Președintele francez, Emmanuel Macron, și omologul american, Joe Biden, au semnalat marți, într-o conversație telefonică, dorința ca Beijingul să ajute la ”accelerarea” căutării unei soluții la războiul din Ucraina, au anunțat surse diplomatice francez, conform AFP, citat de Agerpres.
Discuția telefonică arată ”voința comună a Franței și Statelor Unite de a-i angaja pe chinezi pentru a accelera, împreună cu noi, sfârșitul războiului din Ucraina și pentru a construi o pace de durată”, relevă sursa citată.
În cadrul acestei discuţii, preşedinţii american şi francez au dorit, de asemenea, să ”obţină de la chinezi o contribuţie la efortul global de solidaritate Nord-Sud” şi ”să construiască împreună cu China o agendă comună privind clima şi biodiversitatea”.
China ”are datoria morală de a contribui la o pace echitabilă și de a lua atitudine în apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli”, a fost și mesajul evidențiat de secretarul de stat american, Antony Blinken, alături de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică externă, Josep Borrell, în urma unei întâlniri găzduite de Bruxelles.
O discuție telefonică a avut și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de data aceasta cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, căruia i-a transmis că ”UE dorește o pace justă care respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.
I had a phone call with President @ZelenskyyUa ahead of my visit to China.
Ukraine will be an important topic of my meetings with President Xi and Premier Li.
The EU wants a just peace that respects Ukraine’s sovereignty and territorial integrity.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 4, 2023
Aceasta îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita pe care liderul francez urmează să o efectueze în China, pentru a arăta unitatea europeană în fața unei Chine cordiale cu Rusia, care pare să împărtășească poziția Moscovei anti-NATO și anti-SUA, chiar dacă între cele două state există o ”căsătorie de conveniență, nu din convingere”., după cum descria secretarul de stat american, Antony Blinken, relația dintre aceste autocrații.
Cu toate acestea, nu este clar ce pârghii are Macron, iar contextul călătoriei sale de trei zile nu este unul facil de gestionat, conform Politico Europe.
Europa continuă să se resimtă de pe urma impactului întreruperii legăturilor comerciale cu Rusia, iar tensiunile geopolitice se intensifică între China și SUA, cele mai mari două economii ale lumii.
Președintele francez dorește să abordeze relația cu omologul chinez într-o notă mai personală, după ce anul trecut a fost aspru criticat pentru lungile convorbiri telefonice zadarnice cu Putin – un efort care nu a reușit să oprească invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Este de așteptat ca Macron să discute intens cu Xi, iar călătoria include o vizită într-un oraș care are o valoare personală pentru președintele chinez.
În vreme ce în Franța așteptările privind un progres sunt moderate, opinia altor oficiali occidentali este și mai sumbră.
Având în vedere încercările eșuate ale lui Macron de a juca un rol central în rezolvarea conflictelor, cum ar fi oprirea războiului din Ucraina sau salvarea acordului nuclear iranian, există îndoieli în SUA că această călătorie va aduce rezultate majore.
Consilierii de la Casa Albă își amintesc cu regret de încercările eșuate ale lui Macron de a se poziționa drept pacificator în relația cu Putin în ajunul invaziei ruse care acum a intrat în cel de-al doilea an.
Există, de asemenea, o oarecare îngrijorare în administrația Biden cu privire la potențiala prietenie a Franței cu China într-un moment în care tensiunile dintre Washington și Beijing sunt la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, chiar dacă Casa Albă susține călătoria, au declarat trei oficiali americani sub protecția anonimatului. Nu există nicio rea-voință față de eforturile lui Macron la Beijing, au subliniat aceștia.
Disensiunile dintre primele două economii ale lumii se reflectă și în propunerea de buget pentru anul fiscal 2024, înaintată de președintele american, Joe Biden, prin care urmărește, printre altele, să câștige competiția cu China și să îngrădească Rusia.
Uniunea Europeană pare să aibă o abordare mai temperată în materie de fermitate când vine vorba de relația cu Beijingul, care va fi definită de modul cum acesta se raportează la războiul lui Putin, conform poziției detaliate de Ursula von der Leyen săptămâna trecută.
”Cred că nu este nici viabil – și nici în interesul Europei – să se decupleze de China. Relațiile noastre nu sunt albe sau negre – și nici răspunsul nostru nu poate fi unul alb sau negru. De aceea, trebuie să ne concentrăm pe reducerea riscurilor, nu pe decuplare”, a detaliat von der Leyen, conștientă de conflictul comercial mocnit între SUA și China, fapt ce ridică nivelul de complexitate al tabloului general.
Cert este că prin călătoria pe care o efectuează alături de președinta Comisiei Europene, Emmanuel Macron se diferențiază de cancelarul german, Olaf Scholz, criticat de oficiali francezi în spatele ușilor închise pentru că s-a grăbit să efectueze o vizită de o zi în China, anul trecut, concentrându-se mai mult pe interesele naționale decât pe cele europene, conform acestora.
