Comisia Europeană recunoaște că decizia din 8 decembrie 2022 din Consiliul justiție și afaceri interne privind respingerea aderării României la Schengen este una ”incorectă și regretabilă”, anunță eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), astfel că instituția europeană ”validează în mod oficial argumentele” pe care acesta le-a invocat atunci când a pornit acțiunea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

”Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în răspunsul la întrebarea pe care am adresat-o, subliniază importanța eliminării controalelor la frontierele interne pentru libera circulație a persoanelor și a mărfurilor și pentru consolidarea competitivității în UE. Este important să reținem că eforturile continuă. Comisia Europeană face precizarea că este în continuă colaborare cu statele membre pentru a ajunge la un acord unanim în ceea ce privește aderarea României”, detaliază eurodeputatul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Deși Comisia Europeană nu și-a asumat în mod direct o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ”recunoaște că ne sunt încălcate drepturi și ne este îngrădit potențialul pe care ni-l oferă spațiul Schengen. Prin urmare, acest răspuns este foarte util în demersul pe care l-am inițiat la CJUE”, a mai spus Tomac.

Acesta s-a arătat convins că ”vom reuși să facem dreptate pentru România și ne vom obține dreptul de a fi liberi în Europa, așa cum ne dorim și cum merităm”.

Eugen Tomac a lansat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene după ce României și românilor li s-a făcut o nedreptate în cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie, când Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație.

Pentru ca demersul său să capete forță este nevoie ca Parlamentul European să intervină din calitatea de reclamant privilegiat în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE, astfel că eurodeputatul a lansat o companie de strângere de semnături în acest sens.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a încurajat Parlamentul European într-o discuție telefonică cu președinta acestei instituții, Roberta Metsola, ”să-și mențină rolul vital în combaterea impunității” pentru crimele comise în războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei.

”În urma rezoluției Parlamentului European, ne-am coordonat demersurile în vederea creării unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”, a detaliat oficialul ucrainean într-un mesaj publicat pe Twitter.

In my call with @EP_President @RobertaMetsola, I encouraged the European Parliament to keep up its vital role in tackling impunity. Following the relevant @Europarl_EN resolution, we coordinated steps toward creating a Special tribunal for the crime of aggression against Ukraine.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) March 21, 2023

Acesta a anunțat pe aceeași rețea de socializare că ”astăzi (n.r. marți) și mâine (n.r. miercuri), Ucraina reunește coaliția de 33 de state care lucrează pentru crearea unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Tribunalul este esențial pentru a asigura tragerea la răspundere pentru crima inițială care a dus la atrocitățile rusești ulterioare”.

Today & tomorrow in Strasbourg, Ukraine is gathering the coalition of 33 states working to create a Special Tribunal for the Crime of Aggression Against Ukraine. The tribunal is critical to ensure accountability for the initial crime that led to all subsequent Russian atrocities.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) March 21, 2023

De altfel, președinta Parlamentului European a avut o întâlnire cu procurorul general al Ucrainei, Andri Kostin, pentru a conveni asupra eforturilor viitoare și pentru ”a-i trage la răspundere” pe cei vinovați pentru ”fiecare crimă comisă”.

We will not rest until Ukraine achieves justice.

Following our meeting in Lviv earlier this month, Ukraine’s Prosecutor General @AndriyKostinUa and I today met at @Europarl_EN and agreed on further coordinated efforts.

To ensure accountability for every crime committed. pic.twitter.com/8FrKpFHKtI

— Roberta Metsola (@EP_President) March 22, 2023

”Nu ne vom odihni până când în Ucraina nu se va face dreptate”, a reiterat Metsola.

Întâlnirea are loc la scurtă vreme după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, și a comisarului pentru drepturile copilului din Rusia, Maria Lvova-Belova, ca urmare a responsabilității lor în privința presupuselor crime de război legate de deportarea ilegală a copiilor din zonele ocupate de forțele ruse.

România s-a aflat printre cele 43 de țări care, în urmă cu un an, a sesizat această instanță pentru crime de război, crime împotriva umanității și crime de genocid în Ucraina.

Demersurile recente vin să răspundă apelurilor insistente ale președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, de a aduce în fața unui tribunal internațional ”întregul sistem de genocid rusesc”.

Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat miercuri, în Comisia pentru Petiții a legislativului european, ca Parlamentul European și Comisia Europeană să conteste legalitatea veto-ului aplicat de Austria împotriva aderării României la spațiul Schengen, ca urmare a încălcării legislației și a tratatelor europene, dar și a discriminării românilor.

”Instituțiile europene trebuie să reacționeze la nedreptatea comisă împotriva românilor prin veto-ul aplicat de guvernele din Austria și Olanda împotriva intrării României în spațiul Schengen. Așa cum Parlamentul European a arătat prin rezoluțiile adoptate, documente la care am contribuit activ, România îndeplinește de 12 ani toate criteriile tehnice specifice spațiului Schengen. Precizez faptul că, în perioada în care am fost ministru al afacerilor europene, România a intrat în ultimul mecanism de cooperare tehnică privind Schengen. Grupul Social-Democrat a cerut și a susținut dezbaterea acestei petiții cu scopul de a sublinia discriminarea comisă prin votul din decembrie, dar și pentru a solicita reacția legislativului european și a Comisiei privind aplicarea acestui veto, care contravine legislației și tratatelor europene”, a menționat eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reprezentantul României în Parlamentul European a subliniat impactul negativ pe care l-a avut blocarea aderării țării noastre la zona de liberă circulație și a solicitat ca legislativul european să mențină petiția deschisă și să intervină direct în această cauză, precum și ca reprezentanții Austriei și Olandei să explice veto-ul aplicat, în contextul în care nu există niciun argument juridic, iar motivațiile aduse de aceștia nu respectă prevederile europene și afectează credibilitatea funcționării Uniunii Europene.

Acesta a reamintit că încă din anul 2015 a solicitat ca Parlamentul European și Comisia să atace Consiliul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

“La momentul respectiv, am discutat în această comisie parlamentară o altă petiție pe care am inițiat-o împreună cu PES activists România, semnată de peste 50.000 de români. Blocarea aderării României generează costuri suplimentare pentru cetățeni și companii, conducând inclusiv la un impact negativ asupra mediului și asupra siguranței publice”, a avertizat Negrescu.

 El a precizat că absența argumentelor de natură juridică sau tehnică conduce la o creștere galopantă a euroscepticismului, iar faptul că politicienii din Austria au motivat decizia lor invocând date eronate, care contrazic informațiile prezentate de Comisie, reprezintă o încălcare a autorității executivului european.

“Susținem nevoia ca legislativul european să mențină petiția deschisă, să intervină direct în această cauză”, a mai spus el.

În consecință, europarlamentarul a cerut mai multe măsuri, printre care:

• Includerea în cadrul rezoluției adoptate de Comisia pentru Petiții a faptului că se constată discriminarea cetățenilor europeni și nerespectarea tratatelor și regulamentelor europene;
• Inițierea de către Parlamentul European a contestării deciziei adoptate de Consiliul JAI, inclusiv în fața Curții de Justiție a UE, așa cum a mai făcut-o pe subiectul Schengen;
• Convocarea Comisiei, Consiliului UE și a reprezentanților Austriei și Olandei în cadrul unei audieri în vederea prezentării diferitelor puncte de vedere și a modului în care se va rezolva acest conflict de natură juridică;
• Convocarea unui nou vot în cadrul Consiliului JAI în vederea aprobării aderării României la spațiul Schengen.