Ministerul Afacerilor Externe precizează că poziția României de a susține Acordul UE–Mercosur reprezintă „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică”, cu implicații directe inclusiv asupra obiectivelor de politică externă ale țării.
Potrivit MAE, votul favorabil exprimat de România în COREPER reflectă o poziționare asumată la nivel politic, transmisă public de președintele Nicușor Dan încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025.
Precizările diplomației române survin în contextul în care votul pozitiv al României pentru acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și cele patru țări din America Latină a polarizat coaliția de guvernare. Partidul Social Democrat, care conduce Ministerul Agriculturii, a acuzat că decizia Ministerului de Externe, condus de USR, de a vota Acordul UE-Mercosur în forma actuală reprezintă un act de trădare a intereselor fermierilor români.
În schimb, președintele Nicușor Dan a subliniat că România a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur pentru că Bucureștiul a negociat, alături de alte capitale europene, elemente suplimentare de protejare a producătorilor români și europeni, cu precădere în sectorul agricol.
MAE arată că procesul de aprobare în COREPER a deciziilor privind semnarea celor două componente ale acordului – iTA și EMPA – s-a desfășurat în conformitate cu legislația națională și procedurile europene aplicabile. Conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene, instrucțiunile pentru reuniunile COREPER sunt transmise de Ministerul Afacerilor Externe pe baza pozițiilor formulate de instituțiile cu atribuții în domeniul respectiv. Aceleași mecanisme au fost aplicate și în cazul altor acorduri comerciale, inclusiv Acordul UE–Chile, încheiat în 2023.
În ceea ce privește negocierile Acordului UE–Mercosur, MAE subliniază că acestea au avut loc atât pe filiera comercială, cât și la nivel politic, rezultând o serie de garanții pentru România, în special pentru sectorul agricol. Printre acestea se numără obținerea unor resurse adiționale pentru fermierii români, introducerea unei clauze de salvgardare în cazul unor variații de 5% ale prețurilor și volumelor produselor agricole importate, precum și un control mai strict privind respectarea normelor sanitar-veterinare pentru produsele provenite din statele Mercosur.
Ministerul precizează că acordul nu presupune o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci stabilește limite cantitative ferme pentru produsele sensibile, acestea reprezentând doar 1–1,5% din totalul importurilor, cu aplicarea standardelor Uniunii Europene și produselor importate.
Din punct de vedere juridic, procesul are două componente distincte: una referitoare la modul în care Uniunea Europeană devine parte la acord și o alta privind aderarea României. Etapa finală la nivel european o reprezintă votul Parlamentului European pentru exprimarea consimțământului UE.
Referitor la dezbaterile publice privind un memorandum guvernamental, MAE clarifică faptul că acesta nu este necesar în etapa actuală a procesului. Memorandumul va fi obligatoriu într-o etapă ulterioară, atunci când se va aproba semnarea acordului în numele României, urmând să parcurgă procedura internă de avizare și aprobare prevăzută de legislație.
Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de către Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE–Mercosur.
Uniunea Europeană și Mercosur vor semna sâmbăta viitoare acordul comercial mult așteptat, când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, se vor deplasa în Paraguay, pe 17 ianuarie, pentru ceremonia de semnare, care va avea loc în capitala țării, Asuncion.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri două decizii de autorizare a semnării Acordului de parteneriat UE-Mercosur (EMPA) și a Acordului comercial interimar (iTA) între UE și Mercosur.
Votul în Consiliu a venit după ce o majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene a aprobat vineri, în mod provizoriu, semnarea acordului de asociere cu Mercosur, după negocieri care au durat vreme de 25 de ani și după luni de dispute pentru a obține sprijinul statelor membre cheie.
Acordul, considerat cel mai mare cea mai mare înțelegere de liber-schimb din lume, marchează o etapă importantă în relația de lungă durată a UE cu partenerii Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Odată intrate în vigoare, acestea vor stabili un cadru pentru dialogul politic, cooperarea și relațiile comerciale în cadrul unui parteneriat modernizat și cuprinzător.
Acordurile vor necesita aprobarea Parlamentului European înainte de a putea fi încheiate în mod oficial de către Consiliu. Pentru ca acesta să intre în vigoare, va fi necesară și ratificarea de către toate statele membre ale UE.
Pentru criticii săi, acordul va zdruncina agricultura europeană prin avalanșa de produse mai ieftine și nu neapărat conforme cu normele de mediu ale UE, din cauza controalelor insuficiente. Pentru susținătorii săi, precum Germania și Spania, el va permite, dimpotrivă, relansarea unei economii europene aflate în dificultate, afectată de concurența chineză și de taxele vamale din Statele Unite.
