Parlamentul European trimite în Ucraina la finalul acestei săptămâni o delegație la nivel înalt formată din opt eurodeputați ai Comisiei pentru Afaceri Externe și ai Subcomisiei pentru Securitate și Apărare din Legislativul European, pe fondul tensiunilor tot mai crescute dintre Moscova și Kiev.

Delegația va fi condusă de președintele Comisiei AFET, David McAllister, și președinta Subcomisiei SEDE, Nathalie Loiseau. Deputații europeni se vor de plasa duminică la Kiev și vor sta în Ucraina până pe 2 februarie.

În timpul vizitei, deputații europeni vor observa situația de pe teren și vor arăta solidaritatea Parlamentului European cu poporul ucrainean și opoziția instituției europene față de orice măsură luată de Rusia pentru a agrava și mai mult criza.

Vizita face parte din eforturile diplomatice pe scară largă pentru a dezescalada situația și a evita consecințele dezastruoase ale unui posibil război în Ucraina, se arată în comunicatul oficial al Parlamentului European, remis CaleaEuropeana.ro.

În această lună mai mulți oficiali europeni și americani au efectuat vizite de lucru în Ucraina în contextul amenințărilor rusești, printre aceștia se numără Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. 

Comisia Europeană sprijină România pentru a realiza obiectivele Mecanismului de Cooperare și Verificare în vederea finalizării acestuia, a fost mesajul transmis de Ramona Chiriac, șefa Reprezentanţei Permanente a Comisiei Europene în România, în cadrul întrevederii cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuţiilor, au fost abordate subiecte de interes atât pentru agenda naţională, cât şi pentru cea europeană: respectarea principiului supremaţiei dreptului UE, progrese în îndeplinirea obiectivelor MCV şi atingerea ţintelor PNRR.

Ministrul Justiţiei a reiterat angajamentul Guvernului României de respectare a principiului supremaţiei dreptului UE, inclusiv a jurisprudenţei CJUE. În acelaşi timp, aşa cum prevede şi Programul de Guvernare, în perioada următoare, activitatea Ministerului Justiţiei va fi axată pe definitivarea proiectului de lege de desfiinţare a SIIJ şi trimiterea în Parlament, astfel încât să fie adoptat până la finalul lunii martie 2022, definitivarea proiectelor noilor legi ale justiţiei, precum şi a proiectelor de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

Obiectivul Ministerului Justiţiei este de îndeplinire a obiectivelor MCV şi de respectare a termenelor prevăzute în PNRR.

Oficialul european a subliniat voinţa Comisiei Europene de a sprijini România pentru a realiza obiectivele MCV în vederea finalizarii acestuia, cu îndeplinirea recomandărilor cuprinse în rapoarte. De asemenea, reprezentantul Comisiei Europene a subliniat importanța respectării de către toate autorităţile române a principiului supremaţiei dreptului UE.

Asigurări în această direcție au fost oferite și de comisarul european pentru valori și transparență, Vera Jourova, într-o discuție online cu ministrul Justiției, care a avut loc la 19 februarie, după ce acesta din urmă a prezentat planul său de acțiuni imediate pentru a îndeplini obiectivele din MCV.

Anterior acestui moment, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, semnala că România, prin Curtea Constituțională, alcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE.

”Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Curtea Constituțională a fost parte într-un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în urma căruia aceasta din urmă a decis că judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii Europene.

Hotărârea CJUE venea în contextul în care, la nivelul UE, dezbaterile legate de primatul dreptului european au fost alimentate de deciziile curților constituționale din Polonia sau Germania.

Dacă Berlinul a oferit asigurări că va respecta supremația dreptului UE, lucru care a determinat Bruxelles-ul să închidă procedurile judiciare, Varșovia a dat dovadă de inflexibilitate, fapt ce a atras după sine poziționări dure ale instituțiilor europene ce s-ar putea solda inclusiv cu amânarea aprobării PNRR-ului Poloniei până când cel mai mare stat est-european se angajează să respecte statul de drept. 

Cele mai recente declarații ale comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, par să întărească această ipoteză. 

Trebuie să acţionăm conform regulilor şi liniilor directoare şi nu ne putem ghida după datele alegerilor”, a indicat comisarul european, răspunzând unei întrebări din partea presei despre momentul în care Bruxellesul ar putea activa împotriva Poloniei și Ungariei noul mecanism care permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene atunci când aceasta consideră că o ţară nu respectă ”statul de drept”.

Varșovia și Budapesta au contestat mecanismul prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, verdictul fiind așteptat pe 16 februarie.

Avocatul general al CJUE a recomandat deja o decizie care nu este favorabilă celor două guverne, iar de obicei hotărârea instanţei europene ţine de cont de recomandările respectivului avocat.

Eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE) susține că Uniunea Europeană trebuie să aibă un răspuns unitar la criza energetică cu care se confruntă, dar și unul care să atace problema pe fond.

„Nu este suficient ca fiecare stat să adopte măsuri protecționiste față de propriii cetățeni. Această abordare nu poate rezolva problema creșterii prețurilor decât pe termen scurt. Fundamentală este o strategie care să identifice noi surse de furnizare, dar și capacități suplimentare de depozitare”, a declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.

Eurodeputatul a mai adăugat că este vitală, de asemenea, includerea gazelor și energiei nucleare pe lista energiilor verzi ca soluții tranzitorii pentru atingerea neutralității climatice în Uniunea Europeană.

„State precum România nu pot aborda trecerea către un viitor verde precum o face Danemarca sau Suedia. România are nevoie de mai mult timp pentru a tranșa neutralitatea climatică, iar această perioadă-tampon nu se poate derula fără a lua în considerare rezervele interne de gaze naturale și energia nucleară”, a concluzionat europarlamentarul Vasile Blaga.      

Reamintim că Ministrul energiei a evidențiat demersurile României în efortul colectiv european pentru atingerea obiectivelor UE în domeniu și importanța menținerii unui cadru flexibil pentru Statele Membre în alegerea celor mai rentabile măsuri din punct de vedere economic, cu considerarea circumstanțelor naționale.

Săptămâna trecută, Ministrul Energiei Virgil Popescu, a evidențiat interesul României pentru accelerarea dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructuri corespunzătoare.

În contextul dezbaterilor actuale la nivel european pe tema definirii regulilor de finanțare sustenabilă (taxonomia) pentru activitățile economice din sectorul gazelor naturale și a energiei nucleare, a propus, alături de alte state membre, ca arderea în comun (blending) a hidrogenului în capacitățile de producție a energiei pe bază de gaze naturale și în cogenerare să reflecte condițiile pieței locale și disponibilitatea tehnologiilor pentru producerea hidrogenului. 

Citiți și: Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali