Marea Britanie face eforturi pentru a forma o alianță occidentală cu Uniunea Europeană pentru a limita dominația Chinei pe piața mondială a oțelului, au declarat pentru Politico mai multe persoane familiarizate cu discuțiile.
Speranța Londrei este că o abordare coordonată ar putea ajuta Regatul Unit să evite noile tarife pe care Bruxelles intenționează să le impună – o taxă de 50% menită să protejeze producătorii din UE de supraproducția industrială a Chinei.
Marea Britanie, care se află la mila măsurilor comerciale ale UE după Brexit, încearcă în prezent să obțină derogări de la aceste măsuri.
Ideea luată în considerare este ca Regatul Unit și UE să formeze o alianță occidentală a oțelului — care ar putea include și Washingtonul — care ar alinia politicile tarifare și ar acorda membrilor tarife preferențiale pentru comerțul cu oțel.
Un înalt oficial al UE a declarat la începutul acestei luni că blocul „nu are altă opțiune” decât să-și apere industria, avertizând că Europa se află „într-o situație dificilă din cauza acestei probleme a supracapacităților”. Cu toate acestea, oficialul a lăsat deschisă posibilitatea unor discuții cu Londra, îndemnând ambele părți să se așeze la masa negocierilor.
Un alt oficial al UE, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre discuțiile în curs, a declarat că ideea unui „club” al oțelului circulă de „destul de mult timp”, dar că acum pare „mai atractivă”. Acesta a adăugat că UE și Marea Britanie cooperează deja în cadrul unor foruri multilaterale, precum Forumul global privind capacitatea excedentară de oțel.
Cele două părți au convenit deja să-și alinieze viitoarele taxe pe carbon aplicate importurilor de oțel și alte produse fabricate prin procese de producție extrem de poluante.
Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a solicitat o coordonare mai strânsă în ceea ce privește oțelul din China la începutul acestei luni, avertizând că „normele comerciale internaționale actuale sunt inadecvate” și punând la îndoială „voința politică a membrilor străini de a lua măsuri”.
În prezent, Marea Britanie exportă jumătate din producția sa de oțel către UE, ceea ce face ca viitoarele tarife vamale ale blocului european să reprezinte o amenințare serioasă pentru producătorii britanici.
Gareth Stace, directorul UK Steel, a declarat că „guvernul trebuie să se concentreze pe asigurarea unor derogări esențiale pentru Marea Britanie în cadrul cotelor UE și pe întărirea propriilor măsuri de protecție comercială”. Însă șeful grupului de lobby a adăugat că o alianță mai largă ar putea contribui la rezolvarea problemelor legate de supracapacitatea globală și la menținerea importurilor puternic subvenționate în afara Marii Britanii.
Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat: „Continuăm colaborarea cu UE în urma anunțului recent al acesteia. De asemenea, colaborăm cu parteneri internaționali pentru a găsi soluții care să abordeze problema supracapacității la nivel mai larg”.
Industria siderurgică din UE este al treilea producător mondial de oțel. Aceasta asigură direct aproximativ 300 000 de locuri de muncă și susține indirect aproximativ 2,5 milioane de locuri de muncă, cu unități de producție a oțelului în peste 20 de state membre ale UE. Oțelăriile susțin multe economii regionale, ceea ce subliniază importanța lor socioeconomică și politică.
Respectând angajamentele asumate în Planul de acțiune al UE pentru oțel și metale, propunerea menține principiul comerțului liber și consolidează colaborarea cu partenerii globali pentru a combate excesul de capacitate, prin:
- limitarea volumelor de import fără taxe vamale la 18,3 milioane de tone pe an (o reducere de 47 % față de cotele de oțel pentru 2024),
- dublarea nivelului taxelor vamale în afara cotelor la 50 % (față de 25 % în cadrul măsurii de salvgardare) și
- consolidarea trasabilității piețelor de oțel prin introducerea unei cerințe privind topirea și turnarea, pentru a preveni eludarea măsurilor.
