Ungaria nu va permite Parlamentului European să-i blocheze dreptul de exercitare a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va deține în cea de-a doua jumătate a anului viitor, a susținut joi ministrul ungar al Justiției, Judit Varga, amintind că instituția legislativă europeană nici nu are competențe în această chestiune, informează presa ungar, citată de EFE, conform Agerpres.

”Parlamentul European vrea încă o dată să-i ia ceva Ungariei. Săptămâna viitoare va vota din nou o rezoluţie împotriva Ungariei, prin care vor să blocheze preşedinţia ungară” a Consiliului UE, a anunțat Judit Varga, care a completat că Guvernul de la Budapesta ”nu va permite” acest lucru.

Reacția acesteia răspunde astfel relatărilor din presa internațională conform cărora mai multe grupuri politice din Parlamentul European vor cere printr-o rezoluție pe care o vor prezenta să fie inclusă și o mențiune care să pună la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita această președinție, aducând în discuție încălcarea principiului statului de drept de către premierul Viktor Orban.

Oficialul de la Budapesta a amintit că statele membre, în Consiliul UE, și nu Parlamentul European, decid cu unanimitate de voturi asupra președinției rotative.

La mijlocul lunii decembrie, statele membre UE au dat undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență al Ungariei, cu o alocare de 5,8 milioane de euro sub formă de granturi, însă, în egală măsură, ambasadorii țărilor UE au aprobat suspendarea a 6,3 miliarde de euro din fondurile europene destinate Budapestei, ca urmare a încălcării principiului statului de drept.

Disputele guvernului conservator al lui Orban cu Bruxellesul asupra statului de drept ţin de numeroase teme, printre acuzaţiile Comisiei Europene la adresa Ungariei numărându-se deficienţele în funcţionarea independentă a justiţiei, corupţia, neregulile în atribuirea contractelor publice, afectarea independenţei presei, contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional, nerespectarea drepturilor migranţilor şi ale persoanelor LGBT.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a anunțat luni că a participat în aceeași dimineață, la Bruxelles, la un mic dejun de lucru al “Grupului de prieteni pentru votul cu majoritate calificată”, un format alcătuit de nouă state ale UE, în frunte cu Franța și Germania, care își propun să reformeze regulile de vot în materie de politică externă pentru a restrânge aplicarea dreptului de veto.

“Am participat deja, în această dimineață, la un mic dejun de lucru al Grupului de prieteni pentru votul cu majoritate calificată, care a fost convocat și prezidat de colega noastră germană, dna Baerbock. Acest grup de prieteni intenționează să realizeze un proces de reflecție cu privire la modul de eficientizare a procesului decizional în cadrul Uniunii Europene, în cadrul tratatelor actuale”, a spus Aurescu, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles.

Șeful diplomației române a precizat că intenția nu este aceea de a modifica tratatele actuale ale UE.

“Este vorba doar despre votul prin majoritate calificată în cadrul politicii externe și de securitate comună. Așadar, aștept cu nerăbdare rezultatele acestui grup”, a subliniat el.

Un grup de nouă țări ale Uniunii Europene, în frunte cu Franța și Germania, și-au unit forțele pentru a reforma regulile de vot care se aplică în prezent deciziilor de politică externă și de securitate ale blocului, care sunt guvernate de unanimitate și care adesea cad victime dreptului de veto al unui singur stat membru.

Țările au susținut că invazia Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice tectonice pe care aceasta le-a declanșat sunt motive suficient de puternice pentru a lansa această revizuire și pentru a trece treptat de la unanimitate la majoritatea calificată, cerință care se aplică în marea majoritate a domeniilor de politică ale UE, cum ar fi acțiunea climatică, normele digitale, piața unică și migrația.

“Politica externă a UE are nevoie de procese și proceduri adaptate pentru a consolida UE ca actor de politică externă Îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor este, de asemenea, esențială pentru ca UE să fie pregătită pentru viitor”, au scris cele nouă țări într-o scurtă declarație publicată la începutul lunii mai. 

“Grupul de prieteni privind votul cu majoritate calificată” nou format este format din Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Spania, și este deschis și altor țări care doresc să se alăture.

Amintim că Parlamentul European a adoptat în iunie 2022 o rezoluție prin care solicită liderilor UE să declanșeze convenția de revizuire a tratatelor, iar eliminarea dreptului de veto se regăsește printre modificările dorite de eurodeputați.

Anterior, tot Parlamentul European a adoptat rezoluție de susținere a modificării tratatelor, iar la evenimentul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, din 9 mai 2022, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron s-au declarat în favoarea acestei idei.

Printre care care susțin eliminarea dreptului de veto, deci a regulii unanimității, în chestiuni de politică externă și de politică fiscală se numără și cancelarul german Olaf Scholz.

În schimb, România s-a numărat pe 9 mai 2022 printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se numără și reformarea tratatelor.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a solicitat luni, la reuniunea miniștrilor de externe din cele 27 de țări ale UE, adoptarea cât mai curând posibil a unei liste de sancțiuni împotriva celor care sunt în spatele unor tentative de destabilizare a Republicii Moldova.

“Voi prezenta o situație a procedurii pe care România a inițiat-o, împreună cu alte state, pentru a lista persoanele care acționează împotriva stabilității Republicii Moldova, în cadrul regimului de sancțiuni recent creat. Am propus crearea acestui regim de sancțiuni la 20 februarie, în cadrul Consiliului Afaceri Externe, și mă bucur că, într-un timp record, poate în cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni în cadrul Uniunii Europene, a fost lansat acest regim de sancțiuni. Așadar, sper că aceste liste vor fi adoptate cât mai curând posibil”, a spus Aurescu, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles, înaintea reuniunii.

Declarațiile mele înaintea Consiliului Afaceri Externe / #CAE 🇪🇺 la #Bruxelles / My doorstep statement just before today’s Foreign Affairs Council #FAC🇪🇺 👇https://t.co/OauUgQh8Oi

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 22, 2023

Ulterior, în cadrul reuniunii, Aurescu a solicitat “adoptarea unor liste de persoane care acționează pentru destabilizarea Republicii Moldova în cadrul regimului de sancțiuni creat la propunerea României”.

De altfel, la nivelul Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles a fost și lansată, oficial, și misiunea de parteneriat în R. Moldova pentru a spori reziliența acestei țări în gestionarea crizelor și combaterea amenințărilor hibride

Miniștrii de externe din țările UE au ajuns pe 24 aprilie, la Luxemburg, la un acord politic privind crearea unui regim de sancțiuni împotriva celor care acționează pentru destabilizarea Republicii Moldova și împotriva ordinii constituționale din această țară, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, apreciind că acesta este “cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni din istoria Uniunii Europene”.

Datorită acestui nou cadru, UE va putea viza, de exemplu, persoanele care obstrucționează sau subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea de alegeri, sau care încearcă să răstoarne ordinea constituțională, inclusiv prin acte de violență. Viitoarele măsuri restrictive ar putea viza, de asemenea, persoanele care comit abateri financiare grave în ceea ce privește fondurile publice și exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul asupra activităților autorităților statului sau le-ar putea influența în mod serios.

Sancțiunile vor consta în înghețarea activelor și interzicerea punerii la dispoziție de fonduri pentru persoane fizice și entități și o interdicție de călătorie în UE pentru persoanele fizice.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat în mod vizibil de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.