Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Macedonia de Nord și Albania, lăsate în așteptare de veto-ul Franței: Liderii UE au eșuat în privința unui acord pentru începerea negocierilor de aderare

Published

on

© European Union 2019

Corespondență din Bruxelles

Liderii țărilor membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord în privinţa începerii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, joi, la Bruxelles, în prima zi a reuniunii Consiliului European, discuțiile urmând să continue și vineri.

Subiectul deschiderii capitolelor de negociere pentru aderare cu cele două țări a fost discutat în premieră de șefii de stat sau de guvern după ce, marți, miniștrii afacerilor europene reuniți la nivelul Consiliului Afaceri Generale au eșuat în a lua o decizie pe acest subiect, pentru a treia oară în ultimele șase luni, prelungind această incertitudine în urma veto-ului exercitat de Franța.

Nu sunt sigur dacă va fi posibil” să ajungă la un acord, a spus premierul Finlandei, Antti Rinne, țara care asigură președinția Consiliului UE, la finalul reuniunii de joi a Consiliului European, care s-a încheiat după miezul nopții.

Singurele concluzii adoptate de liderii UE joi noaptea au fost cele privind Turcia și intervenția sa militară în Siria.

Potrivit unui diplomat citat de Politico Europe, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor idei.

Practic, aceste poziții sunt foarte asemănătoare cu cele adoptate la Consiliul Afaceri Generale.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

În concluziile adoptate marți se arată că ”Președinția reamintește concluziile din 18 iunie 2019 de a reveni, nu mai târziu de octombrie 2019, la subiectul privind recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedoniei de Nord și cu Albania. În urma discuțiilor din Consiliu, președinția notează că membrii Consiliului vor reveni asupra subiectului după Consiliul European”.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat, din nou, în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Totodată, blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pe de altă parte, la 4 octombrie, cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, au precizat Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, au subliniat aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan a reprezentat grupul PPE la negocierile cu Charles Michel privind bugetul UE: ”Parlamentul European va respinge orice variantă de buget care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice din Parlamentul European  au avut marți negocieri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, înaintea summitului european extraordinar care începe joi și în care liderii statelor membre vor căuta să ajungă un acord, deși pozițiile lor sunt încă divergente.

Un anunț în acest sens a fost făcut de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, cel care a reprezentat grupul PPE la reuniune, în numele lui Manfred Weber.

”Vom susține numai un buget care să permită Uniunii Europene să finanțeze corespunzător fermierii, să avem suficiente fonduri pentru autostrăzi, pentru căi ferate, pentru infrastructura de la sate și pentru a finanța noile priorități ale Uniunii Europene: digitalizare, cercetare, inovare, protecția mediului și, mai ales, siguranța cetățeanului. Parlamentul European va respinge orice variantă de buget multianual al Uniunii Europene care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”, a anunțat, ulterior întâlnirii, Siegfried Mureșan.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Imediat după apariția acestei variante de buget, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”, fiind apropiată de varianta propusă de către președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Summit extraordinar la Bruxelles privind bugetul UE: După ce a avertizat că va ”negocia la sânge”, Klaus Iohannis cere un buget la nivelul de 1,11% propus de Comisia Europeană

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

Corespondență de la Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis va reprezenta, joi, România la Consiliul European extraordinar dedicat viitorului Cadru Financiar Multianual, unde va reafirma susținerea României pentru ca noul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 să se situeze la nivelul de alocări financiare propuse de Comisia Europeană, în pofida faptului că negocierile ce se anunță complicate și dure între liderii europeni pornesc de la propunere de buget din partea președintelui Consiliului European aflată sub nivelul celei înaintate de Comisia Europeană în 2018.

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului va sublinia disponibilitatea României de a contribui la avansarea negocierilor pentru ajungerea, cât mai curând posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european, în condițiile în care obiectivul reuniunii este obținerea unui acord între statele membre privind viitorul buget al Uniunii, pe baza propunerii prezentate la data de 14 februarie de către Charles Michel.

Ce va susține Iohannis la Bruxelles: finanțări corespunzătoare pentru coeziune și agricultură și simplificarea acordării fondurilor europene

În cadrul reuniunii, mai arată Administrația Prezidențială, președintele Klaus Iohannis va prezenta aspectele de interes prioritar pentru țara noastră în raport cu viitorul buget al Uniunii.

Astfel, Iohannis ”va reafirma susținerea României pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, având în vedere că au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase”.

Totodată, șeful statului va pleda în continuare pentru asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, subliniind că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări substanțiale pentru aceste două politici, ca instrumente menite să reducă decalajele de dezvoltare între statele membre.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis va susține importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să permită beneficiarilor un acces cât mai facil la fondurile europene.

De altfel, în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc la Bruxelles pe 7 februarie, președintele Klaus Iohannis care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

Liniile roșii ale României, expuse și în Consiliul Afaceri Generale de luni: Dezacord cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

România nu este de acord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală și are rezerve față de reducerea fondurilor alocate pentru mobilitate militară, a transmis luni, la Bruxelles, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, Iulia Matei, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale, al cărei obiectiv a fost pregătirea Consiliului European extraordinar din 20 februarie pe tema negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021-2027.

De asemenea, Bucureștiul solicită ca finanțarea Fondului European de Dezvoltare – instrument de acțiune externă a UE – să fie calculată în afara bugetului.

Cum arată bugetul propus de Charles Michel?

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

În schimb, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

Înainte ca liderii statelor membre să-l mandateze pe președintele Consiliului European, Charles Michel, să poarte tratative pentru ajungerea la un consens, fosta președinție finlandeză a Consiliului UE a venit cu o propunere de alocări care reflecta 1,07% din VNB-ul fiecărui stat, o propunere neagreată de state precum România, care nu își dorește ca finanțările pentru coeziune și agricultură să fie afectate.

”Frugal states”: Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos nu sunt de acord cu depășirea a 1% din VNB

În egală măsură, cancelarul austriac Sebastian Kurz a avertizat la începutul lunii că se va opune prin veto unei creșteri a alocărilor statelor membre la bugetul UE. În același timp, și alte țări precum Danemarca, Suedia și Țările de Jos sunt reticente la ideea de a-și spori contribuțiile la bugetul comun european, autointitulându-se ”frugal states” (n.r. – state cumpătate). Și din această perspectivă, președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut un maraton de 16 reuniuni bilaterale cu lideri europeni, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis. Miercuri, în timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European, Michel a avut discuții prin video conferință cu cancelarul german Angela Merkel, cu președintele francez Emmanuel Macron, cu președintele cipriot Nicos Anastasiades, prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel și cu prim-ministru irlandez Leo Varadkar. În ce o privește, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a recunoscut nevoia unui echilibru între politicile tradiționale – coeziune și agricolă – și noile priorități, avertizând că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Reuters: Șanse slab pentru un acord la summitul extraordinar din 20 februarie

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

De altfel, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a spus că documentul de negociere pregătit de Charles Michel ”poate servi drept bază pentru discuții viitoare” și a mai spus că dacă ”nimeni nu este satisfăcut, atunci probabil este un bun compromis”.

”Dacă toate lumea are o atitudine critică, înseamnă că președintele Consiliului European a găsit o cale de mijloc pentru începutul negocierilor”, a declarat Hahn.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending