Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

Cancelarul german, Olaf Scholz, a căutat să apere vineri planurile de relaxare a normelor europene privind ajutoarele de stat în fața criticilor premierului italian, Giorgia Meloni, care a atras atenția că astfel de schimbări riscă să distorsioneze piața unică a Uniunii Europene, informează Politico Europe.

În fața jurnaliștilor, după o reuniune care a avut loc la Berlin, Scholz a susținut că a ”observat multe lucruri bune” în propunerea prezentată de Comisia Europeană în această săptămână, care vizează facilitarea accesului la scutiri fiscale pentru tehnologiile ecologice, redirecționarea de fonduri către industriile cu tehnologie curată și relaxarea normelor privind ajutoarele de stat.

Șefii de stat sau de guvern urmează să se reunească joia și vinerea viitoare la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri extraordinare, pentru a aborda propunerile Comisiei.

Cu toate acestea, Meloni, al cărei guvern se pronunțase deja împotriva planurilor UE la începutul acestei săptămâni, avertizând că acestea ar ”pune în pericol unitatea Europei” – și-a reiterat îngrijorările, care se rezumă la faptul că țările UE cu o marjă de manevră financiară mai mică, precum Italia, ar putea să nu fie în măsură să ofere companiilor lor subvenții atât de generoase sau reduceri de taxe precum cele oferite de Germania sau Franța, ceea ce ar putea risca să creeze dezechilibre economice.

”I-am explicat cancelarului Scholz poziția noastră, care este cu siguranță una de prudență în ceea ce privește modificarea schemelor de ajutor de stat, în sensul că trebuie să menținem cu toții în Europa ceea ce numim condiții de concurență echitabile, un nivel de competitivitate egal pentru toți”, a declarat Meloni.

Premierul italian a propus, în schimb, să se ofere ”flexibilitate totală” în ceea ce privește cheltuirea banilor UE existenți din fondul de redresare, din programul RePowerEU, care vizează eliminarea dependenței de importurile de energie din Rusia, sau din fondurile structurale și de investiții ale UE.

De asemenea, liderul italian și-a exprimat sprijinul pentru crearea unui nou ”fond suveran” finanțat ”prin noi datorii comune” pentru care toate statele UE ar împărți responsabilitatea bugetară – o idee pe care guvernul german a respins-o în mod repetat.

Scholz a încercat să preia unele dintre propunerile lui Meloni, sugerând că ar putea exista într-adevăr ”câștiguri rapide” prin utilizarea banilor din Fondul de redresare și din programul RePowerEU, dar a încercat, de asemenea, să obțină sprijin pentru propunerile Comisiei de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat.

”Discuția se concentrează mai mult pe modul în care se pot gestiona (deciziile privind ajutoarele de stat) într-un mod mai simplu, mai flexibil și mai puțin birocratic. Dacă vă uitați cu atenție, asta este în esență ceea ce a propus Comisia, cu câteva deschideri în plus”, a declarat cancelarul.

Scholz a subliniat că ”nimeni nu are interesul” ca economiile UE să rămână în urmă pe plan internațional, deoarece blocul nu își modifică normele privind ajutoarele de stat, dar SUA stimulează afacerile locale cu ajutorul Legii privind Reducerea Inflației.

Cu toate acestea, ”nu vrem să intrăm într-o cursă globală a subvențiilor”, a spus Scholz, arătându-se sigur că se poate obține ”o soluție comună”.

Comisia Europeană a prezentat la 1 februarie un plan industrial în cadrul Pactului verde pentru a spori competitivitatea industriei Europei cu zero emisii nete și pentru a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul urmărește să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității UE de producție a tehnologiilor și produselor cu emisii nete egale cu zero, necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă.

Planul pornește de la inițiative anterioare și se bazează pe punctele forte ale pieței unice a UE, completând eforturile depuse în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente.

Primul pilon al planului se referă la simplificarea cadrului de reglementare. Comisia va propune un Act legislativ privind o industrie cu zero emisii nete, cu scopul de a identifica obiective pentru o capacitate industrială cu zero emisii nete și de a oferi un cadru de reglementare adecvat pentru implementarea sa rapidă, asigurând un proces de autorizare simplificat și accelerat, promovând proiecte strategice europene și elaborând standarde pentru a sprijini extinderea tehnologiilor în cadrul pieței unice.

Cadrul va fi completat de Actul privind materiile prime critice, care va asigura un acces suficient la astfel de materii, de exemplu pământurile rare, vitale pentru producția unor tehnologii esențiale, precum și de reforma organizării pieței energiei electrice, care le va permite consumatorilor să beneficieze de costurile mai scăzute ale surselor regenerabile de energie.

Al doilea pilon al planului va accelera investițiile și finanțarea producției de tehnologii curate în Europa. Finanțarea publică, la care se adaugă progresele din ultima vreme înregistrate în ceea ce privește uniunea europeană a piețelor de capital, poate debloca niveluri considerabile de finanțare privată, necesare pentru tranziția verde. În cadrul politicii în domeniul concurenței, Comisia urmărește să garanteze condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice, facilitând în același timp acordarea de către statele membre a ajutoarelor necesare pentru accelerarea tranziției verzi.

În acest scop, pentru a accelera și a simplifica acordarea de ajutoare, Comisia se va consulta cu statele membre cu privire la un cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat modificat și va revizui Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare din perspectiva Pactului verde, majorând pragurile de notificare pentru sprijinirea investițiilor verzi. Printre altele, acest lucru va contribui la raționalizarea și simplificarea într-o mai mare măsură a procesului de aprobare a proiectelor importante de interes european comun (PIIEC).

Totodată, Comisia va facilita utilizarea fondurilor UE existente pentru finanțarea inovării, a producției și a implementării în domeniul tehnologiilor curate.

De asemenea, Comisia explorează modalități de a obține o finanțare comună mai substanțială la nivelul UE, pentru a sprijini investițiile în producția de tehnologii cu zero emisii nete, pe baza unei evaluări continue a nevoilor în materie de investiții.

Comisia va colabora cu statele membre pe termen scurt, punând accentul pe REPowerEU, InvestEU și Fondul pentru inovare, cu privire la o soluție tranzitorie pentru a oferi un sprijin rapid și specific. Pe termen mediu, Comisia intenționează să ofere un răspuns structural la nevoile de investiții, propunând un Fond european de suveranitate în contextul revizuirii cadrului financiar multianual înainte de vara anului 2023.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare