Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a criticat apelurile la relaxarea normelor de criză privind ajutoarele de stat pentru ceea ce ea a calificat drept false pretenții de creștere a competitivității blocului european în domeniul tehnologiilor ecologice, anunță Politico Europe.
”Ar trebui să fim cu băgare de seamă când vine vorba de pretențiile ecologiste de a promova subvențiile, reglementările sau reducerea concurenței, când, în realitate, acestea servesc altor scopuri”, a explicat Vestager în cadrul conferinței intitulate ”Antitrust, reglementare și economie politică”, care a avut loc joi, la Bruxelles.
”Pe lângă faptul că dăunează concurenței loiale, << greenwashing-ul>> face jocul scepticilor în materie de climă”, a completat oficialul european.
Opiniile sunt împărțite în rândul liderilor europeni. Statele care nu forța financiară de a oferi subvenții substanțiale se tem că modificarea schemelor de ajutor de stat ar putea duce la distorsionarea pieței unice a UE, pe când cele care dispun de aceste resurse, precum Germania, îmbrățișează o astfel de propunere a Comisiei Europene, prezentată la începutul lunii februarie pentru a ajuta companiile europene să fie competitive în fața legislației americane în valoare de aproape 370 de miliarde de euro.
Atât Franța, cât și Germania au fost în prima linie în ceea ce privește presiunile pentru o atenuare a controalelor și echilibrelor privind ajutoarele de stat din cadrul blocului.
Planul pornește de la inițiative anterioare și se bazează pe punctele forte ale pieței unice a UE, completând eforturile depuse în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente.
Primul pilon al planului se referă la simplificarea cadrului de reglementare. Comisia va propune un Act legislativ privind o industrie cu zero emisii nete, cu scopul de a identifica obiective pentru o capacitate industrială cu zero emisii nete și de a oferi un cadru de reglementare adecvat pentru implementarea sa rapidă, asigurând un proces de autorizare simplificat și accelerat, promovând proiecte strategice europene și elaborând standarde pentru a sprijini extinderea tehnologiilor în cadrul pieței unice.
Cadrul va fi completat de Actul privind materiile prime critice, care va asigura un acces suficient la astfel de materii, de exemplu pământurile rare, vitale pentru producția unor tehnologii esențiale, precum și de reforma organizării pieței energiei electrice, care le va permite consumatorilor să beneficieze de costurile mai scăzute ale surselor regenerabile de energie.
Al doilea pilon al planului va accelera investițiile și finanțarea producției de tehnologii curate în Europa. Finanțarea publică, la care se adaugă progresele din ultima vreme înregistrate în ceea ce privește uniunea europeană a piețelor de capital, poate debloca niveluri considerabile de finanțare privată, necesare pentru tranziția verde. În cadrul politicii în domeniul concurenței, Comisia urmărește să garanteze condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice, facilitând în același timp acordarea de către statele membre a ajutoarelor necesare pentru accelerarea tranziției verzi.
În acest scop, pentru a accelera și a simplifica acordarea de ajutoare, Comisia se va consulta cu statele membre cu privire la un cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat modificat și va revizui Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare din perspectiva Pactului verde, majorând pragurile de notificare pentru sprijinirea investițiilor verzi. Printre altele, acest lucru va contribui la raționalizarea și simplificarea într-o mai mare măsură a procesului de aprobare a proiectelor importante de interes european comun (PIIEC).
Totodată, Comisia va facilita utilizarea fondurilor UE existente pentru finanțarea inovării, a producției și a implementării în domeniul tehnologiilor curate.
De asemenea, Comisia explorează modalități de a obține o finanțare comună mai substanțială la nivelul UE, pentru a sprijini investițiile în producția de tehnologii cu zero emisii nete, pe baza unei evaluări continue a nevoilor în materie de investiții.
Comisia va colabora cu statele membre pe termen scurt, punând accentul pe REPowerEU, InvestEU și Fondul pentru inovare, cu privire la o soluție tranzitorie pentru a oferi un sprijin rapid și specific. Pe termen mediu, Comisia intenționează să ofere un răspuns structural la nevoile de investiții, propunând un Fond european de suveranitate în contextul revizuirii cadrului financiar multianual înainte de vara anului 2023.
