În ultimul an (mai 2022 – mai 2023), suma totală primită de România din fonduri europene prin Politica de Coeziune și PNRR este de 11,3 miliarde de euro, iar rata absorbției a crescut de la 54% la 77% în prezent, se arată în raportul de activitate al ministrului Marcel Boloș, care își încheie săptămâna aceasta mandatul de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, pe care l-a preluat la 4 mai 2022.

„La preluarea acestui mandat, mi-am asumat că va fi dedicat beneficiarilor. Toate demersurile pe care le-am făcut au avut un obiectiv precis: să transformăm banii europeni puși la dispoziția României în investiții și în oportunități de creștere. 2022 – 2023 a fost perioada în care, pe lângă absorbția fondurilor alocate prin programele operaționale din perioada 2014 – 2020, ni s-a oferit oportunitatea unică de a accesa finanțarea acordată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență ce se adaugă bugetului semnificativ din Politica de Coeziune aferent perioadei 2021 – 2027. Cum va reuși România să fructifice, în anii următori, acest buget fără precedent cred eu că depinde, în foarte mare măsură, de deciziile pe care le-am luat în această perioadă, de modul în care am ales să netezim drumul către reforme profunde și investiții durabile, care să aibă capacitatea de a schimba în bine viața românilor”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Prin politica de coeziune, în ultimul an s-au încheiat peste 4.000 de contracte în valoare de 4,6 miliarde de euro, în timp ce numărul contractelor semnate de coordonatorii de reforme și investiții, prin PNRR, este de peste 8.800, în valoare totală de 26 miliarde de euro.  

„Dacă privim rezultatele, aș spune ca fost cel mai prolific an în domeniul fondurilor, atât din punctul de vedere al sumelor atrase de România și al contractelor semnate, cât și al mecanismelor pe care le-am pus în practică, prin descentralizare, digitalizare, debirocratizare, planificare și predictibilitate. Cea mai mare satisfacție pe care o am după acest an de eforturi intense este că rezultatele se văd cel mai bine în viața de zi cu zi a oamenilor: am oferit companiilor din toată țara sprijin în valoare de 1,5 miliarde de euro, 1 miliard de euro au fost investiți în eficiența energetică națională și 4 milioane de români vulnerabili au primit sprijin material pentru alimente, îmbrăcăminte, rechizite sau pentru plata facturilor de energie. Le mulțumesc prim-ministrului Nicolae Ciucă și colegilor mei miniștri pentru tot ce am reușit să realizăm împreună în domeniul fondurilor, iar pe colegii mei din minister îi felicit pentru aceste rezultate și le mulțumesc pentru munca remarcabilă pe care au depus-o neobosit”, a completat ministrul Marcel Boloș.

Toate cele 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, aprobate

Până în prezent, sumele primite de la Comisia Europeană din prefinanțări și rambursări reprezintă 77% din alocarea totală a programelor operaționale aferente perioadei 2014 – 2020. Autoritățile de management au semnat 16.616 contracte de finanțare  cu beneficiarii, cu o valoare totală de aprox. 48,5 miliarde euro, din care peste 4.000 de contracte în valoare de 4,6 miliarde de euro au fost semnate doar în ultimul an. Plățile totale către beneficiari în cadrul contractelor semnate însumează aprox. 21,3 miliarde euro, în ultimul an fiind făcute plăți de peste 7 miliarde euro.

În cursul anului anului trecut, a fost semnat Acordul de parteneriat 2021 – 2027 și au fost aprobate toate cele 16 programe (8 programe naționale și 8 programe regionale) care aduc României 46 de miliarde de euro în perioada de programare 2021 – 2027.

România, singura țară din UE cu un calendar predictibil de proiecte

Publicarea în luna februarie a calendarului estimativ al apelurilor de proiecte pentru 2023 și 2024, o premieră în domeniul fondurilor, răspunde obiectivului de predictibilitate stabilit pentru această nouă perioadă de programare.

Până în prezent, au fost lansate în consultare publică ghiduri aferente a 100 apeluri de proiecte, în valoare totală de aprox. 8,3 miliarde euro, din care aprox. 5,2 miliarde euro reprezintă contribuția UE. Acestea sunt în conformitate cu obiectivele, prioritățile și bugetele stabilite prin programele negociate și aprobate de către Comisia Europeană. Primele apeluri de proiecte urmează a fi deschise în luna iunie 2023.

Cel mai mare pachet de sprijin pentru mediul de afaceri: 1,5 miliarde de euro într-un singur an

În perioada 2022 – 2023, companiile din România au avut acces la 1,5 miliarde de euro din fonduri europene, prin intermediul a patru măsuri finanțate din fonduri europene:

• prin Măsura 412, MIPE a finanțat acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru pentru sectorul agroalimentar prin Programul Operațional Competitivitate (POC), în valoare de 300 de milioane de euro. În total, s-au semnat cu beneficiarii 13.361 contracte.
• Măsura 411 a avut un buget de 400 milioane de euro și finanțată prin Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 pentru investiții destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență a mediului de afaceri care să cuprindă:
  •  modernizarea/echiparea/racordul la utilități publice/eficiență energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităților de producție/servicii existente, precum și pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producție/servicii pentru care nu este necesară obținerea de autorizații de construire în conformitate cu legislația specifică în vigoare;
  •  dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficiență energetică necesare activității de producție și servicii precum și alte achiziții de bunuri de această natură care sunt necesare capacităților de producție/servicii existente.

În total au fost semnate 1.418 contracte.

• prin Măsura 411 BIS s-au acordat acordă granturi din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor din industria alimentară și a construcțiilor cu un buget total de 300 milioane euro finanțată prin Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020. Aici s-au semnat 733 contracte cu o valoare de 251 milioane euro.

MIPE a implementat în toamna anului 2022 un pachet de măsuri de 500 de milioane de euro pentru a sprijini sectorul antreprenorial să dobândească independență energetică, prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor și construcțiilor industriale/prestărilor de servicii precum și celor specifice proceselor tehnologice cât și pentru producerea de energie verde din resurse regenerabile pentru consum propriu. Apelul a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM). În cadrul apelului au fost depuse în total 718 proiecte, dintre care au fost aprobate 365, peste 90% din acestea fiind și semnate.

Peste 4 milioane de români vulnerabili primesc sprijin material pentru alimente, îmbrăcăminte rechizite și plata facturilor

Pachetul de sprijin dedicat persoanelor vulnerabile în perioada mai 2022 – mai 2023 a fost de peste 2 miliarde de euro de care beneficiază peste 4 milioane de persoane vulnerabile din România prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014 – 2020 și prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020.

În perioada de programare 2021 – 2027, prin programul special dedicat persoanelor vulnerabile, Programul Incluziune și Demnitate Socială, România are la dispoziție un buget de 4,15 miliarde de euro pentru a susține măsuri sociale, din care aproape 1 miliard de euro sunt destinați acordării ed sprijin material precum pachetele cu alimente de bază sau mese calde, sprijin pentru achiziționarea de rechizite și îmbrăcăminte pentru copiii din medii defavorizate, sprijin pentru cuplurile mamă – copil. 

Măsuri pentru deblocarea șantierelor din toată țara și investiții în infrastructura de apă – canal

Reglementările adoptate pe parcursul ultimului an au asigurat continuitatea proiectelor de infrastructură cu impact asupra a 7.000 de șantiere în derulare cu o valoare a contractelor de finanțare de 13 miliarde de euro:

• Acordarea finanțării în etape și promovarea unor proiecte a căror dimensiune tehnico-economică să permită implementarea într-o perioadă scurtă de timp;
• Mecanismul de ajustare a prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile;
• Reglementări în domenii specifice precum apă și apă uzată și infrastructura de transport.

Unul dintre principalele obiective ale acestei perioade a fost continuarea investițiilor în infrastructura de apă și apă uzată, în ultimul an fiind semnate 29 contracte în valoare totală de 1,2 miliarde euro, ceea ce înseamnă 267.000 români conectați la rețeaua de apă și 181.578 la rețeaua de canalizare.

De asemenea, au fost salvate proiecte strategice de peste 10 miliarde euro din perioada 2014-2020 prin adoptarea unui act normativ care stabilește și definește tipurile de proiecte care fac obiectul procesului de închidere (proiecte etapizate, proiecte nefuncționale, proiecte nefinalizate, proiecte ce trebuie reziliate). În plus, permite trecerea proiectelor dintr-o perioadă de programare în alta.

PNRR: 72 de ținte și jaloane implementate cu succes, 6,35 miliarde de euro primite prin Mecanismul de redresare și reziliență

Până în acest moment, România a implementat cu succes un număr de 72 de ținte și jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență, ce aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de euro.

Prima cerere de plată a fost transmisă Comisiei Europene în mai 2022, fiind condiționată de îndeplinirea satisfăcătoare a celor 21 de ținte și jaloane aferente trim. IV 2021, suma efectiv încasată de România fiind de  2.561.989.840 euro, la care se adaugă 3,79 miliarde euro din prefinanțări.

România s-a numărat printre primele șapte state din UE care au reușit trimiterea cererii numărul II, condiționată de realizarea unui număr de 51 de ținte și jaloane aferente trimestrelor I și II ale anului 2022. Au fost reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

În calitate de coordonator național al PNRR, MIPE a demarat discuțiile cu Comisia Europeană pentru modificarea PNRR pe trei componente: introducerea capitolului RePowerEU (1,4 miliarde de euro pentru investiții strategice în domeniul siguranței energetice), diminuarea alocării ca urmare a creșterii economice și modificări în baza circumstanțelor obiective. 

În perioada aprilie 2022 – mai 2023 ministerele de resort în calitate de coordonatori de reforma/investiții, au lansat 64 apeluri de proiecte în valoare de 14.740.643.928,78 euro  în vederea realizării țintelor și a jaloanelor din PNRR, în urma avizelor emise de către MIPE, în calitate de coordonator național PNRR.

La nivelul coordonatorilor de reformă și/sau investiții din PNRR, s-au semnat până în prezent 8.825 de contracte de finanțare (inlusiv contractele aferente investițiilor preidentificate  pentru care nu s-au lansat apeluri de proiecte), cu o valoare totală de 26.004.903.115 euro.

Modificarea PNRR

Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune. În acest sens, cele două părți au fost într-un dialog constructiv permanent, iar MIPE a transmis în numele României informal propunerile în baza art. 21 din Regulamentului (UE) 2021/241 privind MRR.

Modificarea Planului în conformitate cu circumstanțele și nevoile actuale cuprinde trei componente distincte:

• Diminuarea alocării în urma creșterii economice;
• Introducerea capitolului REPowerEU;
• Modificări în baza circumstanțelor obiective

Un sistem informatic nou pentru accesarea fondurilor europene

România are acum un sistem informatic nou, MySMIS2021/SMIS2021+, sistemul unic de management al informației privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027 prin care se vor atrage cele 46 miliarde euro din Politica de Coeziune 2021-2027. Acesta este disponibil la https://mysmis2021.gov.ro.

Aplicația MySMIS2021 acoperă toate etapele ciclului de viață al unui proiect – definirea apelului, elaborarea și depunerea proiectului (cererii de finanțare), evaluarea, contractarea, achizițiile, implementarea și monitorizarea, prin module dedicate. Între modulele aplicației există o interdependență, astfel încât informațiile pot fi, pe de o parte, asociate codului unic al proiectului, și pe de altă parte, agregate la diferite niveluri ale programului operațional.

Platforma este dezvoltată de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, în conformitate cu reglementările Comisiei Europene și cerințele de transparentizare și acces facil al beneficiarilor la fondurile externe nerambursabile, stabilite în cadrul Sistemului de management și control.