Eurodeputatul Antonio Tajani, fost președinte al Parlamentului European și președinte al Comisiei pentru afaceri constituționale din PE, a condamnat reacțiile xenofobe ale unui cetățean italian la adresa sportivei paralimpice de origine română, Beatrice Ion, în vârstă de 23 de ani, insultată la Ardea, lângă Roma de nu bărbat care a calificat-o drept ”o străină handicapată”.

”Doar un laș este capabil de un astfel de gest, lovindu-l pe tatăl care a încercat să își apere fiica. Solidar cu Beatrice Ion”, a scris Tajani într-un mesaj pe Facebook.

Beatrice Ion, care locuiește la Ardea, se alfa împreună cu părinții într-o parcare din apropierea locuinței sale, când a fost insultată cu fraze rasiste de un cetățean care voia locul de parcare pentru persoanele cu dizabilități. ”Străini de c…t ce sunteți, întoarceți-vă în țara voastră!”, a strigat furios bărbatul. Plin de nervi, a strigat apoi către Beatrice: ”handicapată de c…t”, informează Corriere della Sera, citat de Digi24.

Tată tinerei a fost bătut și a ajuns la spital, iar mama, amenințată. Familia Ion locuiește în Italia de aproape 20 de ani, iar Beatrice are cetățenie italiană de aproximativ 6 ani.

Beatrice joacă baschet de la vârsta de 11 ani și a câștigat cu echipa Santa Lucia 3 campionate de tineret, 2 sezoane, 3 Super Cupe italiene, 3 Cupe italiene și a participat la Campionatele Europene Lignano Sabbiadoro din 2018. În prezent joacă la Amicacci Giulianova.

Consiliul a adoptat astăzi concluzii care stabilesc prioritățile UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a Națiunilor Unite (septembrie 2020 – septembrie 2021), sub tema „Apărarea multilateralismului și a unei ONU puternice și eficiente, care oferă avantaje tuturor”, informează un comunicat.

În concluziile sale, Consiliul subliniază că, așa cum a demonstrat izbucnirea COVID-19, cooperarea multilaterală este mai necesară ca oricând. Prin urmare, ordinea internațională bazată pe reguli – cu ONU în centrul său – și consolidarea solidarității și cooperării internaționale trebuie menținute.

Pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra pe priorități cheie precum drepturile omului și egalitatea de gen, promovarea păcii și securității, construirea unei globalizări corecte, accelerarea tranziției globale către un viitor durabil și neutru din punct de vedere climatic și conducerea tranziției către o nouă lume digitală. De asemenea, conservarea spațiului umanitar și asigurarea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare vor rămâne la fel de importante pentru UE.

Nu în ultimul rând, concluziile afirmă că UE va sprijini în continuare ONU ca forum indispensabil pentru soluții multilaterale la provocările globale și va continua să demonstreze leadership global, în vederea promovării unei lumi mai sigure și mai bune pentru toți.

Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn a criticat schimbarea statutului fostei bazilici Hagia Sophia, din Istanbul, din muzeu în moschee, potrivit declarațiilor făcute înaintea reuniunii de luni a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, informează dpa și AFP, preluat de Agerpres. 

Pentru prima lor întâlnire în format fizic după luni de reuniuni prin videoconferință, miniștrii intenționau să discute despre luarea unei poziții mai dure în raport cu Ankara, pe fondul incursiunilor acesteia în apele teritoriale ale Greciei și Ciprului din Marea Mediterană cu scopul exploatării reurselor de petrol și gaz, precum și al implicării Turciei în Libia și Siria. De altfel, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a declarat în această dimineață că relațiile UE-Turcia nu sunt „momentan deosebit de bune”.

„Când văd acum ce se întâmplă acum cu Hagia Sophia, este o lovitură”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Jean Asselborn. Potrivit lui Asselborn, decizia Turciei de a redeschide pentru credincioşi Sfânta Sofia, care a servit drept muzeu începând din 1934, constituie un pas înapoi pentru relaţiile dintre Ankara şi Uniunea Europeană şi, în general, pentru poziția Turciei în lume.

Hagia Sophia a fost construită inițial la Istanbul ca bazilică creștină, iar Papa și alții și-au exprimat tristețea și criticile față de mișcarea președintelui Recep Tayyip Erdogan.

De asemenea, şeful diplomaţiei luxemburgheze a adăugat că „este o lovitură contra Alianţei Civilizaţiilor, iar prin acest gest, Turcia a șters această evoluție”.

Alianţa Civilizaţiilor a fost fondată în 2005 pe baza unei iniţiative a premierului spaniol de la acea vreme, Jose Luis Rodriguez Zapatero, şi a omologului său turc de atunci, Recep Tayyip Erdogan, pentru a promova dialogul intercultural şi interreligios. Obiectivul a fost de o apropiere între Vest şi Est.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, vineri, deschiderea fostei bazilici Sfânta Sofia de la Istanbul pentru rugăciuni musulmane, după ce un tribunal i-a anulat acesteia statutul de muzeu, deschizând astfel calea pentru transformarea ei în moschee, transmite AFP, citat de Agerpres.

„S-a decis că Sfânta Sofia va fi plasată sub administrarea Diyanet (Autoritatea pentru afaceri religioase) şi va fi redeschisă rugăciunilor”, a anunţat preşedintele Erdogan, într-un comunicat publicat pe Twitter.

Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul, potrivit Agerpres.

Convertită în moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, catedrala a fost transformată în muzeu în 1934 de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal, care a dorit “să o ofere umanităţii”.

Mai multe ţări, mai ales Rusia şi Grecia, care monitorizau cu atenţie soarta patrimoniului bizantin din Turcia, dar şi Statele Unite şi Franţa, au avertizat autorităţile de la Ankara în legătură cu proiectul de transformare a Sfintei Sofia în lăcaş de cult musulman, o măsură pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un politician conservator islamist, a susţinut-o de mai mulţi ani.