ONG-uri de mediu încearcă să blocheze printr-o nouă acţiune în justiţie, complet nemotivată, proiectul Neptun Deep, care va scoate România şi întreaga regiune din dependenţa energetică faţă de Rusia, a anunţat, joi, ministrul energiei, Sebastian Burduja.

“Nu cedăm! Astăzi nu voi vorbi ca ministru sau ca om politic. Voi vorbi ca român. Pentru că ceea ce se întâmplă cu proiectul strategic Neptun Deep nu este doar un atac asupra unui proiect energetic – este un atac asupra suveranităţii energetice şi securităţii noastre naţionale. ONG-uri de mediu, finanţate direct sau indirect prin reţele opace, încearcă să blocheze printr-o nouă acţiune în justiţie, a 6-a la număr, proiectul Neptun Deep, care va scoate România şi întreaga regiune din dependenţa energetică faţă de Rusia. Vă vine să credeţi sau nu, dar cererea de chemare în judecată e complet nemotivată”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

“Acuzaţia” constă în faptul că o autorizaţie ar fi nelegală pentru că şi alte operaţiuni administrative efectuate anterior ei ar fi nelegale, acelea fiind la rândul lor contestate în instanţă, nedeclarate nelegale de un judecător, a precizat ministrul Burduja.

“Practic, aceşti “reclamanţi” cer anularea unor acte administrative doar pentru că au mai atacat în instanţă, în cascadă, şi alte operaţiuni administrative faţă de care nicio instanţă nu s-a pronunţat definitiv. Aberant. Abuzul de drept, conform legii, presupune introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri în justiţie, nemotivate şi vădit netemeinice. Mai mult, aceiaşi “reclamanţi”, pentru a fi mereu în termenul de atacare în contencios administrativ, la fiecare 30 de zile, trimit la Ministerul Energiei o solicitare în temeiul Legii nr. 544/2001, fix cu acelaşi conţinut. Se modifică doar data. Desigur, din respect pentru lege, răspundem de fiecare dată”, a explicat Burduja.

Citiți și

Proiectul Neptun Deep, ”în grafic”. Burduja: Avem șanse să beneficiem de gaze din Marea Neagră mai devreme de 2027

A început forajul în blocul Neptun Deep. Burduja: Gazul din Marea Neagră înseamnă libertate și ruperea lanțurilor prin care Rusia a ținut Europa dependentă

Potrivit ministrului, proiectul Neptun Deep înseamnă 100 de miliarde de metri cubi de gaze – echivalentul consumului a 4,3 milioane de gospodării în 30 de ani, 40 de miliarde euro în PIB până în 2044, 20 de miliarde de euro la bugetul statului, 43.500 de locuri de muncă directe şi indirecte, investiţii de peste 4 miliarde euro în foraj, platforme şi infrastructură, plus locuri de muncă bine plătite, gaz ieftin pentru repornirea industriei chimice şi energetice, de la Azomureş la CET-uri moderne în Bucureşti şi restul României.

“Ce riscăm dacă reclamanţii câştigă? România va rămâne dependentă de gazul rusesc, care acum cinci ani reprezenta 75% din importuri. Vom pierde statutul de lider energetic regional şi furnizor de securitate pentru Europa Centrală şi de Sud-Est. Industria grea şi petrochimia vor putea fi puse pe butuci definitiv. România ar putea deveni incapabilă să gestioneze crize energetice regionale. Să nu ne facem iluzii: a bloca Neptun Deep înseamnă să blochezi România. Aceste atacuri servesc interesele Federaţiei Ruse. Aceasta este realitatea. Într-o perioadă în care România a devenit pentru prima dată în istorie cel mai mare producător de gaze din UE (Q2 2024 – 2,3 miliarde mc), în care vrem să fim exportatori net de energie în următorii ani, blocarea acestui proiect este o dovadă de iresponsabilitate, în cel mai bun caz, sau de ostilitate faţă de interesele româneşti, în cel mai rău caz. România are o fereastră istorică. Dacă o ratăm, o vom plăti scump – în facturi, în sărăcie şi în vulnerabilitate”, a punctat ministrul energiei.

Ministerul Energiei a ajuns la un total de 10 miliarde de euro în investiții și scheme de sprijin aprobate prin Fondul pentru modernizare, dintre care peste 6,25 miliarde de euro au fost deja plătite efectiv către țara noastră, a anunțat luni ministrul Sebastian Burduja. 

„România, campioană europeană la atragerea de fonduri nerambursabile pentru energie. La Ministerul Energiei batem record după record în atragerea fondurilor europene pentru proiecte energetice. Am ajuns la un total de 10 miliarde de euro în investiții și scheme de sprijin aprobate deja prin Fondul pentru modernizare, dintre care peste 6,25 miliarde de euro au fost deja plătite efectiv către țara noastră. Sunt bani europeni pe care nu trebuie să îi dăm înapoi și care se regăsesc în sute de proiecte ce transformă sistemul energetic, economia și viața de zi cu zi a românilor. Fiecare euro investit din fonduri europene este o șansă în plus să avem facturi mai mici și să transformăm România într-o putere regională în sectorul energetic”, a scris Burduja, pe Facebook.

Ministrul a precizat că, săptămâna trecută, la reuniunea Comitetului pentru investiții al Fondului pentru modernizare de la Luxemburg, România a obținut aprobarea pentru încă 812 milioane de euro. Cinci dintre cele șase propuneri aprobate au fost înaintate de Ministerul Energiei.

„Finanțările vor merge către proiecte de extindere a producției de energie din surse regenerabile, pentru modernizarea rețelelor de termoficare și pentru creșterea eficienței energetice în industrie, inclusiv pentru sprijinirea celor din sectorul agroalimentar în a-și produce singuri energia”, a spus Sebastian Burduja.

De asemenea, acesta a subliniat că, prin schema Contracte pentru Diferență, s-au aprobat plăți de peste 230 de milioane de euro pentru sprijinirea investițiilor în proiecte fotovoltaice și eoliene.

„Alte 150 de milioane de euro merg către noi capacități de producție din surse regenerabile. 40 de milioane de euro sunt destinate proiectelor publice de autoconsum energie verde, iar 140 de milioane de euro sunt alocate rețelelor de termoficare. În plus, 50 de milioane de euro vor susține eficiența energetică în instalațiile industriale”, a adăugat Burduja.

În plus, el a transmis că Ministerul Agriculturii a obținut, la rândul său, 100 de milioane de euro pentru energia verde destinată agriculturii și industriei alimentare.

„România este, astăzi, pe primul loc la nivel european în ceea ce privește finanțările nerambursabile atrase din Fondul pentru modernizare. Această performanță este rezultatul unei strategii clare: investiții, investiții, investiții. Este ceea ce mi-am asumat când am preluat primul mandat la Ministerul Energiei, conștient fiind de cât de mult avem de recuperat. Zeci de ani de lipsă de investiții în sectorul energetic nu pot fi recuperați peste noapte, dar, cu siguranță, o putem face într-un timp mult mai scurt decât ar fi anticipat oricine. Am demonstrat că România poate. Toate aceste rezultate nu sunt întâmplătoare. Ele reflectă munca neîntreruptă a unei echipe de excepție, pe care am reușit să o formăm la ministerul energiei”, a punctat Sebastian Burduja.

În final, ministrul a subliniat că energia este o temă de securitate națională și de competitivitate economică, care influențează viața fiecăruia dintre români și pe cea a generațiilor viitoare, „cărora trebuie să le lăsăm o țară sigură, prosperă și curată”.

În marja reuniunii ministeriale de la Baku dedicate Coridorului Sudic de Gaze, ministerul energiei, Sebastian Burduja, a avut o serie de întâlniri bilaterale privind implicarea României în proiectele energetice strategice ale regiunii, dar și pentru dezvoltarea sectorului la nivel național.

Ministrul Energiei a avut o serie de întrevederi cu oficiali, printre care: 

• Erik Jacobs, reprezentant al Departamentului de Stat al SUA – despre parteneriatul nostru solid în domeniul energiei: dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, reactoarele modulare mici (SMR), întărirea rețelelor de transport și extinderea producției din surse regenerabile, inclusiv energie geotermală.
• Parviz Shahbazov, ministrul Energiei din Azerbaidjan – despre extinderea Coridorului Sudic de Gaze, proiectul Coridorului Verde și despre colaborarea dintre Romgaz și SOCAR în privința aprovizionării cu gaze și activității în România.
• Alparslan Bayraktar, ministrul Energiei din Turcia – despre cooperarea în zona Mării Negre, în domeniul gazelor, energiei nucleare și regenerabile. Am prezentat stadiul proiectului Neptun Deep și potențialul investițiilor în solar și eolian.
• Dorin Junghietu, ministrul Energiei din Republica Moldova – despre continuarea proiectelor de interconectare gaze și electricitate. România va fi mereu alături de frații noștri de peste Prut.
• Reprezentanții BERD – pentru sprijin în investiții în energie verde, cu accent pe schema Contractelor pentru Diferență, susținută prin memorandum încă din 2023.
• Conducerea SOCAR – pentru extinderea activității în România, în contextul unui parteneriat de succes pe piața noastră.
  România vine cu soluții, parteneriate și dialog, cu o diplomație energetică activă. Construim împreună un viitor energetic sigur, accesibil și sustenabil pentru regiune și Europa.