ROMÂNIA
Marcel Boloș a discutat cu omologii din UE despre aplicarea procedurii de deficit excesiv: Se solicită excluderea împrumuturilor din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă şi a cofinanţării aferente Politicii de Coeziune din definirea indicatorului de cheltuieli nete
Published
1 year agoon
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a participat, miercuri, la reuniunea ECOFIN (Consiliul Afaceri Economice și Financiare), unde s-au discutat subiecte esențiale privind viitorul guvernanței economice europene, printre care aplicarea Procedurii de Deficit Excesiv, un subiect pe care ministrul român l-a susținut în mod activ, potrivit unui mesaj pe pagina sa de Facebook.
În context, mai multe state au solicitat excluderea atât a împrumuturilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență, cât și a cofinanțării aferente Politicii de Coeziune din definirea indicatorului de cheltuieli nete.
„Poate par aspecte tehnice, dar vorbim despre protejarea unor instrumente esențiale pentru finanțarea reformelor și investițiilor, care vizează prioritățile strategice ale României. De altfel, a fost principala temă de discuție pe care am avut-o cu miniștrii de finanțe din Lituania, Gintarė Skaistė, și din Polonia, Magdalena Rzeczkowska”, a menționat Marcel Boloș.
De asemenea, în cadrul unei discuții cu omologul belgian, Vincent van Peteghem, ministrul român a vorbit despre procesul de rambursare a contravalorii obligațiunilor emise de Banca Internațională de Investiții (BII) achiziționate de investitorii români, care este acum blocat.
Marcel Boloș a reiterat sprijinul României pentru sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse, însă a atras atenția asupra impactului negativ al sancțiunilor BII asupra investitorilor instituționali din România și beneficiarii lor. „Trebuie să fim alături de acești investitori și să găsim soluții pentru a rezolva această problemă,” a subliniat ministrul Marcel Boloș.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
Majoritatea românilor consideră adaptarea la schimbările climatice o prioritate națională, arată un sondaj al Băncii Europene de Investiții
Nicolae Ciucă: Onorez faptele de vitejie ale camarazilor mei. Prin curajul şi comportamentul lor ireproşabil în misiuni, au făcut ca Armata României să fie respectată şi apreciată peste tot în lume
Sondaj CIRA la comanda EvZ: Nicolae Ciucă în turul doi. Bătălia finală se va da între candidații PNL și PSD (P)
Renumitul neurochirurg Leon Dănăilă îi îndeamnă pe români să îl voteze președinte pe Nicolae Ciucă (P)
Nicolae Ciucă face apel la “toleranță, respect și diversitate” în contextul unor “acțiuni antisemite îngrijorătoare”: O realitate care necesită acțiuni ferme și continue
Ministrul de Finanțe îi asigură pe antreprenori că va fi protejată cota unică și că nu se va accepta reducerea pragului la microîntreprinderi
BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII
Majoritatea românilor consideră adaptarea la schimbările climatice o prioritate națională, arată un sondaj al Băncii Europene de Investiții
Published
11 mins agoon
November 11, 2024Mai mult de opt români din zece recunosc nevoia de a-și schimba și adapta stilul de viață la efectele schimbărilor climatice, potrivit Sondajului anual cu privire la climă, comandat de Banca Europeană de Investiții (BEI), remis caleaeuropeana.ro.
Printre provocările cu care se confruntă țara lor, respondenții au plasat schimbările climatice pe locul al doilea după creșterea costului vieții. Mulți sunt de părere că investițiile de acum în adaptare vor preveni creșterea costurilor în viitor.
Sondajul BEI cu privire la climă
Banca Europeană de Investiții (BEI), banca climatică, publică astăzi, 11 noiembrie, cea de-a șaptea ediție a Sondajului său anual cu privire la climă. Din 2018 și cu contribuția a peste 24 000 de respondenți, sondajul oferă informații despre ce cred oamenii din Uniunea Europeană și din Statele Unite despre schimbările climatice. Sondajul din acest an a fost realizat online (pe computer, tabletă sau telefon mobil) de către BVA Xsight în perioada 6–23 august 2024 în cele 27 de țări ale Uniunii Europene și în Statele Unite. Mai multe informații despre metodologie aici.
În 2024, România a fost afectată de inundații grave provocate de furtuna Boris în perioada 14–16 septembrie, afectând în special județele Galați și Vaslui. Inundațiile au provocat cel puțin șapte decese, mii de evacuări și pagube la aproximativ 6 000 de case. Răspunsul de urgență a inclus pompieri militari care au folosit bărci și elicoptere pentru a salva sute de persoane, în timp ce guvernul a mobilizat resurse pentru a ajuta comunitățile afectate.
Pe măsură ce frecvența și gravitatea dezastrelor naturale cresc, continuă să crească și impactul economic al schimbărilor climatice. Oamenii de știință avertizează că aceste dezastre vor deveni din ce în ce mai costisitoare. Conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, Europa este în prezent continentul care se încălzește cel mai rapid, și se așteaptă ca fenomenele meteorologice extreme să crească odată cu creșterea temperaturilor globale. Această escaladare ridică probleme semnificative pentru infrastructură și amenință stabilitatea aprovizionării cu apă și alimente la nivel global, subliniind nevoia urgentă de strategii cuprinzătoare de adaptare la schimbările climatice.
„Adaptarea la schimbările climatice nu este doar o necesitate pentru România – este o investiție strategică în viitorul țării”, a declarat vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris. „Recunoașterea covârșitoare în rândul românilor a necesității de a acționa acum subliniază urgența activității noastre. Prin prioritizarea adaptării la schimbările climatice, ne putem salva comunitățile, crea locuri de muncă și construi o economie mai rezistentă. La BEI, suntem pe deplin angajați să ajutăm România să facă față acestor provocări, asigurându-ne că investițiile de astăzi se traduc în prosperitate și stabilitate pe termen lung pentru toți.”
BEI a publicat astăzi al șaptelea Sondaj anual cu privire la climă, care surprinde opiniile a peste 24 000 de respondenți din UE și SUA cu privire la schimbările climatice. La sondaj, realizat în august 2024, au participat și 1 000 de persoane din România..
O prioritate națională
Respondenții români consideră schimbările climatice a doua cea mai mare provocare cu care se confruntă țara, după creșterea costului vieții.
În acest context:
- 97 % dintre ei recunosc necesitatea de a se adapta la schimbările climatice (aproape de media UE de 94 %). Dintre aceștia, majoritatea (59 %, cu 9 puncte peste media UE de 50 %) consideră că adaptarea la schimbările climatice este o prioritate în România în următorii ani.
Adaptarea la schimbările climatice este văzută și ca o oportunitate economică și o investiție pe termen lung pentru țară:
- 92 % susțin că investițiile în adaptarea la schimbările climatice pot contribui la crearea de locuri de muncă și la stimularea economiei locale (față de 86 % în UE).
- 90 % consideră că adaptarea la schimbările climatice necesită investiții acum pentru a evita costuri mai mari în viitor (față de 85 % în UE).
Impactul schimbărilor climatice și schimbarea stilului de viață
În timp ce respondenții români recunosc oportunitățile economice ale măsurilor de adaptare la impactul schimbărilor climatice, experiența lor personală cu fenomenele meteorologice extreme sporește sentimentul că sunt necesare acțiuni urgente:
- 93 % (cu 13 puncte peste media UE) au suferit cel puțin un eveniment meteorologic extrem în ultimii cinci ani. Mai exact, 71 % au suferit din cauza căldurii extreme și a valurilor de căldură (cu 16 puncte peste media UE), 62 % s-au confruntat cu secete (cu 27 puncte peste media UE) și 44 % s-au confruntat cu furtuni puternice sau grindină (cu 10 puncte peste media UE).
Consecințele fenomenelor meteorologice extreme sunt atât tangibile, cât și variate.
- 83 % dintre respondenții români au menționat că au suferit cel puțin o consecință directă din cauza fenomenelor meteorologice extreme (cu 15 puncte peste media UE de 68 %). 37 % s-au confruntat cu probleme legate de întreruperea curentului electric sau de alimentarea cu energie (cu 17 puncte peste media UE), 29 % s-au confruntat cu probleme de sănătate, cum ar fi insolația sau probleme respiratorii (cu 9 puncte peste media UE) și 29 % au avut păduri sau spații naturale distruse în apropierea locuinței lor (cu 10 puncte peste media UE).
În acest context, românii sunt conștienți de necesitatea de a se adapta:
- 83 % dintre români (față de 72 % în UE) recunosc că vor trebui să își adapteze stilul de viață din cauza schimbărilor climatice
- 46 % (față de 35 % în UE) cred că vor fi nevoiți să se mute într-un loc mai puțin vulnerabil la schimbările climatice, chiar și la nivel local (pentru a evita inundațiile, incendiile forestiere sau alte fenomene meteorologice extreme)
- 38 % spun că vor fi nevoiți să se mute într-o regiune sau țară mai răcoroasă (cu 10 puncte peste media UE).
Adaptarea individuală la schimbările climatice necesită un nivel bun de informare. Majoritatea românilor (81 %, cu 10 puncte peste media UE de 71 %) spun că sunt informați cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a-și adapta eficient locuințele și stilul de viață. Cu toate acestea, majoritatea (61 %, aproape de media UE de 60 %) ignoră existența subvențiilor publice sau a stimulentelor financiare pentru sprijinirea acestor eforturi.
Priorități pentru măsurile de adaptare
Respondenții români au identificat următoarele priorități cheie pentru adaptarea locală la schimbările climatice:
- Plantarea de vegetație care este mai rezistentă la schimbările climatice (53 %, cu 18 puncte peste media UE)
- Răcirea orașelor (45 %)
- Îmbunătățirea infrastructurii, de exemplu, prin sisteme de drenaj mai bune, bariere împotriva inundațiilor, adăposturi împotriva furtunii sau rețele electrice rezistente (43 %)
Cu privire la întrebarea cine ar trebui să plătească pentru adaptarea la schimbările climatice:
- 36 % consideră că toată lumea ar trebui să plătească în mod egal
- 34 % consideră că costurile ar trebui să fie suportate de întreprinderile și industriile care contribuie cel mai mult la schimbările climatice
- 12 % spun că persoanele mai bogate ar trebui să suporte costurile prin impozite mai mari.
În ceea ce privește persoanele care ar trebui să beneficieze primele de ajutor în procesul de adaptare:
- 36 % consideră că toată lumea ar trebui să beneficieze în mod egal
- 29 % consideră că ar trebui să se acorde prioritate persoanelor mai în vârstă
- 24 % spun că persoanele care locuiesc în zone cu risc ridicat ar trebui să fie primele care să beneficieze de ajutor
BEI și adaptarea la schimbările climatice în România
În 2024, România a primit sprijin din partea BEI pentru prima fabrică de anvelope cu emisii zero din lume, printr-un împrumut acordat Nokian Tyres, și pentru extinderea infrastructurii de energie verde a companiei belgiene de logistică imobiliară WDP la locațiile sale din țară. În 2023, noile angajamente ale BEI în România au inclus 119 milioane EUR pentru aprovizionarea cu energie durabilă și 72 milioane EUR pentru proiecte în domeniul apei, alături de dezvoltarea unei noi rețele de încărcare a vehiculelor electrice menite să promoveze un transport mai curat și acțiuni accelerate de combatere a schimbărilor climatice. BEI a investit, de asemenea, în siguranța nucleară, producția agricolă și dezvoltarea urbană; între timp finanțarea IMM-urilor și a întreprinderilor de dimensiune intermediară, precum și tranzacțiile de garantare ale FEI au sprijinit creșterea ecologică.
Grupul BEI
Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele membre ale acesteia. Instituția finanțează investiții solide care contribuie la obiectivele politicilor UE. Proiectele BEI consolidează competitivitatea, stimulează inovarea, promovează dezvoltarea durabilă, consolidează coeziunea socială și teritorială și sprijină o tranziție corectă și rapidă către neutralitatea climatică.
Grupul BEI, care cuprinde și Fondul European de Investiții (FEI), a semnat noi finanțări în valoare totală de 88 miliarde EUR în 2023 – 90 % dintre acestea în Uniunea Europeană. Se așteaptă ca aceste angajamente să mobilizeze circa 320 miliarde EUR în investiții, sprijinind 400 000 de întreprinderi și 5,4 milioane de locuri de muncă.
Toate proiectele finanțate de Grupul BEI sunt în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Grupul BEI nu finanțează investiții în combustibili fosili. Suntem pe drumul cel bun pentru a ne atinge obiectivul de a mobiliza 1 000 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile în durabilitatea climei și a mediului în deceniul până în 2030, așa cum ne-am angajat în Foaia de parcurs a Băncii privind schimbările climatice. Mai mult de jumătate din finanțările anuale ale Grupului BEI sprijină proiecte care contribuie direct la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, la adaptarea la acestea, precum și la un mediu mai sănătos.
Aproximativ jumătate din finanțările BEI din cadrul Uniunii Europene sunt direcționate către regiunile de coeziune, în care venitul pe cap de locuitor este mai mic. Acest lucru subliniază angajamentul Băncii de a promova creșterea favorabilă incluziunii și convergența standardelor de viață.
POLITICĂ
Nicolae Ciucă: Onorez faptele de vitejie ale camarazilor mei. Prin curajul şi comportamentul lor ireproşabil în misiuni, au făcut ca Armata României să fie respectată şi apreciată peste tot în lume
Published
1 hour agoon
November 11, 2024Liiderul PNL Nicolae Ciucă, preşedinte al Senatului şi fost ministru al apărării, a afirmat luni, în mesajul transmis de Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii, că onorează faptele de vitejie ale camarazilor săi care, prin curajul şi comportamentul lor ireproşabil în misiuni, au făcut ca Armata României să fie respectată şi apreciată peste tot în lume.
El a amintit, în acest context, că şi-a petrecut ani buni din viaţă în teatrele de operaţii: Irak, Afganistan, Angola şi ştie ce înseamnă să fii departe de casă şi de cei dragi şi ştiu cât de greu este.
”Azi onorez faptele de vitejie ale camarazilor mei, veterani ai Teatrelor de Operaţii, cei care, prin curajul şi comportamentul lor ireproşabil în misiuni, au făcut ca Armata României să fie respectată şi apreciată peste tot în lume. Mi-am petrecut ani buni din viaţă în teatrele de operaţii: Irak, Afganistan, Angola. Ştiu ce înseamnă să fii departe de casă şi de cei dragi şi ştiu cât de greu este. De aceea, ziua de 11 noiembrie are o însemnătate aparte nu doar pentru mine, ci pentru întreaga Armată a României. Reprezintă Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii, o aniversare instituită prin lege acum zece ani”, afirmă Ciucă într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Fostul șef al Statului Major al Apărării a evidențiat că data de 11 noiembrie nu a fost aleasă întâmplător, fiind ărbătorită în toată Europa, deoarece la acea dată, în anul 1918, a intrat în vigoare armistiţiul dintre Puterile Antantei şi Germania, care a încheiat Primul Război Mondial.
Tot la 11 noiembrie 2003, a căzut la datorie sublocotenentul post-mortem Iosif-Silviu Fogoraşi, primul militar român decedat în Teatrul de Operaţii din Afganistan.
”Să cinstim sacrificiul militarilor răniţi şi să ne înclinăm cu respect faţă de cei care au plătit cu viaţa. La mulţi ani tuturor Veteranilor din Teatrele de Operaţii! Dumnezeu să-i odihnească pe cei care au căzut în Teatrele de Operaţii!”, a scris Ciucă, în finalul mesajului.
POLITICĂ
Sondaj CIRA la comanda EvZ: Nicolae Ciucă în turul doi. Bătălia finală se va da între candidații PNL și PSD (P)
Published
2 hours agoon
November 11, 2024By
REDACTIATot mai multe cercetări semnalează faptul că ne îndreptăm spre o finală Marcel Ciolacu – Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale.
Potrivit celui mai recent sondaj CIRA, realizat în perioada 1 – 6 noiembrie, la comanda publicației Evenimentul Zilei, Nicolae Ciucă se află pe locul doi în opțiunile de vot cu 19%, înaintea lui George Simion (17%) și a Elenei Lasconi (16%), ceea ce îi asigură intrarea în turul doi alături de Marcel Ciolacu (29%). Mircea Geoană pare a fi ieșit din competiția pentru calificarea în turul doi, fiind pe locul 5 cu doar 9%.
Pe măsură ce ne apropiem de alegeri, devine tot mai clar că bătălia electorală atât la prezidențiale, cât și la parlamentare este una între PNL și PSD, cele mai mari partide din România. Datele indică faptul că Nicolae Ciucă reușește să capaciteze votul politic al PNL și confirmă tendința de creștere pentru candidatul liberal.
Dincolo de intenția de vot, publicul îi percepe tot pe Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă ca fiind principalii pretendenți la funcția prezidențială, indicator relevant pentru starea de spirit a populației și pentru votul util, știut fiind că înainte de scrutin alegătorii se reorientează către candidații cu șanse pentru a nu-și irosi votul.
Publicitate electorală – Comandat de Partidul Național Liberal, CMF: 31240003
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Majoritatea românilor consideră adaptarea la schimbările climatice o prioritate națională, arată un sondaj al Băncii Europene de Investiții
Cancelarul german Olaf Scholz vrea să reia „în curând” dialogul cu Vladimir Putin pentru a discuta despre conflictul din Ucraina
Nicolae Ciucă: Onorez faptele de vitejie ale camarazilor mei. Prin curajul şi comportamentul lor ireproşabil în misiuni, au făcut ca Armata României să fie respectată şi apreciată peste tot în lume
Washington Post: Trump a vorbit cu Putin la telefon, sfătuindu-l să nu escaladeze conflictul din Ucraina și amintindu-i de prezența militară a SUA în Europa
Sondaj CIRA la comanda EvZ: Nicolae Ciucă în turul doi. Bătălia finală se va da între candidații PNL și PSD (P)
Iulian Chifu: Planurile de pace Trump pentru Ucraina – bătălia consilierilor pentru soluția acceptabilă
Renumitul neurochirurg Leon Dănăilă îi îndeamnă pe români să îl voteze președinte pe Nicolae Ciucă (P)
Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final
La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța
Eurodeputatul Victor Negrescu, întâlnire cu CEO-ul Raiffeisen din România: Continuăm demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Trending
- ROMÂNIA6 days ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- POLITICĂ1 week ago
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
- ROMÂNIA5 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA7 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială