Connect with us

NEWS

MAE: Românii care lucrează în Austria, cărora le-au fost reduse alocațiile pentru copii, pot cere sprijinul Centrului SOLVIT România

Published

on

Românii care lucrează în Austria, cărora le-au fost modificate alocațiile pentru copii în urma schimbărilor legislative adoptate de Parlamentul Austriei, pot cere sprijinul Centrului SOLVIT România în cazul în care consideră că sunt discriminați și li s-au încălcat drepturile.

Foto: EC Audiovisual Service

Centrul SOLVIT România, aflat în coordonarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, are rolul de a soluționa, cu celeritate, probleme cauzate de încălcarea dreptului Uniunii Europene. Concret, în cazul în care identifică o încălcare a dreptului Uniunii Europene, Centrul SOLVIT România va contacta Centrul SOLVIT Austria, acesta din urmă fiind responsabil să contacteze autoritatea națională competentă pentru a identifica o soluție pentru problema semnalată.

Cetățenii se pot adresa Centrului SOLVIT România la următoarele date de contact:

–           prin completarea formularului online disponibil la adresa http://ec.europa.eu/solvit/index_ro.htm

–           prin intermediul adresei de e-mail solvit@mae.ro

–           la numerele SOLVIT apelabile din străinătate – 0374300270 sau din România – 0800672507

„Prin intermediul activității desfășurate de SOLVIT România, serviciu pe care l-am relansat cu succes anul trecut, ne dorim să arătăm că cetățenii români sunt protejați și că reacționăm atunci când există orice semnal că ei ar putea fi trataţi incorect. În ultimul an, cazurile SOLVIT România au fost soluționate în proporție de 99%, patru cazuri din cinci fiind soluționate mai rapid față de termenul maximal de zece săptămâni prevăzut la nivel european“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

—-

Parlamentul Austriei a adoptat, în data de 24 octombrie, legea privind indexarea alocațiilor pentru copiii din străinătate ai cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene care lucrează pe teritoriul statului austriac. Această măsură afectează cetățenii mai multor state, inclusiv România, ducând la o reducere a sumelor plătite, prin ajustarea la nivelul de trai din țările Uniunii Europene unde trăiesc acești copii. Conform datelor publice disponibile un număr de peste 14.000 de copii români ar fi afectați de această măsură.

SOLVIT reprezintă un mecanism creat și coordonat de Comisia Europeană în domeniul pieței interne, care funcţionează pe baza cooperării dintre cele 31 de centre constituite în cadrul administraţiilor publice ale statelor membre ale Uniunii Europene şi ale celorlalte trei state aparţinând Spaţiului Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein). Aceste centre formează reţeaua SOLVIT si sunt conectate prin intermediul unei baze de date online, aflată sub coordonarea şi supravegherea Comisiei Europene.

Fiecare plângere este gestionată de două centre SOLVIT: cel de origine (centrul SOLVIT fie din statul membru de cetățenie sau de stabilire, fie din statul membru care deține o legătură administrativă cât mai strânsă cu petentul) și cel responsabil (centrul SOLVIT din statul membru în care se află autoritatea publică care a încălcat legislația UE).

Pe de altă parte, SOLVIT nu poate rezolva litigii între două firme sau problemele întâmpinate în calitate de consumator, dar nici nu gestionează plângeri la adresa instituţiilor Uniunii Europene. Pentru mai multe informații despre rețeaua SOLVIT, puteți accesa pagina dedicată SOLVIT de pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe, https://www.mae.ro/node/19312 sau să consultați site-ul oficial al Comisiei Europene, http://ec.europa.eu/solvit/index_ro.htm.

 

 

.

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

NEWS

Temperaturile au atins valori record în Siberia, în luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează incendiile de vegetație din zonă (programul UE Copernicus de monitorizare a Pământului)

Published

on

©Wikipedia

Temperaturile din regiunea arctică dinSiberia au crescut până la o medie record pentru luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din această zonă, potrivit programului UE Copernicus de monitorizare a Pământului, informează Reuteres, conform Agerpres.

Temperaturile la nivel mondial consemnate luna trecută au egalat recordul din 2019, însă o ”căldură excepțională” a fost înregistrată în Siberia, o tendință pe care oamenii de știință au catalogat-o drept un ”strigăt de avertizare”.

Temperaturile medii din regiune au depăşit cu peste 5 grade Celsius valorile normale şi cu peste un grad temperaturile înregistrate în cele mai călduroase luni iunie anterioare, în 2018 şi 2019, conform datelor.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) încearcă totodată să confirme raportările privind o temperatură recentă de 38 de grade Celsius în Siberia, care ar fi cea mai ridicată temperatură înregistrată la nord de cercul polar arctic.

”Ceea ce este îngrijorător este faptul că Arctica se încălzeşte mai repede decât restul lumii”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului pentru Schimbări Climatice din cadrul Copernicus.

Conform agenției forestire ruse, la 6 iulie existau 246 de incendii de vegetație active, pe o suprafață de 140.073 de hectare, în șapte regiuni fiind decretată stare de urgență. Televiziunea de stat a difuzat săptămâna aceasta imagini cu aeronave pentru stingerea incendiilor care decartează apă în proximitatea unor coloane imense de fum alb.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending