la președintele francez, unul dintre liderii incontestabili ai Uniunii Europene, speranța noastră pentru viitor și prietenul meu drag. Vreau să îi spun că împărtășesc visul său al unei Europe cu adevărat suverane. Și sunt convins că sunt capabili de acest lucru, cu condiția să acționăm ca o Europă suverană”, a spus Donald Tusk, criticând din nou, indirect, blocajul făcut de Franța în privința începerii negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Tusk a avertizat că nu poate exista o Europă suverană fără integrarea și stabilitatea Balcanilor de Vest și a criticat, în premieră, poziția președintelui francez cu privire la Rusia.

”De asemenea, nu poate exista o Europă suverană fără o Ucraină independentă. Poziția noastră dură și consecventă față de Rusia a fost prima expresie, atât de clară și fără ambiguitate, a suveranității noastre. Trebuie să perseverăm în acest sens”, a spus Donald Tusk, înainte de a-l critica explicit pe Emmanuel Macron.

”De aceea, când aud cuvintele lui Macron, că trebuie să reconsiderăm poziția noastră față de Rusia, să regândim relația strategică, pot doar să-mi exprim speranța că acest lucru nu se va întâmpla cu prețul viselor noastre comune despre suveranitatea Europei. În același interviu pentru The Economist, președintele Macron spune că împărtăsește aceleași persective privind acest subiect ca Viktor Orban și că speră că domnul Orban îl va ajuta să îi convingă pe polonezi să își schimbe poziția privind Rusia. Poate, dar nu pe mine, Emmanuel”, a spus Tusk, având în vedere că președintele Franței nu se află la primele afirmații de acest tip.

De pildă, în luna august, cu puțin timp înainte de a găzdui summitul G7, președintele francez l-a primit pe omologul său rus la reședința sa de vară, evocând o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”, unde Rusia are un loc complet în familia europeană.

În ce-l privește pe Donald Tusk, acesta și-a încheiat discursul cu un recurs la valori.

”Ce rost au unitatea, suveranitatea și solidaritatea dacă nu suntem capabili să apărăm Europa, ca teritoriu al libertății, culturii și legii (…) Europa nu este un continent în sens geografic, ci în sens axiologic. Și va rămâne așa dacă avem suficientă forță să protejăm esența Europei”, a conchis Donald Tusk, în aplauzele sălii.

Discursul integral al lui Donald Tusk este disponibil aici.

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, păstrează tradiția mesajelor sale în limba română pentru oficialii români și l-a felicitat pe noul prim-ministru al României, Ludovic Orban, în limba maternă a șefului executivului de la București.

”Îl felicit pe Ludovic Orban pentru numirea sa ca Prim Ministru al Romȃniei. Contez pe rolul pozitiv al guvernului său în sprijinul interesului şi unităţii europene. Mult succes”, a scris Donald Tusk, pe Twitter, într-un mesaj însoțit de scrisoarea tradițională de felicitare a liderilor europeni.

Îl felicit pe Ludovic Orban pentru numirea sa ca Prim Ministru al Romȃniei. Contez pe rolul pozitiv al guvernului său în sprijinul interesului şi unităţii europene. https://t.co/KT6xo4Sa4h

— Donald Tusk (@eucopresident) November 5, 2019

Tusk, care va părăsi funcția de președinte al Consiliului European la 30 noiembrie și care a fost prim-ministru al Poloniei în perioada 2007-2014, urmează să candideze în perioada 20-21 noiembrie, la Congresul PPE de la Zagreb, la funcția de președinte al Partidului Popular European, familie politică europeană din care face parte și PNL.

Victoria în Parlamentul de la București a Guvernului Orban a fost salutată de președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, de secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz White, de președintele grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, și de președintele grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor, Michael Schneider, care au punctat că liberalii români ”sunt politicieni responsabili față de cetățenii României” și că Ludovic Orban, împreună cu președintele Iohannis, vor întreprinde demersurile urgente și necesare pentru ca statul de drept să prevaleze, sistemul de justiție să funcționeze și România să devină un partener de încredere în regiune și în Europa.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

“Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

”Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Donald Tusk, președintele Consiliului European, aflat la final de mandat, va publica un jurnal despre perioada în care s-a aflat la conducerea instituției europene, a anunțat marți grupul editorial polonez Agora, anunță DPA, citat de Agerpres.

Intitulat ”Szczerze” (”Vorbind sincer”), cartea va fi lansată iniţial în limba poloneză pe 12 decembrie, dar publicarea în alte limbi este posibilă pe parcurs.

Jak mówi obecna władza: uczciwi nie mają się czego obawiać. https://t.co/3Qnbta7o2V

— Donald Tusk (@donaldtusk) October 28, 2019

Jurnalul debutează cu primele zile după asumarea funcției de președinte al Consiliului European în anul 2014 și menționează atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles, criza migrației care a zdruncinat Europa în 2015, saga Brexit-ului și uciderea primarului orașului Gdansk, Pawel Adamowicz, orașul natal al lui Tusk. 

De asemenea, Donald Tusk prezintă în jurnal întâlnirile avute cu lideri politici precum Barack Obama, Angela Merkel şi Boris Johnson.

Cartea va include, de asemenea, viziunea lui Tusk despre Europa, a adăugat grupul editorial Agora.

Potrivit site-ului Consiliului, Donald Tusk s-a născut la 22 aprilie 1957 la Gdańsk, în Polonia. Tatăl său a fost tâmplar pentru căile ferate, iar mama sa a fost secretară într-un spital. Tatăl său a decedat când Tusk avea 14 ani.

În 1976 și-a început studiile de istorie la Universitatea din Gdańsk, unde a ajuns să se implice în activități ilegale împotriva regimului comunist. În acea vreme a cooperat, printre altele, cu sindicatele libere clandestine și l-a întâlnit pe viitorul lider al Solidarității, Lech Wałęsa.

În 1980 Donald Tusk a înființat o Asociație Independentă a Studenților (NZS), care făcea parte din mișcarea ”Solidaritatea”. A devenit liderul ”Solidarității” la locul său de muncă și jurnalist la un ziar publicat de mișcarea „Solidaritatea”.

După impunerea legii marțiale în decembrie 1981 de către generalul Jaruzelski, s-a ascuns pentru o perioadă. Ulterior a fost vânzător de pâine, iar mai târziu, între 1984 și 1989, și-a câștigat traiul ca muncitor specializat în lucrul la înălțime, cu ajutorul echipamentului de escaladă.

În aceeași perioadă, a activat în mișcarea clandestină ”Solidaritatea”. După ce a fost arestat pentru o perioadă scurtă, a fost eliberat în urma unei amnistii acordate prizonierilor politici, anunțată de generalul Jaruzelski.

În 1983, Donald Tusk a înființat publicația lunară ilegală ”Revista politică”, care propaga principiile liberalismului economic și ale democrației liberale. În jurul publicației periodice s-a format un grup de reflecție care îl sprijinea pe Lech Wałęsa. După prăbușirea comunismului, membrii grupului de reflecție, cunoscuți sub denumirea de ”liberalii de la Gdańsk”, au format un guvern în urma primelor alegeri prezidențiale libere din Polonia.

În același timp, aceștia au fondat primul partid proeuropean și favorabil mediului de afaceri din Polonia, Congresul Liberal Democrat, avându-l pe Donald Tusk drept lider. El a fost de asemenea responsabil de demonopolizarea și privatizarea fostului trust de presă comunist deținut de stat.

În anii ’90, Donald Tusk a fost deputat, printre altele ocupând funcția de vicepreședinte al Senatului.

În aceiași ani a publicat o serie de cărți privind istoria Gdanskului, dintre care unele au ajuns să fie bestseller-uri.

În 2001, Donald Tusk a fost unul dintre inițiatorii noului partid de centru numit Platforma Civică, iar în 2013 a devenit liderul acestuia.

În 2007, după o campanie dificilă, a învins partidul de dreapta aflat la conducere și a devenit prim-ministru. A ocupat această funcție vreme de șapte ani, ceea ce îl face prim-ministrul cu cel mai lung mandat al Poloniei democrate și întâiul prim-ministru care a fost reales.

În cursul mandatului său de șapte ani, Polonia a continuat să își mențină creșterea economică, iar în perioada crizei economia Poloniei a crescut cu aproape 20%, o performanță-record în Europa.

În 2014 Donald Tusk a fost ales în funcția de președinte al Consiliului European, iar în 2017 a fost reales pentru cel de al doilea mandat de 2 ani și jumătate.