Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, a transmis joi, 23 iunie 2022, în ajunul summitului Consiliului European, un mesaj prin intermediul căruia a subliniat că sprijinirea Republicii Moldova în idealul ei de a adera la Uniunea Europeană este o datorie istorică și morală pentru Coroana Română, relatează InfoPrut.ro, potrivit TVR Moldova.
În acest context, Majestatea Sa Margareta a mai adăugat că Regele Ferdinand și Regina Maria, străbunicii săi, pot fi considerați în Republica Moldova „părinți” ai istoriei ei moderne, iar Regele Mihai, tatăl său, este respectat și admirat, în egală măsură de națiune și de autoritățile politice.
“Coroana Română este, totodată, un instrument de sprijin și un depozitar de valori europene. În ultimele două decenii, Familia Regală a dezvoltat în Republica Moldova proiecte în educație, economie, învățământ militar, cultură și societate civică și știm cât de vibrante sunt, în această țară, atât generația tânără, cât și elita intelectuală. De fapt, o parte importantă a lor muncește și trăiește în prezent în țările UE, unde și-a câștigat respectul și încrederea comunităților de adopție. Îmi exprim profunda încredere și convingere că acum este momentul potrivit pentru a face din Republica Moldova o parte a familiei noastre europene de națiuni demne și sigure”, a mai menționat Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române.
Relația dintre Casa Regală și Republica Moldova este strâns legată de momentul unirii Basarabiei istorice cu România, în anul 1918, parte a Marii Uniri care a înfăptuit statul român modern în perioada domniei regelui Ferdinand și a reginei Maria, străbunicii Majestății Sale Margareta. Unirea Basarabiei cu România a durat numai 22 de ani, Basarabia fiind ocupată de Uniunea Sovietică, iar epoca regalității s-a încheiat în 1947, când comuniștii susținuți de sovietici l-au forțat pe tânărul rege Mihai să abdice și să părăsească țara, luând calea unui lung exil.
După căderea comunismului și disoluția URSS, România a urmat traiectoria unui parcurs european și euro-atlantic, în vreme ce Republica Moldova a devenit stat independent în 1991.
Prima vizita a regelui Mihai I în România după exilul de 45 de ani s-a petrecut în 1992, când fostul suveran a petrecut sărbătorile Sfintelor Pași la Mânăstirea Putna, în regiunea românească a Moldovei.
Încă de la început, regele Mihai I s-a implicat activ în procesul de integrare a României în NATO şi în Uniunea Europeană, contribuind la formarea unei imagini pozitive a ţării noastre în rândurile monarhiilor europene. Astfel, în perioada martie-iunie 1997, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, au vizitat şapte capitale europene, respectiv Londra, Oslo, Bruxelles, Haga, Luxemburg, Copenhaga şi Madrid.
În martie-aprilie 2002, regele Mihai I a reluat eforturile politico-diplomatice vizând aderarea României în NATO şi integrarea ei în Uniunea Europeană, obiective majore urmărite de toate forţele politice ale ţării. O altă serie de vizite în capitalele Madrid, Copenhaga, Oslo, Bruxelles, Haga şi Londra s-au încheiat, de această dată, cu succes: România a fost invitată la summitul de la Praga în noiembrie 2002, să intre în Organizaţia Atlanticului de Nord.
La două decenii de la acele eforturi, Republica Moldova își urmează calea integrării europene
Republica Moldova și Ucraina se așteaptă să obțină statut de candidate la aderare în cadrul summit-ului Uniunii Europene care se desfășoară pe 23-24 iunie 2022, la Bruxelles. Chestiunea se află pe ordinea de zi a Consiliului European, care se reunește joi și vineri la Bruxelles.
În scrisoarea adresată luni liderilor europeni pentru a-i convoca la summit, președintele Consiliului European Charles Michel i-a invitat pe aceștia să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Este momentul să recunoaștem că viitorul Ucrainei, al Republicii Moldova și al Georgiei se află în cadrul Uniunii Europene, a subliniat luni președintele Consiliului European Charles Michel, în tradiționala scrisoare pe care gazda summiturilor europene a trimis-o celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE înainte de reuniunea Consiliului European de vară.
