Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o discuție telefonică cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, axată pe relația bilaterală și procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, informează Președinția de la Chișinău într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, șefa statului moldovean a accentuat angajamentul ferm al țării noastre pentru realizarea reformelor necesare în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare. 

Ea a exprimat speranța că Franța va juca în continuare un rol activ în susținerea Moldovei în acest demers. 

Interlocutorii, de asemenea, au vorbit despre situația de securitate din regiune și despre cooperarea bilaterală și sprijinul Franței în procesul de modernizare a Moldovei, inclusiv în domeniile apărării, reformei justiției, dezvoltării economice și în altele. 

Republica Moldova așteaptă la summitul Consiliului European de săptămâna viitoare o decizie istorică privind lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene din luna noiembrie, executivul european îndemnând liderii statelor membre să deschidă tratativele cu R. Moldova și Ucraina.

Recent, premierul Dorin Recean a precizat că 94% din recomandările Comisiei Europene au fost implementate, însă a dat de înțeles că ar putea exista o amânare până în martie 2024 a deciziei Consiliului European.

Această situație de incertitudine este determinată de faptul că premierul maghiar Viktor Orban pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, dar și aprobarea unui plan de ajutor de 50 de miliarde pentru Kiev.

Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.

Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.

În scenă a intrat și președintele francez Emmanuel Macron, care l-a găzduit pe Orban la Paris în încercarea de a-l convinge să nu blocheze decizii istorice. Într-o reacție post-întrevederii de la Elysee, Viktor Orbán și-a reafirmat opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe.

România este iubită în Republica Moldova, fiind un pilon de rezistență și este cel mai aprig avocat în drumul nostru european, a declarat vineri președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu prilejul Zilei Naționale a României, care marchează 105 ani de la Marea Unire.

”România este iubită aici pentru ceea ce face, dar mai ales pentru ceea ce este. Și știu că și Moldova este iubită în România. România, de-a lungul anilor, ne-a iubit necondiționat, fără a aștepta lauri sau beneficii. Și, ca orice iubire autentică, România nu a strigat-o, bătându-se cu pumnul în piept, ci a manifestat-o indiferent de circumstanțe. Ne-a oferit lumină, la propriu, când aveam cea mai mare nevoie, ne ajută să modernizăm localitățile, să salvăm viețile cetățenilor de pe malul stâng al Prutului prin serviciul medical de urgență SMURD, ne-a oferit primele ajutoare pe timp de criză pandemică. Și nu doar lista lungă a ajutoarelor oferite ne face să fim profund recunoscători, ci și încrederea noastră că putem mereu conta pe România” a scris președinta Maia Sandu, într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit șefei statului de pe malul drept al Prutului, România este pentru Republica Moldova un pilon de rezistență și cel mai aprig avocat în drumul european al Chișinăului.

”O privim cu speranță atunci când ne aflăm la nevoie și ca reper în aspirațiile noastre de aderare la UE. Iar România ne privește cu încredere că vom izbuti în calea aleasă. Ne leagă trecutul, dar și mai mult ne leagă viitorul. Ne leagă dorința de a construi o societate dreaptă și bună pentru toți cetățenii noștri, de a deveni mai puternici împreună. Drumul nostru este comun – locul nostru este împreună în Uniunea Europeană. Știm România este alături de noi – și acest lucru ne ajută să avem încredere în viitor, oricât de mari ar fi încercările prin care trecem. La mulți ani tuturor celor care simt românește, vorbesc limba română și iubesc România!” a conchis președintele Maia Sandu.

Mesaje de felicitare pentru România au venit și din partea premierului moldovean Dorin Recean și a președintelui Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.

Peste 2.400 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Vamală Română, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor participă, vineri, la parada militară organizată în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti cu ocazia Zilei Naţionale a României.

La parada militară dispozitivul de defilare al tehnicii militare este alcătuit din circa 150 mijloace tehnice.

În blocul de paradă vor defila aproximativ 250 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos, precum şi militari din ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Militarii străini sunt prezenţi cu 23 de mijloace tehnice.

Avioane şi elicoptere vor survola Piaţa Arcului de Triumf la parada de 1 Decembrie.

Parlamentul de la Chişinău a aprobat vineri, în a doua lectură, modificările legislative privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale. Adoptarea acestui document face parte din cele nouă recomandări ale Comisiei Europene privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, informează Jurnal TV şi TV8.md.

Conform proiectului, statele, guvernele ori persoanele şi entităţile care au comis genocid, infracţiuni împotriva umanităţii sau a păcii, infracţiuni de război, tortură, pedepse sau alte tratamente crude şi inumane, sclavie, execuţii, inclusiv asasinate, răpiri de persoane ori detenţii arbitrare, vor fi supuse sancţiunilor, informează Agerpres.

Adoptarea acestui document face parte din Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de Comisia Europeană în Avizul privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cadrul acestuia, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de deoligarhizare prin eliminarea influenţei excesive a intereselor private asupra vieţii economice, politice şi publice.

Legea privind aplicarea sancţiunilor internaţionale urmează a fi promulgată de şefa statului, Maia Sandu, şi publicată în Monitorul Oficial, conform media citate.

Republica Moldova s-a aliniat la 4 din cele 6 pachete de sancţiuni care vizează într-un fel sau altul cetăţeni sau persoane juridice din Federaţia Rusă, a indicat ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Nicu Popescu, într-o conferinţă de presă, potrivit Radio Chişinău.

“Evident, scopul nostru este menţinerea stabilităţii şi securităţii ţării noastre. Toate măsurile de aliniere a Republicii Moldova la noi pachete de sancţiuni trec şi prin prisma unei analize de impact, pe care o fac alte instituţii. Dar vreau să vă anunţ că în ultimul un an şi jumătate Republica Moldova s-a aliniat la mai multe pachete de sancţiuni, unele din ele vizând şi Federaţia Rusă. Aceste lucruri sunt bine cunoscute în plan public deja”, a declarat Nicu Popescu.