Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Margrethe Vestager critică solicitările de relaxare a normelor de urgență privind ajutoarele de stat sub false pretenții de creștere a competitivității UE în domeniul tehnologiilor curate

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a criticat apelurile la relaxarea normelor de criză privind ajutoarele de stat pentru ceea ce ea a calificat drept false pretenții de creștere a competitivității blocului european în domeniul tehnologiilor ecologice, anunță Politico Europe.

”Ar trebui să fim cu băgare de seamă când vine vorba de pretențiile ecologiste de a promova subvențiile, reglementările sau reducerea concurenței, când, în realitate, acestea servesc altor scopuri”, a explicat Vestager în cadrul conferinței intitulate ”Antitrust, reglementare și economie politică”, care a avut loc joi, la Bruxelles.

”Pe lângă faptul că dăunează concurenței loiale, << greenwashing-ul>> face jocul scepticilor în materie de climă”, a completat oficialul european.

Opiniile sunt împărțite în rândul liderilor europeni. Statele care nu forța financiară de a oferi subvenții substanțiale se tem că modificarea schemelor de ajutor de stat ar putea duce la distorsionarea pieței unice a UE, pe când cele care dispun de aceste resurse, precum Germania, îmbrățișează o astfel de propunere a Comisiei Europene, prezentată la începutul lunii februarie pentru a ajuta companiile europene să fie competitive în fața legislației americane în valoare de aproape 370 de miliarde de euro.

Atât Franța, cât și Germania au fost în prima linie în ceea ce privește presiunile pentru o atenuare a controalelor și echilibrelor privind ajutoarele de stat din cadrul blocului.

Planul industrial în cadrul Pactului verde urmărește să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității UE de producție a tehnologiilor și produselor cu emisii nete egale cu zero, necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă.

Planul pornește de la inițiative anterioare și se bazează pe punctele forte ale pieței unice a UE, completând eforturile depuse în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente.

Primul pilon al planului se referă la simplificarea cadrului de reglementare. Comisia va propune un Act legislativ privind o industrie cu zero emisii nete, cu scopul de a identifica obiective pentru o capacitate industrială cu zero emisii nete și de a oferi un cadru de reglementare adecvat pentru implementarea sa rapidă, asigurând un proces de autorizare simplificat și accelerat, promovând proiecte strategice europene și elaborând standarde pentru a sprijini extinderea tehnologiilor în cadrul pieței unice.

Cadrul va fi completat de Actul privind materiile prime critice, care va asigura un acces suficient la astfel de materii, de exemplu pământurile rare, vitale pentru producția unor tehnologii esențiale, precum și de reforma organizării pieței energiei electrice, care le va permite consumatorilor să beneficieze de costurile mai scăzute ale surselor regenerabile de energie.

Al doilea pilon al planului va accelera investițiile și finanțarea producției de tehnologii curate în Europa. Finanțarea publică, la care se adaugă progresele din ultima vreme înregistrate în ceea ce privește uniunea europeană a piețelor de capital, poate debloca niveluri considerabile de finanțare privată, necesare pentru tranziția verde. În cadrul politicii în domeniul concurenței, Comisia urmărește să garanteze condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice, facilitând în același timp acordarea de către statele membre a ajutoarelor necesare pentru accelerarea tranziției verzi.

În acest scop, pentru a accelera și a simplifica acordarea de ajutoare, Comisia se va consulta cu statele membre cu privire la un cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat modificat și va revizui Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare din perspectiva Pactului verde, majorând pragurile de notificare pentru sprijinirea investițiilor verzi. Printre altele, acest lucru va contribui la raționalizarea și simplificarea într-o mai mare măsură a procesului de aprobare a proiectelor importante de interes european comun (PIIEC).

Totodată, Comisia va facilita utilizarea fondurilor UE existente pentru finanțarea inovării, a producției și a implementării în domeniul tehnologiilor curate.

De asemenea, Comisia explorează modalități de a obține o finanțare comună mai substanțială la nivelul UE, pentru a sprijini investițiile în producția de tehnologii cu zero emisii nete, pe baza unei evaluări continue a nevoilor în materie de investiții.

Comisia va colabora cu statele membre pe termen scurt, punând accentul pe REPowerEU, InvestEU și Fondul pentru inovare, cu privire la o soluție tranzitorie pentru a oferi un sprijin rapid și specific. Pe termen mediu, Comisia intenționează să ofere un răspuns structural la nevoile de investiții, propunând un Fond european de suveranitate în contextul revizuirii cadrului financiar multianual înainte de vara anului 2023.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

UE alocă încă 148 milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP© European Union, 2024

Uniunea Europeană a anunțat luni un nou pachet de ajutor umanitar în valoare de 140 milioane de euro pentru Ucraina și un sprijin suplimentar de 8 milioane de euro pentru Republica Moldova, în contextul în care războiul de agresiune al Rusiei continuă să aibă un impact devastator.

Potrivit comunicatului oficial, aproximativ 12,7 milioane de persoane au nevoie de asistență urgentă, iar noua finanțare a Comisiei Europene va fi utilizată pentru a oferi sprijin vital și pentru a garanta că ajutoarele esențiale ajung la cele mai vulnerabile populații din Ucraina.

Noua finanțare în valoare de 148 de milioane de euro va continua să sprijine ajutorul umanitar vital atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova și va ridica totalul ajutorului umanitar alocat de Comisia Europeană la peste 1,1 miliarde de euro.

Din noul pachet:

  • 140 de milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Ucraina. Finanțarea va fi direcționată către asistența de urgență, inclusiv alimente, adăposturi, apă potabilă, asistență medicală și protecție pe timp de iarnă. Prioritățile cheie sunt sprijinirea populațiilor vulnerabile din regiunile puternic afectate de război din estul și sudul Ucrainei.
  • 8 milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Republica Moldova. Sprijinul se va concentra pe ajutorarea refugiaților ucraineni și a comunităților gazdă din Republica Moldova, prioritizând asistența financiară, accesul la servicii esențiale precum îngrijirea medicală și educația, precum și suportul psihosocial.

Astăzi, comisarul pentru pregătire, gestionarea crizelor și egalitate, Hadja Lahbib, efectuează o vizită în Ucraina pentru a consolida eforturile actuale ale UE de a furniza asistență esențială. În timpul vizitei, comisarul Lahbib se va întâlni cu principalii lideri ucraineni, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski și cu înalți funcționari, pentru a discuta provocările umanitare urgente și alocarea strategică a ajutorului UE. De asemenea, ea se va întâlni cu beneficiarii ajutorului umanitar al UE și cu partenerii locali.

„Noua noastră finanțare de 148 milioane de euro drept sprijin umanitar este o dovadă mai puternică a faptului că suntem alături de ucraineni atunci când au nevoie. Vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a-i ajuta pe cei afectați de această criză, cu toți partenerii noștri și cu autoritățile ucrainene”, a afirmat Hadja Lahbib

Înainte de a ajunge la Kiev, comisarul european a vizitat deja centrul Medevac al UE din Rzeszów, care sprijină mecanismul de protecție civilă în evacuările medicale ale pacienților grav bolnavi din Ucraina și țările învecinate. Aproximativ 4.000 de pacienți au fost transferați în spitale europene pentru tratament de la înființarea sistemului în martie 2022.

De la începerea agresiunii ruse în februarie 2022, Uniunea Europeană coordonează cea mai mare operațiunea a sa desfășurată vreodată în cadrul Mecanismului european de protecție civilă, livrând peste 150.000 de tone de produse Ucrainei. De asemenea, UE a desfășurat asistență din rezervele sale rescEU, furnizând Kievului generatoare electrice, echipament medical, adăposturi temporare și stații de tratare a apei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Roxana Mînzatu va conduce demersurile de pregătire a inițiativelor CE privind competențele, locurile de muncă și drepturile sociale, de la cârma unuia dintre cele 14 grupuri de proiect create la nivelul instituției

Published

on

© European Union, 2024/Source: EC - Audiovisual Service

Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire va prezida grupul de proiect pentru competențe, locuri de muncă și drepturi sociale, unul dintre cele 14 grupuri de proiect create la nivelul Comisiei de președinta Ursula von der Leyen pentru a asigura pregătirea și orientarea politică în realizarea inițiativelor, de la concepție la implementare. 

Fiecare grup de proiect are propriul mandat, propria componență, propria durată și propriile metode de lucru. Și fiecare grup va fi prezidat de un membru al Colegiului, desemnat de președinte. Președinții grupurilor respective vor fi responsabili pentru asigurarea îndeplinirii cu succes a mandatului lor pe o perioadă inițială de un an, cu posibilitate de reînnoire a grupurilor pentru durata necesară îndeplinirii misiunii specifice pentru care au fost create.

Este de menționat faptul că grupurile de proiect vor asigura, fără a aduce atingere procesului decizional, coordonarea aspectelor de actualitate, a principalelor inițiative transversale și a politicilor orizontale.

Cele 14 grupuri de proiect privind:

  1. Pactul pentru o Industrie Curată este prezidat în comun de vicepreședintele executiv pentru tranziție curată, echitabilă și competitivă, Teresa Ribera, de vicepreședintele executiv pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, și de comisarul pentru climă, creștere netă zero și creștere curată, Wopke Hoekstra.
  2. Inteligența artificială este prezidat de Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.
  3. Acțiunea externă este prezidat de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele, Kaja Kallas.
  4. Competențele, locuri de muncă și drepturi sociale este prezidat de vicepreședintele executiv pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu.
  5. Securitatea economică este prezidat de comisarul pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič.
  6. Uniunea Apărării este prezidat de comisarul pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius.
  7. Uniunea europeană a economiilor și investițiilor este prezidat de comisarul pentru servicii financiare și Uniunea economiilor și investițiilor, Maria Luís Albuquerque.
  8. Uniunea Pregătirii este prezidat de comisarul pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib.
  9. Securitatea internă europeană este prezidat de comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner.
  10. Reziliența la apă este prezidat de comisarul pentru mediu, reziliența la apă și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall.
  11. Locuințele accesibile este prezidat de comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.
  12. Start-ups și Scale-ups este prezidat de comisarul pentru Startups, cercetare și inovare, Ekaterina Zaharieva.
  13. Scutul european pentru democrație este prezidat de comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath.
  14. Viziunea pentru agricultură și alimentație este prezidat de comisarul pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen.

Grupurile de proiect au fost formate în conformitate cu metodele de lucru ale Comisiei Europene, adoptate la începutul mandatului actual. Acestea reflectă pe deplin prioritățile politice ale Comisiei, astfel cum sunt definite în orientările politice anunțate de președintele von der Leyen în iulie 2024, precum și în scrisorile de misiune adresate de președinte membrilor colegiului.

Grupurile de proiect vor facilita colaborarea cu alți membri ai Comisiei și cu serviciile asociate, asigurând colegialitatea și coerența. Grupurile se vor concentra asupra elaborării inițiativelor, realizării priorităților și asigurării coerenței între diferite domenii, în special în domeniile strategice, fără a afecta procesul decizional al Colegiului sau rolul organismelor sale pregătitoare.

În cazul în care apar noi priorități care necesită coordonarea unor elemente de politică transversale suplimentare, pot fi înființate noi grupuri de proiect pentru a răspunde acestor nevoi emergente.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Inovării Bogdan Ivan și vicepreședintele Comisiei Europene pregătesc relansarea industrială a României

Published

on

© Bogdan Ivan - Facebook

În contextul vizitei vicepreședintelui Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, la București, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, salută implicarea UE în consolidarea industriilor viitorului din România și reafirmă sprijinul pentru continuarea proiectelor de succes în vederea reindustrializării României. 

„Împreună cu Stéphane Séjourné, Vicepreședintele Comisiei Europene, pregătim relansarea industrială a României. În săptămânile următoare, mă voi consulta cu marile companii românești pentru a consolida strategia industrială a României, care va redefini viitorul economiei noastre. Vom continua proiectele de succes și, împreună cu parteneri din industrie și de la Bruxelles, vom reindustrializa România”, a transmis ministrul Bogdan Ivan într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook. 

Cei doi oficiali au vizitat compania românească Prime Batteries Technology, care a transformat România în cel mai mare producător de baterii de stocare din Europa Centrală și de Est, cu soluții de ultimă generație pentru sectoare industriale variate.

„Uniunea Europeană susține România să fie un jucător în industriile viitorului și este esențial să utilizăm la maximum resursele noastre: oamenii extraordinari, materialele critice și poziția geostrategică extrem de importantă. Le mulțumesc partenerilor naționali și europeni pentru susținere, deschidere și prietenie. Împreună, înainte”, a mai adăugat acesta. 

   Citiți și: Vicepreședintele Comisiei Europene, la București: România este una dintre cele mai industrializate țări din Europa. Prin reindustrializarea Europei, vom consolida sectoarele strategice românești

Competitivitatea economiei românești în context european s-a aflat în centrul discuțiilor lui Séjourné cu Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan.

Înainte de prezentarea oficială a Pactului Comisiei Europene pentru o industrie curată și la câteva săptămâni de la lansarea dialogului strategic privind industria auto, această vizită marchează cea de a patra etapă a turneului realizat de vicepreședintele executiv în cele mai strategice sectoare industriale și lanțuri de aprovizionare din Europa – incluzând, de această dată, un accent specific pe baterii. 

Vicepreședintele CE a vizitat și fabrica “Prime Batteries Technology”, o întreprindere română care furnizează baterii litiu-ion de ultimă generație și sisteme personalizate de stocare a energiei pentru o multitudine de sectoare și de întreprinderi din întreaga Europă, precum și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială (INCAS), principalul centru de cercetare în domeniul științelor aerospațiale din România.

   Citiți și: Vicepreședintele Comisiei Europene a vizitat la INCAS “drone inovatoare de clasă mondială”: Viitorul industriei de apărare trebuie să fie “Made in Europe”

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
NATO10 hours ago

Secretarul general NATO cere europenilor să crească bugetele apărării, folosind “o mică parte” din fondurile de pensii și sănătate: Dacă nu, europenii “se pot apuca de cursuri de limbă rusă”

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Liderii europeni, convocați de Antonio Costa la o reuniune excepțională UE-NATO-Regatul Unit consacrată apărării europene pe februarie, la Château de Limont

CONSILIUL UE15 hours ago

UE prelungește cu încă un an măsurile restrictive împotriva celor care sprijină sau facilitează acțiunile violente ale Hamas și ale Jihadului Islamic Palestinian

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Alexandru Rafila: Odată cu aplicarea noului Regulament HTA, România își propune să recupereze decalajele în materie de acces la medicamente inovatoare

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Românii vor avea nevoie de o autorizație electronică de călătorie pentru deplasarea în Israel. Cum poate fi obținută

U.E.16 hours ago

Șefa diplomației germane avertizează asupra riscurilor pentru pacea fragilă din Siria, în contextul discuțiilor despre ridicarea sancțiunilor UE

G716 hours ago

Șase țări din UE solicită Comisiei Europene să reducă plafonul de preț al G7 pentru petrolul rusesc: Este momentul să sporim și mai mult impactul sancțiunilor noastre

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu, apel la combaterea minciunilor răspândite de extremiști: Dezvoltarea României, posibilă doar alături de lumea democratică, UE și NATO

ROMÂNIA17 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat interconectarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, jalon din PNRR

ROMÂNIA17 hours ago

România înregistrează cel mai mare deficit de cont curent din UE în trimestrul al treilea din 2024 (Eurostat)

INTERNAȚIONAL6 days ago

Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE

U.E.1 week ago

Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern

U.E.1 week ago

Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa

CONSILIUL UE1 week ago

Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”

ROMÂNIA2 weeks ago

În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul adoptă Ordonanța „Trenuleț”, un set de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului la 7% în 2025 și menținerea accesului României la fondurile europene și din PNRR

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni

U.E.4 weeks ago

După 200 de reuniuni de negociere, UE și Elveția au ajuns la un ”acord istoric” de modernizare a cooperării dintre cele două părți

Trending