Corespondență din Bruxelles
Liderii țărilor membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord în privinţa începerii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, joi, la Bruxelles, în prima zi a reuniunii Consiliului European, discuțiile urmând să continue și vineri.
Subiectul deschiderii capitolelor de negociere pentru aderare cu cele două țări a fost discutat în premieră de șefii de stat sau de guvern după ce, marți, miniștrii afacerilor europene reuniți la nivelul Consiliului Afaceri Generale au eșuat în a lua o decizie pe acest subiect, pentru a treia oară în ultimele șase luni, prelungind această incertitudine în urma veto-ului exercitat de Franța.
”Nu sunt sigur dacă va fi posibil” să ajungă la un acord, a spus premierul Finlandei, Antti Rinne, țara care asigură președinția Consiliului UE, la finalul reuniunii de joi a Consiliului European, care s-a încheiat după miezul nopții.
Singurele concluzii adoptate de liderii UE joi noaptea au fost cele privind Turcia și intervenția sa militară în Siria.
Potrivit unui diplomat citat de Politico Europe, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor idei.
Practic, aceste poziții sunt foarte asemănătoare cu cele adoptate la Consiliul Afaceri Generale.
În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.
În concluziile adoptate marți se arată că ”Președinția reamintește concluziile din 18 iunie 2019 de a reveni, nu mai târziu de octombrie 2019, la subiectul privind recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedoniei de Nord și cu Albania. În urma discuțiilor din Consiliu, președinția notează că membrii Consiliului vor reveni asupra subiectului după Consiliul European”.
Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat, din nou, în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord.
Totodată, blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.
Pe de altă parte, la 4 octombrie, cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.
”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, au precizat Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.
”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, au subliniat aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.
La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.