Președintele Klaus Iohannis a enunțat joi, la New York, trei condiții “sine qua non” (indispensabile) pentru încheierea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, subliniind că Republica Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina și că securitatea transatlantică, cea a Ucrainei și cea a Republicii Moldova sunt puternic interconectate.

Șeful statului a susținut o alocuțiune în cadrul evenimentului World Leaders Forum, desfășurat sub tema “Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”, iar apoi a interacționat cu studenții pe teme privind sprijinul pentru Ucraina, relația României cu Republica Moldova, consolidarea flancului estic al NATO sau reacția României la incidentele cu fragmentele de dronă ale Rusiei căzute pe teritoriul țării noastre ca urmare a atacurilor împotriva Ucrainei.

“Un lucru este evident: pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câștige. Dar ce fel de rezultat final poate fi acceptat de către Ucraina și de către comunitatea internațională? În acest sens, cred că trebuie avute în vedere câteva condiții sine qua non”, a spus Iohannis.

În primul rând, a arătat președintele, nu poate exista pace fără a garanta pe deplin și a restaura independența, integritatea teritorială și suveranitatea depline ale Ucrainei.

“Trebuie să lucrăm împreună pentru a oferi asigurările necesare Ucrainei că o pace pe termen lung nu va fi desființată de o altă agresiune a Rusiei. Acesta a fost motivul pentru care România s-a alăturat Declarației G7 în sprijinul Ucrainei”, a amintit el.

În al doilea rând, a apreciat Iohannis, Ucraina și Republica Moldova trebuie să continue să primească sprijin deplin pentru integrarea lor în Uniunea Europeană.

“Știm din propria noastră experiență că integrarea în Uniunea Europeană reprezintă un proces cu adevărat transformator – cultivând democratizarea, dezvoltarea economică, stabilitatea și securitatea. O decizie rapidă de deschidere a negocierilor de aderare cu ambele țări reprezintă un imperativ“, a adăugat președintele.

Klaus Iohannis a precizat că a treia condiție este aceea că nu poate exista pace fără justiție.

“Agresorul trebuie să plătească prețul pentru agresiunea sa, în baza instrumentelor de drept internațional. Toți cei care au comis crime oribile în Ucraina și împotriva Ucrainei trebuie să fie aduși în fața justiției”, a spus el.

“Toate țările cu aceeași viziune sunt de acord că trebuie să continuăm să susținem Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei. Cu toate acestea, modul de ieșire din acest război și de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internațională. Există actori la nivel internațional care deja monitorizează atent unitatea și hotărârea noastre. Mai direct spus, nu ne putem permite să fim slabi, divizați sau incoerenți în răspunsul nostru. Trebuie să apărăm ordinea mondială bazată pe reguli, precum și comunitatea noastră de valori și securitate. Trebuie să apărăm democrația și să respingem tirania. Trebuie să apărăm diplomația și dialogul și să respingem folosirea forței în relațiile internaționale”, a conchis Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a condus, în perioada 18-22 septembrie 2023, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șaptea oară la lucrările unicului for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale și a fost invitat de onoare la evenimentul World Leaders Forum organizat de Universitatea Columbia din New York cu tema perspectivei României privind impactul asupra securității la Marea Neagră generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, președintele a participat la dineul oficial oferit de președintele SUA Joe Biden, a fost vorbitor în cadrul Summitului privind Agenda Durabilă 2023 și a Summitului privind ambiția climatică. Șeful statului a avut întrevederi bilaterale cu președintele Kazahstanului, cu premierul Vietnamul și o reuniune cvadrilaterală cu președintele Ucrainei, cu președinta Comisiei Europene și cu vicepremierul Bulgariei.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este doar o alegere politică, este singura cale de a ne proteja libertatea, pacea și democrația, a afirmat miercuri președinta acestei țări, Maia Sandu, într-un discurs susținut de la tribuna Adunării Generale a ONU de la New York.

Vorbind de pe podiumului unicului for global, lidera de la Chișinău a subliniat că Moldova este în prima linie a luptei pentru democrație și ține piept amenințărilor hibride.

“De la înalta tribună a ONU am făcut apel către lumea liberă să ne sprijine. Astăzi, lupta pentru democrație în orice colț al lumii este luptă pentru democrație pretutindeni”, a scris Sandu, pe Facebook, după ce a rostit discursul său.

În intervenția națională prezentată plenului celei de-a 78-a sesiuni anuale a forului onusian, Maia Sandu și-a centrat alocuțiunea pe sprijinirea Ucrainei, pe apelul către comunitatea internațională de susținere a Republicii Moldova și pe o pledoarie privind aderarea țării sale Uniunea Europeană.

Ea a precizat că progresul economic, întărirea securității și o democrație consolidată sunt pașii care apropie țara sa de aderarea la UE.

“Aderarea Moldovei la UE nu este doar o alegere politică, este singura cale de a proteja libertatea, pacea și democrația — în Moldova și pe continent”, a subliniat președinta R. Moldova.

“Extinderea UE este unicul mod pentru a ne asigura că vecinătatea noastră rămâne ancorată în lumea liberă și că oferim o viață mai bună pentru cetățenii noștri. Acest lucru va demonstra totodată angajamentul Uniunii pentru pace – însuși motivul pentru care UE a fost construită”, a adăugat Maia Sandu.

În ceea ce privește aderarea la UE, a precizat ea, “suntem adepți ai unui proces echitabil și bazat pe merite, iar noi am continuat să ne facem, conștiincioși, tema pentru acasă”. “În acest sens, fac un apel către Comisia Europeană și toate țările membre ale UE să ne susțină”, a conchis ea

În perioada 18-20 septembrie, Maia Sandu participă la dezbaterile din cadrul Adunării Generale a ONU. Tema centrală a actualei sesiuni a Adunării Generale este „Reconstruirea încrederii şi relansarea solidarităţii globale: accelerarea acţiunii privind Agenda 2030 şi Obiectivele sale de Dezvoltare Durabilă în scopul păcii, prosperităţii, progresului şi sustenabilităţii pentru toţi”.

Aflată la New York, Maia Sandu a primit și Premiul “Freedom Fighter” 2023 din partea think tank-ului Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

Programul vizitei a inclus, printre altele, participarea la Summitul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

În marja participării la segmentul la nivel înalt al Adunării Generale, Maia Sandu a avut o serie de întrevederi bilaterale cu președintele Confederației Elvețiene, Alain Berset, președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, și prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson.

Discuțiile s-au axat pe aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, derularea reformelor și consolidarea relațiilor bilaterale.

Republica Moldova și Statele Unite au încheiat un parteneriat în vederea contracarării manipulării informaționale externe.

Emisarul special și coordonatorul Centrului de Angajament Global al Departamentului de Stat (GEC), James Rubin, și secretarul General al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, Artur Mija, au semnat un Memorandum de înțelegere privind contracarării manipulării informaționale externe, precizează Ambasada SUA în Republica Moldova într-un mesaj publicat pe Facebook.

Documentul prevede instituirea unei platforme pentru consultări bilaterale privind combaterea dezinformării și a informațiilor manipulatorii, care are scopul de a dezvolta strategii de răspuns eficiente și prompte între autoritățile competente ale ambelor state. Factorii implicați în acest obiectiv includ inclusiv membri ai societății civile, presei independente, mediului academic și ai organizațiilor multilaterale, informează Guvernul de la Chișinău într-un comunicat.

”Suntem recunoscători guvernului american pentru suportul acordat în combaterea atacurilor cibernetice și a dezinformării. Semnarea Memorandumului ne va ajuta să facem schimb de experiență eficient pe subiectele de influență și manipulare informațională străină”, a declarat secretarul general al Guvernului, Artur Mija.

Se preconizează că Centrul de Angajament Global și Ambasada Statelor Unite la Chișinău, în numele Departamentului de Stat al SUA, Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării, precum și Cancelaria de Stat vor coordona împreună aceste consultări.

”Trebuie să avansăm cooperarea cu Republica Moldova pe domeniul securității informaționale și să prioritizăm acest subiect. În contextul regional actual, este necesar să facem tot ce putem pentru a combate dezinformarea”, a menționat coordonatorul Centrului de Angajament Global din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, James P. Rubin.

Semnarea Memorandumului reprezintă o acțiune de conjugare a eforturilor statelor cu valori democratice comune pentru combaterea răspândirii manipulării informaționale. Instituțiile din ambele țări vor crea un ecosistem de promovare a informațiilor veridice și transparente, protejând astfel cetățenii împotriva valurilor de dezinformare.

SUA se alătură astfel UE, care a inaugurat în ajunul summitului Comunității Politice Europene, la 1 iunie, misiunea de parteneriat pentru Republica Moldova.

Decizia de înființare a unei astfel de misiuni a fost adoptată la Consiliul Afaceri Externe din 24 aprilie la solicitarea autorităților de la Chișinău și la propunerea României.

EUPM, desfășurată sub umbrela Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) a Uniunii Europene, este prima misiune civilă a UE în Republica Moldova. Scopul acesteia este de a contribui la consolidarea structurilor de gestionare a crizelor din Republica Moldova și de a spori reziliența acesteia la amenințările hibride, inclusiv la securitatea cibernetică, și de a combate manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI).

Citiți și: UE a decis că un diplomat român va conduce Misiunea Uniunii Europene în R. Moldova. MAE salută alegerea lui Cosmin Dinescu, actual ambasador al României la Vilnius

Misiunea va funcționa pentru o perioadă inițială de doi ani.