Connect with us

NATO

MApN: Comitetul executiv româno-american a discutat, la București, despre planurile de extindere a bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

Published

on

© MApN

Specialişti militari români şi americani au discutat, joi şi vineri, despre planurile de extindere ale bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, în cadrul unei reuniuni la care au participat oficiali şi experţi din cele două state 

Potrivit unui comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro de către de Ministerul Apărării Naționale, discuţiile au avut loc cu prilejul Reuniunii Comitetului Executiv Româno-American pentru implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României” (DCA), semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005, şi a “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” (BMDA), semnat la Washington la 13 septembrie 2011.

În cadrul reuniunii, care s-a desfăşurat la Palatul Cercului Militar din Bucureşti, au fost prezentate sprijinul şi contribuţia părţii române la dezvoltarea proiectelor de infrastructură şi extinderea celor două baze aeriene menţionate.

“Partea română i-a informat pe partenerii americani despre hotărârile emise de Guvernul României pentru aprobarea fondurilor financiare necesare extinderii şi modernizării celor două baze aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, precum şi despre demersurile întreprinse în plan interministerial pentru soluţionarea unor probleme concrete identificate în cadrul reuniunilor anterioare şi care depăşesc competenţa Ministerului Apărării Naţionale”, se arată în comunicat.

Totodată, partenerii americani au fost informaţi despre faptul că ţara noastră se pronunţă ferm în favoarea unei suplimentări a prezenţei militare a SUA în România.

Comitetul Executiv Româno-American coordonează şi acţionează în domeniul problematicii politico-militare la nivelul ofiţerilor de execuţie, conform dispoziţiilor în vigoare, sau în sprijinul Comitetului Mixt Româno-American, organism de lucru bilateral al cărui co-preşedinte este secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale din Ministerul Apărării Naţionale, menţionează sursa citată.

Delegaţia României a fost condusă de co-preşedintele român al Comitetului Executiv, colonelul Alin Moiceanu, din cadrul Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, şi a cuprins experţi şi invitaţi din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Finanţelor Publice.

De partea cealaltă, delegaţia SUA a fost condusă de co-preşedintele american al Comitetului Executiv, colonelul Geoffrey Wright, şeful Diviziei Europa de Nord-Est din cadrul Direcţiei planuri şi strategii a Comandamentului European al Forţelor SUA în Europa (USEUCOM), şi a inclus experţi şi invitaţi din cadrul USEUCOM, Comandamentului Forţelor Terestre ale SUA în Europa, Comandamentului Forţelor Aeriene ale SUA în Europa, Comandamentului Forţelor Navale ale SUA în Europa, Comandamentului Forţelor Maritime ale SUA în Europa, precum şi reprezentanţi ai Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu şi ai Ambasadei SUA la Bucureşti.

În cadrul reuniunii, oficialii români şi americani au mai trecut în revistă activităţile desfăşurate de la întâlnirea precedentă a Comitetului Executiv, desfăşurată în luna noiembrie a anului trecut, şi au abordat problematici referitoare la exerciţiile bilaterale şi multinaţionale planificate pentru următorii doi ani şi la proiectele de infrastructură dezvoltate de partenerul american în cadrul facilităţilor şi zonelor puse la dispoziţia acestuia în baza prevederilor DCA, precizează MApN.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, pentru implementarea reformelor

Published

on

©NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, în contextul în care aceasta continuă să pună în aplicare reforme importante, a precizat marți, la Bruxelles, adjunctul secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, în cadrul unei intevenții cu ministrul de externe georgian David Zalkaliani, conform unui comunicat al organizației transatlantice.

În acest context, Mircea Geoană a mulțumit Georgiei pentru angajamentul continuu față de securitatea euro-atlantică și pentru contribuția acestui stat în cadrul misiunii NATO în Afganistan.

Acesta a punctat că, în pofida provocărilor pe care le-a reprezentat criza de COVID-19, NATO și Georgia au continuat să își consolideze cooperarea. Astfel, Micea Geoană a lăudat eforturile Georgiei de a lupta împotriva pandemiei.

În urma solicitării înainte de autoritățile georgiene la trei aprilie, către Centrul euro-atlantic de cooperare a răspunsului la dezastre, mai multe state membre au oferit sprijinul lor Georgiei.

În cadrul vizitei sale, ministrul de externe georgian David Zalkaliani, a avut o intervenție în cadrul reuniunii Comisiei NATO-Georgia.

Georgia este țara parteneră care contribuie cel mai mult la misiunile și operațiunile NATO, fiind inclusiv a patra națiune ca număr de efective militare alocate pentru misiunea Resolute Support pe care NATO o desfășoară în Afganistan. Mai mult, Tbilisi alocă 2% din PIB pentru apărare, un criteriu important în cadrul NATO.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending