Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ridicat în plenul reuniunii miniștrilor de externe din OSCE problema ingerințelor Rusiei și a eforturilor Moscovei de a influența recentele alegeri prezidențiale din România.

“În acest an, OSCE a observat mai mult rânduri de alegere de alegeri – inclusiv recentele alegeri din Statele Unite – oferind evaluări care rămân standardul de aur pentru concursuri libere și corecte. În Moldova, OSCE a afirmat că un tur de scrutin a fost bine administrat, în ciuda interferențelor rusești, iar acum autoritățile române devoalează un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale, contrar standardelor OSCE”, a declarat Blinken, conform intervenției sale difuzate de Departamentul de Stat.

Miniștrii de externe din cele 57 de state participante la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) s-au reunit joi la Malta la Consiliul Ministerial OSCE.

Potrivit unor surse CaleaEuropeană.ro, delegația României a părăsit sala reuniunii atunci când ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, și-a susținut discursul la ministeriala OSCE.

Poziția lui Blinken vine după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”.

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”.

Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.

Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, a avertizat miercuri că Statele Unite ar putea epuiza rapid stocurile de muniție în cazul unui război total cu China, solicitând o creștere urgentă a producției de arme, transmite AFP, preluat de Agerpres.

„Dacă vom ajunge, Doamne ferește, să intrăm într-un război total cu RPC (Republica Populară Chineză), stocurile de muniție se vor epuiza foarte rapid”.

Sullivan a îndemnat următoarea administrație condusă de Donald Trump să continue consolidarea industriei americane de apărare, deja solicitată să susțină eforturile Ucrainei în conflictul cu Rusia. „O mare parte a răspunsului pentru a asigura buna sănătate a sectorului industrial de apărare constă în capacitatea de regenerare și producție în timpul unui conflict”, a subliniat el.

Luni, Washingtonul a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 725 milioane de dolari, incluzând rachete și mine antipersonal.

Propunerea privind un fond de rulment pentru muniții
Jake Sullivan a cerut Congresului și administrației Trump să sprijine inițiativa președintelui Biden de a crea un fond anual de 500  milioane de dolari pentru achiziția de muniții. Acest fond ar permite Pentagonului să procure muniția necesară în contextul conflictelor în desfășurare, cum este cel din Ucraina. „Trebuie să continuăm să accelerăm producția și aprovizionarea cu ceea ce avem cel mai mult nevoie”, a insistat Sullivan.

El a evidențiat eforturile de a produce obuze de artilerie de 155 mm, utilizate intens în Ucraina, estimând că SUA vor produce 55.000 de astfel de obuze lunar până la finalul mandatului lui Joe Biden, pe 20 ianuarie 2025, o creștere de aproape 400%. Obiectivul este să ajungă la 100.000 pe lună până la începutul anului 2026.

Cu toate acestea, consilierii lui Donald Trump, inclusiv viitorul vicepreședinte J.D. Vance, consideră că resursele americane ar trebui alocate mai eficient pentru contracararea Chinei, în contextul rivalităților tot mai intense. „Resursele ar fi mai bine folosite pentru a contracara China”, au subliniat aceștia.

Acest apel subliniază necesitatea vitală ca SUA să își întărească capacitățile militare pentru a face față provocărilor globale emergente.

Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România și actualul ambasador american pe lângă Uniunea Europeană, a exprimat joi profunda îngrijorare a Statelor Unite cu privire la dovezile de interferență străină în alegerile din România.

“În calitate de ambasador al SUA în România, am văzut cu ochii mei puterea democrației sale și hotărârea poporului său. Statele Unite sunt profund îngrijorate de dovezile de interferență străină în alegerile din România. Poporul român este singurul care trebuie să decidă pe cine alege”, a scris Gitenstein, pe rețeaua socială X.

Having served as U.S. Ambassador to Romania, I’ve seen firsthand the strength of its democracy and the resolve of its people.

The U.S. is deeply concerned by evidence of foreign interference in Romania’s elections. It is for the Romanian people alone to decide whom they elect. https://t.co/F6fbewVwW1

— Ambassador Mark Gitenstein (@USAmbEU) December 5, 2024

Colaborator al președintelui Biden încă de la începuturile carierei sale politice, Gitenstein s-a alăturat echipei de la Senat a actualului președinte încă din anii 70, pentru ca patruzeci de ani mai târziu să devină ambasador al SUA în România, în timpul administrației Obama-Biden, între 2009 și 2012. Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Poziția diplomatului american vine după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”.

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”.

Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.