Connect with us

ROMÂNIA DIGITALĂ

MAI: Ce beneficii va aduce pentru cetățenii români cartea electronică de identitate în relația cu autoritățile și cu mediul privat

Published

on

© Ministerul Afacerilor Interne

În conformitate cu reglementările dispuse de Uniunea Europeană, România va trebui să implementeze începând de la 2 august 2021 regulamentul european cu privire la securitatea cărților electronice. Astfel, începând cu data respectivă, cetățenilor români le va fi eliberată cartea electronică de identitate, care permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor instituții publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii. Mai mult, cartea electronică de identitate va respecta cerințele Comisiei Europene privind securizarea documentelor în contextul combaterii terorismului, al migrației ilegale, al traficului de droguri și de persoane, cărțile de identitate actuale fiind realizate cu tehnologie din  anii ’90.

CaleaEuropeană.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Interne informații cu privire la aspecte ce ţin de efectele produse de punerea în aplicare a prevederilor ce vor institui cartea electronică de identitate, inclusiv stadiul procedurii de implementare și beneficiile pentru posesorii cărții de identitate electronice în relația cu autoritățile publice și cu mediul privat. Redăm integral răspunsul furnizat de MAI la solicitarea noastră:

“1. Cadrul normativ european care reglementează securizarea cărţilor electronice de identitate este reprezentat de Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securităţii cărţilor de identitate ale cetăţenilor Uniunii şi a documentelor de şedere eliberate cetăţenilor Uniunii şi membrilor de familie ai acestora care îşi exercită dreptul ta libera circulaţie.

Regulamentul (UE) 2019/1157 se va aplica începând cu 2 august 2021. fiecare stat membru al Uniunii Europene având obligaţia de a asigura aplicarea acestuia la nivel naţional, în integralitatea sa.

2. Regimul juridic al actelor de identitate este reglementat, în mod expres, prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. coroborate cu cele ale Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1375/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Reţine atenţia faptul că, dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea sistemului informatic de emitere şi punere în circulaţie a documentelor electronice de identitate şi rezidenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabilesc faptul că punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple se realizează, în mod eşalonat, in termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu suportul tehnic necesar. în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 235/2013.

Totodată, precizăm că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 4 august 2020 a fost publicată Legea nr. 162/2020pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

În considerarea actului normativ enunţat mai sus, a fost elaborat proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi a formei şi conţinutului actelor de identitate, ale aut o colant ului privind stabilirea reşedinţei, ale dovezii de reşedinţă şi ale cărţii de imobil. care a fost supus procedurii de transparenţă decizională la 17 noiembrie 2020 şi care în prezent se află în procedura de avizare.

3. Cu privire la beneficiile aduse posesorului cărţii electronice de identitate în relaţia cu autorităţile publice şi cu mediul privat, menţionăm posibilitatea reglementată de dispoziţiile art.3 alin.10 din Regulamentul (UE) 2019/1157 de a introduce pe mediul de stocare electronic certificate digitale utilizate pentru autentificare în raport cu sistemele informatice de tip e- guvernare şi cu sistemele informatice ale altor instituţii publice sau private.

De asemenea, urmare a modificării şi completării cadrului normativ intern, la momentul dezvoltării infrastructurii tehnice necesare vor putea fi realizate:

– autentificarea în sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, în sisteme informatice ale altor instituţii publice sau private şi utilizarea semnăturii electronice bazate pe certificatul calificat; Prin autentificare se înţelege procedura prin care i se permite unei persoane ce posedă legal un anumit set de date create în acest scop să se identifice într-un sistem informatic în interes propriu sau în relaţia sa cu persoane juridice de drept public ori de drept privat;

– asigurarea premiselor necesare pentru ca titularul unui document electronic să se autentifice on-line pentru a beneficia de diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare etc.). cu efecte majore privind simplificarea relaţiilor dintre cetăţean şi autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice;

– instituirea unei excepţii de la regula eliberării actului de identitate începând cu vârsta de 14 ani, astfel că, opţional, la solicitarea părinţilor/reprezenţilor legali se poate elibera cartea de identitate minorului înainte de împlinirea vârstei de 14 ani;

– realizarea unor economii determinate de faptul că „funcţionalitatea’” de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris într-un singur cip şi, pe cale de consecinţă, înlocuirea cardului de sănătate cu viitoml act electronic de identitate, astfel încât cetăţeanul nu va mai fi nevoit să deţină două documente (carte de identitate şi card de asigurări sociale de sănătate);

– simplificarea procedurilor de lucru cu cetăţenii români, la nivel guvernamental/ instituţional şi de colaborare între instituţiile implicate în procesul de emiterea actelor de identitate, astfel încât, documentele pe care cetăţeanul este obligat să le prezinte la solicitarea unui act de identitate, cum ar fi certificatele de stare civilă, vor fi necesare doar la eliberarea primului act de identitate electronic, ulterior aceste documente vor fi prezentate doar în cazul modificării datelor.

4. Precizăm că Legea nr. 162/2020 a modificat şi a completat arhitectura şi conceptul de sistem avute în vedere la data adoptării Legii nr.235/20131 astfel încât urmează a fi implementate următoarele activităţi:

– dotarea serviciilor publice de evidenţă a persoanelor (s.p.c.e.p.) cu echipamente informatice necesare specifice, care să corespundă cerinţelor noului sistem; în prezent, infrastructura s.p.c.e.p. este neunitară şi depăşită tehnologic; aceasta a fost introdusă în anii ’90 şi, firesc, nu corespunde cerinţelor determinate de particularităţile cărţii electronice de identitate (cititor de amprentă, pad pentru semnătura titularului care se înscrie pe CEI, imprimantă multifuncţională pentru tipărirea cererii pentru eliberarea actului de identitate, precum şi pentru scanarea documentelor justificative etc.); 

– constituirea unui data-center la nivel central;

– achiziţionarea materialelor consumabile necesare emiterii CEI (materii prime, cip-uri, elemente de securitate); > dezvoltarea unor aplicaţii de data enrolment, personalizare. PKI şi asigurarea interfaţării cu sistemele actuale ale D.E.P.A.B.D.;

– personalizarea viitoarelor acte de identitate (cărţi de identitate, cărţi de identitate provizorii, dovezi de reşedinţă; dintre acestea, atât cărţile de identitate provizorii cât şi dovezile de reşedinţă vor fi emise în sistem informatizat).

În ceea ce priveşte termenul asumat pentru emiterea cărţii electronice de identitate, precizăm că procedurile aflate in derulare vizează respectarea termenului impus de Regulamentul (UE) 2019/1157 , respectiv, data de 2 august 2021. În context precizăm că, potrivit dispoziţiilor art.8, 8 A1 şi 8A2 din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea sistemului informatic de emitere şi punere in circulaţie a documentelor electronice de identitate şi rezidenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instituţia abilitată de lege pentru implementarea proiectului cărţii electronice de identitate este Compania Naţională „Imprimeria Naţională’’ S.A.”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele Google despre transformarea digitală a României: Digitalizarea este cheia reducerii birocrației

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a avut joi o întrevedere cu vicepreședintele Google, Karan Bhatia, principalele teme abordate fiind consecințele agresiunii militare ruse din Ucraina, amenințările în domeniul securității cibernetice și legate de dezinformare, transformarea digitală a României și importanța parteneriatului transatlantic.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul a evidențiat rolul important al României în regiune, ca pilon de stabilitate, atât în interiorul NATO, cât și UE.

“Digitalizarea este cheia reducerii birocrației, care va transforma infrastructura administrativă într-una mai bună și mai eficientă. Totodată, digitalizarea va facilita tranziția țării noastre către o economie mai sigură, dinamică și bazată pe date, aliniată cu direcțiile strategice europene”, a punctat Nicolae Ciucă.

Acesta a apreciat sprijinul oferit de Google în ”lupta cu amenințările cibernetice și dezinformarea online”. Întărirea prezenței Google în România și dezvoltarea sa locală vor contribui la consolidarea parteneriatului transatlantic și la dinamizarea proceselor  de cercetare-dezvoltare din țara noastră”, a completat pemierul.

Accesul la serviciile digitale și aplicațiile lor concrete depind de capacitatea utilizatorilor de a le valorifica, în acest sens fiind necesare eforturi susținute de educație digitală.

Recent, Comisia Europeană a salutat publicarea Codului consolidat de bune practici împotriva dezinformării.

Cei 34 semnatari, printre care și Google, au urmat Orientările Comisiei din 2021 și au ținut seama de învățămintele crizei cauzate de pandemia de COVID-19 și de cele desprinse în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Codul consolidat se bazează pe Codul de bune practici din 2018, primul de acest gen, recunoscut în întreaga lume ca un cadru deschizător de drumuri. Noul cod stabilește angajamente cu o sferă largă și precise din partea platformelor și a industriei de profil de a combate dezinformarea, marcând astfel un nou pas important către un mediu online mai transparent, mai sigur și mai demn de încredere.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul estonian de externe: Companiile noastre sunt gata să ajute la digitalizarea economiei românești

Published

on

© Estonian Foreign Ministry/ Flickr

Firmele din Estonia, țara unde sectorul publica este digitalizat în proporție de 99%, sunt gata să ajute la întărirea sectorului IT românesc, a arătat deschidere ministrul estonian de externe, Eva-Maria Liimets, aflată în vizită oficială în România, fapt ce a prilejuit participarea la Forumul de Afaceri România – Estonia, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Ambasada Estoniei la Bucureşti,  potrivit Agerpres.

”Vedem un potenţial pentru afacerile noastre în diferite sectoare din economia României, în special în economia digitală. În delegaţia noastră avem companii din sectoare precum fintech, cybersecurity, industria de apărare, dar toate au legătură cu digitalizarea economiei şi, de asemenea, avem în delegaţie compania care a realizat cardurile electronice de identitate în Estonia. Cred că acesta este viitorul şi pe acest sector trebuie să ne focusăm”, a spus ministrul de Externe din Estonia.

Aceasta a explicat că țara sa a început digitalizarea încă din anii 90, primele servicii digitale pentru oameni și afaceri fiind lansate în anul 2000, fapt ce a determinat ca 99% din serviciile publice online să fie acum digitalizate.

Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, România s-a clasat anul trecut pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale de bază.

La coada clasamentului ne așează și Comisia Europeană în Indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru 2021

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a propus o Busolă pentru dimensiunea digitală prin care să se transpună ambițiile digitale ale UE pentru 2030 în dispoziții concrete. Acestea se axează pe patru elemente esențiale:

1) cetățeni cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital; până în 2030, cel puțin 80 % dintre adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază, iar în UE ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști angajați în sectorul TIC; de asemenea, mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de posturi;

2) infrastructuri digitale securizate, performante și sustenabile; până în 2030, toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate de ordinul gigabiților, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; producția de semiconductori de ultimă generație și sustenabili în Europa ar trebui să reprezinte 20 % din producția mondială; în UE ar trebui să fie instalate 10 000 de noduri de procesare la periferie (edge computing) foarte securizate, neutre din punct de vedere climatic, iar Europa ar trebui să dispună de primul său calculator cuantic;

3) transformarea digitală a întreprinderilor; până în 2030, trei din patru companii ar trebui să utilizeze servicii de cloud computing, sisteme de tip big data și inteligența artificială, peste 90 % dintre IMM-uri ar trebui să ajungă cel puțin la un nivel de bază de adoptare a tehnologiilor digitale, iar numărul de start-up-uri de tip unicorn din UE ar trebui să se dubleze;

4) digitalizarea serviciilor publice; până în 2030, toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online, toți cetățenii vor avea acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80 % dintre cetățeni ar trebui să utilizeze o soluție de identificare electronică.

Busola stabilește o structură de guvernanță solidă, comună cu statele membre, bazată pe un sistem de monitorizare cu raportare anuală sub forma unor coduri de culoare. Obiectivele vor fi înscrise într-un program strategic care urmează să fie convenit cu Parlamentul European și cu Consiliul.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale de bază

Published

on

© European Parliament Media Center

Anul trecut, puțin peste jumătate dintre europeni cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, care relevă că România ocupă ultimul loc în acest clasament.

În 2021, cel mai ridicat procent al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani care aveau minimum competențe digitale de bază s-a înregistrat în Țările de Jos și Finlanda (ambele cu 79%), urmate de Irlanda (70%).

La polul opus, cel mai scăzut procent a fost observat în România (28%), Bulgaria (31%) și Polonia (43%).

Indicatorii privind competențele digitale sunt unii dintre indicatorii-cheie de performanță în contextul Deceniului digital, care stabilește viziunea UE privind transformarea digitală. 

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a propus o Busolă pentru dimensiunea digitală prin care să se transpună ambițiile digitale ale UE pentru 2030 în dispoziții concrete. Acestea se axează pe patru elemente esențiale:

1) cetățeni cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital; până în 2030, cel puțin 80 % dintre adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază, iar în UE ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști angajați în sectorul TIC; de asemenea, mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de posturi;

2) infrastructuri digitale securizate, performante și sustenabile; până în 2030, toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate de ordinul gigabiților, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; producția de semiconductori de ultimă generație și sustenabili în Europa ar trebui să reprezinte 20 % din producția mondială; în UE ar trebui să fie instalate 10 000 de noduri de procesare la periferie (edge computing) foarte securizate, neutre din punct de vedere climatic, iar Europa ar trebui să dispună de primul său calculator cuantic;

3) transformarea digitală a întreprinderilor; până în 2030, trei din patru companii ar trebui să utilizeze servicii de cloud computing, sisteme de tip big data și inteligența artificială, peste 90 % dintre IMM-uri ar trebui să ajungă cel puțin la un nivel de bază de adoptare a tehnologiilor digitale, iar numărul de start-up-uri de tip unicorn din UE ar trebui să se dubleze;

4) digitalizarea serviciilor publice; până în 2030, toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online, toți cetățenii vor avea acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80 % dintre cetățeni ar trebui să utilizeze o soluție de identificare electronică.

Busola stabilește o structură de guvernanță solidă, comună cu statele membre, bazată pe un sistem de monitorizare cu raportare anuală sub forma unor coduri de culoare. Obiectivele vor fi înscrise într-un program strategic care urmează să fie convenit cu Parlamentul European și cu Consiliul.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G74 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

G76 hours ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G76 hours ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G78 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G79 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G710 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending