Președintele francez Emmanuel Macron a stârnit multă vâlvă și furie după ce a afirmat Europa nu are niciun interes în accelerarea conflictului din Taiwan și că ar trebui să devină un “al treilea pol” independent atât de Washington, cât și de Beijing, liderul de la Élysée fiind criticat de actori politici de pe ambele maluri ale Atlanticului, relatează Reuters.
Într-un interviu acordat ziarului francez Les Echos și Politico în timpul vizitei sale de trei zile în China săptămâna trecută, unde a fost însoțit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a arăta o poziție europeană unită, Macron a declarat că “cel mai rău lucru ar fi să credem că noi, europenii, trebuie să devenim adepți pe acest subiect și să ne adaptăm la ritmul american sau la o reacție exagerată a Chinei”.
Potrivit The Guardian, care citează Politico, Palatul prezidențial Élysée a verificat citatele lui Macron înainte de publicare ca o condiție pentru a acorda interviul și a insistat asupra eliminării rândurilor în care Macron ar fi vorbit “și mai franc” despre Taiwan și despre autonomia strategică a Europei.
Refuzând “să intre într-o logică bloc contra bloc” preşedintele francez a îndemnat Europa să nu urmeze SUA sau China în chestiunea Taiwanului, el făcând aceste afirmații după o vizită de stat de trei zile în China, încheiată cu o declarație comună adoptată alături de președintele chinez Xi Jinping. Documentul nu menționează Rusia, nu condamnă explicit războiul Rusiei în Ucraina și pledează pentru “restabilirea păcii”.
Majoritatea celor care au reacționat au considerat poziția lui Macron drept prea conciliantă cu China, în condițiile în care aceasta desfășoară exerciții militare în jurul Taiwanului.
Deputatul german Norbert Roettgen, membru al Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, a scris pe Twitter că Macron a “reușit să transforme călătoria sa în China într-o lovitură de PR pentru Xi și un dezastru de politică externă pentru Europa”.
El a adăugat că președintele francez “se izolează din ce în ce mai mult în Europa”.
Într-un videoclip postat pe Twitter, senatorul american Marco Rubio a făcut o paralelă cu conflictul din Ucraina – în privința căruia Macron speră să obțină ajutorul Chinei.
Dacă Europa “nu alege tabăra dintre SUA și China în privința Taiwanului, atunci poate că nici noi nu ar trebui să alegem o tabără”, a declarat senatorul republican, care a pierdut nominalizarea prezidențială republicană în fața lui Donald Trump în 2016.
“Este un moment bun să întrebăm Europa. Vorbește Macron pentru toată Europa? Este Macron acum liderul Europei? Este Macron acum cel mai puternic lider din Europa? Dacă este, atunci sunt niște lucruri pe care poate ar trebui să le schimbăm“, a insistat el, referindu-se la umbrela de protecție militară americană asupra Europei.
Pascal Confavreux, purtătorul de cuvânt al ambasadei Franței în Statele Unite, a declarat că comentariile lui Macron au fost supra-interpretate.
“SUA este aliatul nostru cu care împărtășim valorile noastre”, a declarat el pe Twitter. Palatul Élysée nu a răspuns la solicitările de comentarii.
În schimb, Casa Albă a afirmat că are “încredere” în relaţia sa “excelentă” cu Franţa, asigurările venind din partea purtătorului de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby, întrebat despre afirmaţiile lui Emmanuel Macron privind Taiwanul care au fost comentate pe larg în Statele Unite.
“Ne simţim confortabil şi avem toată încrederea în relaţia noastră bilaterală excelentă cu Franţa şi în relaţia pe care preşedintele (Joe Biden) o are cu preşedintele Macron”, a declarat John Kirby într-un briefing de presă, conform Agerpres.
“Francezii sunt pe cale să se implice mai mult în regiunea Indo-Pacific”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Înainte de vizita la Beijing, președintele francez a avut o convorbire telefonică cu președintele american Joe Biden pe această temă, iar șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut un discurs privind relațiile UE-China, în care a precizat că dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”, punctând totodată că relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin.