Connect with us

ROMÂNIA

MApN: Încă 100.000 de măști de protecție au fost aduse din Turcia cu o aeronavă a Forțelor Aeriene Române

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Aproximativ șapte tone de echipamente de protecție medicală, constând în 100.000 de măști de protecție tip FFP2 și FFP3, au fost aduse din Turcia vineri, 10 aprilie, cu o aeronavă C-27 J Spartan a Forțelor Aeriene Române, informează un comunicat al Ministerului Apărării Naționale remis CaleaEuropeană.ro. Acesta este al doilea transport de 100.000 de măști de protecție de tip FFP2 și FFP3 din Turcia, după ce un alt lot de astfel de măști a fost adus săptămâna trecută în România.

Măștile de protecție au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.

Distribuirea echipamentelor de protecție va fi realizată cu mijloace de transport aflate în dotarea IGSU, iar cu sprijinul inspectoratelor județene pentru situații de urgență, echipamentele vor fi alocate, în funcție de nevoi, personalului medical din țară și echipajelor operative care acționează în teren.

Ministerul Apărării Naţionale dispune de forțe și mijloace gata în orice moment să sprijine autoritățile centrale și locale în acţiuni destinate limitării răspândirii virusului COVID-19, conform planurilor de cooperare. La nevoie, MApN poate acționa și cu forțe și mijloace suplimentare celor deja pregătite, având personal și mijloace tehnice menținute în rezerva acțională.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

În 2021, gospodăriile din UE au cheltuit peste 1,035 miliarde de euro (echivalentul a 7,1% din PIB-ul total al UE) pentru “Alimente și băuturi nealcoolice”, arată datele publicate de Eurostat. Aceasta reprezintă o pondere de 14,3% din totalul cheltuielilor efectuate de gospodării. Comparativ cu 2020 (pondere de 14,8%), aceasta reprezintă o scădere de 0,5 puncte procentuale (pp).

Cele mai mari ponderi pentru cheltuielile cu ‘Alimente și băuturi fără alcool’ în 2021 au fost înregistrate în România (24,8%), Lituania (20,4%), Bulgaria (20,1%), Estonia (19,9%), Polonia și Slovacia (ambele 19,6%).

În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Irlanda (8,3%), Luxemburg (9,0%), Austria (10,9%), Danemarca și Germania (ambele 11,8%).

Comparativ cu 2020, ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriilor pentru alimente a scăzut în toate țările UE, cu excepția Poloniei și Slovaciei, unde a crescut (ambele cu +0,2 puncte procentuale). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (-1,7 pp), Lituania (-1,4 pp) și Croația, Estonia și Slovenia (toate -1,3 pp)


Aproape 1% din PIB-ul UE este cheltuit pe băuturi alcoolice

În 2021, gospodăriile din UE au cheltuit 128 miliarde de euro (echivalentul a 0,9% din PIB-ul UE) pe “băuturi alcoolice”. Aceasta reprezintă 1,8% din cheltuielile lor totale de consum, aceeași pondere procentuală ca în 2020.

Dintre membrii UE, cele mai mari ponderi ale cheltuielilor totale de consum pentru băuturi alcoolice în 2021 au fost înregistrate în Letonia (5,0%), Estonia (4,7%), Polonia (3,7%), Lituania și Cehia (ambele 3,6%). Dimpotrivă, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Grecia și Italia (ambele 1,0%), Țările de Jos (1,3%) și Spania (1,4%).

În 2021, comparativ cu anul precedent, ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriilor cu alcoolul a rămas neschimbată în 10 țări din UE (Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Polonia, România, Slovacia) și a crescut doar în Croația (+0,6 pp). Dintre restul membrilor UE, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Irlanda (-0,5 pp), Letonia și Lituania (ambele -0,4 pp), Spania și Estonia (ambele -0,3 pp).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) prezintă astăzi, în perspectiva Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, care va avea loc la 4 februarie, primele profiluri de țară în materie de cancer din Registrul european privind inegalitățile în domeniul cancerului pentru toate statele membre ale UE, Norvegia și Islanda.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, profilurile arată că țările UE au cheltuit o sumă considerabilă, aproape 170 de miliarde EUR, pentru îngrijiri oncologice (în 2018).

O altă constatare importantă este că cea mai frecventă cauză a deceselor cauzate de cancer rămâne, de departe, cancerul pulmonar. Există, de asemenea, inegalități mari în ceea ce privește ratele mortalității cauzate de cancer atât între țările din UE, cât și în interiorul lor.

Acest lucru se poate explica parțial prin expunerea variabilă la factorii de risc ai cancerului, dar și prin capacitatea diferită a sistemelor de sănătate de a oferi acces rapid și gratuit la diagnosticarea timpurie, precum și la îngrijiri și tratamente oncologice de înaltă calitate.

Profilurile arată că identificarea provocărilor și schimbul de bune practici între statele membre pot ajuta țările să abordeze inegalitățile în materie de cancer.

Profilurile vor fi lansate cu ocazia unei conferințe la nivel înalt, desfășurate în cadrul Planului de combatere a canceruluiConferința privind cancerul – Echitate, excelență și inovare: îngrijiri oncologice moderne pentru toți”, organizată în comun de Comisie și de președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

Profil de țară privind cancerul – România

OCDE relevă în raportul pentru România că mortalitatea prin cancer este peste media UE și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000.

Mai mult, cancerul reprezintă a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19 % din totalul deceselor. În anul 2019, 50 324 de persoane au murit prin cancer în România, arată documentul.

Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7 % mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

© OCDE

România, progrese modeste în prevenirea mortalității prin cancer 

În timp ce, în România, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1 % în rândul bărbaților și a crescut cu 1 % în rândul femeilor în perioada 2011-2019, în UE ea a scăzut cu 10 % în rândul bărbaților și cu 5 % în rândul femeilor. Diferența dintre rata de mortalitate prin cancer între România și media UE a crescut de la – 1 % la 7 % în cursul deceniului, ca urmarea progresului modest înregistrat în România. Această situație este legată în special de ratele mai ridicate ale mortalității în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. În 2019, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64 % mai mare decât media UE.

© OCDE

Cancerul pulmonar și cancerul colorectal sunt primele două cauze de mortalitate prin cancer

Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că România a înregistrat o ușoară creștere a mortalității pentru șase dintre primele zece tipuri de cancer în ultimul deceniu.

© OCDE

Ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE

În 2018, în România au fost raportate 15 589 de decese prevenibile  și 6 999 de decese prin cauze tratabile, fiecare categorie reprezentând 6 % din decesele prevenibile, respectiv prin cauze tratabile din UE, în condițiile în care populația României reprezintă 4 % din populația UE. În anul 2011 existau diferențe procentuale substanțiale între ratele mortalității prevenibile, respectiv între ratele mortalității de cauze tratabile între România și UE (în particular pentru mortalitatea prevenibilă) și aceste diferențe au crescut în timp.

© OCDE

Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării.

OCDE recomandă acordarea unei priorități ridicate controlului cancerului în viitor și intensificarea colaborării cu UE în acest domeniu pentru accelerarea progreselor din țara noastră.

În martie 2022 au avut loc o serie de dezbateri publice privind Strategia Națională de Sănătate 2022-2030. Strategia conține obiective pentru controlul cancerului care includ prevenția primară, screeningul, accesul la servicii de diagnostic, tratament, reabilitare și îngrijiri paliative, îmbunătățirea infrastructurii și sporirea calității asistenței medicale. În plus, a fost prezentat spre adoptare Planul național de combatere a cancerului pentru perioada 2022-2027, plan bazat pe cei patru piloni ai Planului european de combatere a cancerului.

Pentru perioada de programare 2021-2027 a UE, România a propus un program specific, Programul Sănătate 2021-2027, care alocă aproximativ 400 de milioane EUR pentru prevenție, depistare timpurie și screening, diagnostic și tratament, infrastructură de cercetare, formarea profesioniștilor și elaborarea de standarde și protocoale de practică în domeniul cancerului.

Factorii de risc și politicile de prevenție

În 2019, principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu. Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, constată OCDE, care recomandă intensificarea eforturilor pentru prevenție. În anul 2020, cheltuielile cu serviciile de prevenție au reprezentat 1,9 % din cheltuielile de sănătate curente, sub media de 3,4 % din UE.

© OCDE

Depistarea precoce

Depistarea precoce și screeningul pentru cancer au fost recunoscute drept priorități ale intervențiilor de sănătate publică în cadrul strategiei anterioare, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.

Cu toate acestea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că în România nu există practici sistematice de screening pentru cancer, iar cheltuielile cu măsurile de prevenție sunt scăzute.

În ultimii cinci ani, România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional (screening oferit unei populații-țintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot finanțate din fonduri UE. Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii și elaborarea ghidurilor naționale de screening formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și adresarea cu prioritate a grupurilor de populație vulnerabilă.

În ultimii ani s-a îmbunătățit, de asemenea, informarea publicului cu privire la screeningul pentru cancer.

OCDE amintește de un sondaj național referitor la atitudinile față de cancer, care relevă că peste 50 % din populație consideră că depistarea precoce a cancerului este posibilă, iar 80 % consideră că prevenirea cancerului este posibilă (Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, 2020).

Așadar, oamenii ar fi dispuși să participe la programe de screening pentru cancer, cu condiția ca serviciul să fie disponibil și ușor accesibil.

De altfel, acestea se numără printre principalele provocări identificate de OCDE.

Performanța îngrijirii pacienților oncologici

Chiar dacă îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici, se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile, deplânge organizația, care explică că aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii.

Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire.

Planul european de combatere a cancerului este un pilon esențial al Uniunii europene a sănătății, anunțată de președinta von der Leyen în 2020.

Lansat în 2021, Planul de combatere a cancerului stabilește o abordare nouă a UE în ceea ce privește prevenirea cancerului și tratamentele și îngrijirile oncologice, prin integrarea aspectelor de sănătate în toate politicile și prin asocierea cu părți interesate din diverse sectoare.

Planul propune 10 inițiative emblematice și numeroase acțiuni pentru a aborda întregul parcurs al bolii.

Continue Reading

ENERGIE

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

Published

on

© European Union 2022

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută inițiativa operatorilor naționali de transport al gazelor naturale din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea Uniunii Europene cu Azerbaidjan, un proiect anunț în luna octombrie anul trecut, cu ocazia inaugurării interconectorului de gaze Grecia – Bulgaria.

Într-o scrisoare transmisă conducerii Transgaz și a celorlalte trei entități, șefa Comisiei Europene a răspuns la scrisoarea prin care operatorii de transport al gazelor naturale din Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia au detaliat inițiativa pentru transportul gazelor naturale prin rețelele integrate de transport al gazelor.

Concret, operatorii de transport gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia au propus la data de 1 octombrie 2022 o inițiativă pentru transportul gazelor naturale prin rețelele integrate de transport al gazelor, care ar permite transportarea a până la 5 miliarde de metri cubi pe an din Turcia și Grecia către Europa de Est, Centrală și de Vest.

Propunerea celor patru operatori de transport gaze naturale – Bulgartransgaz, Transgaz, FGSZ și Eustream – survenea în timp ce liderii Bulgariei, Greciei, României și Azerbaidjanului, precum și președinta Comisiei Europene, participau la inaugurarea interconectorului de gaze dintre Bulgaria şi Grecia, sistem prin care și România va avea asigurată “conectarea” aprovizionării cu gaze pe verticala sud-nord.

Companiile precizau atunci că într-un timp scurt și cu îmbunătățiri minime ale infrastructurii existente, proiectul ar putea transporta până la 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, din Turcia și Grecia către Europa de Est, Centrală și de Vest, prin Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia. Acest lucru ar permite consumatorilor europeni să primească mai multe cantități de gaze naturale prin conductele Coridorului Sudic de Gaze.

De altfel, în scrisoarea transmisă, von der Leyen a subliniat importanța acestui demers în condițiile în care, în iulie 2022, UE și Azerbaidjan au încheiat un memorandum de înțelegere în domeniul energiei care va ajuta Europa să pună capăt dependenței de gazul rusesc

Scrisoarea din partea președintei Comisiei Europene a venit și în contextul în care președintele Klaus Iohannis va efectua joi și vineri, 2-3 februarie, o vizită în Azerbaidjan, unde va deschide, alături de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE7 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN8 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE9 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO10 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending