Germania se va opune încercărilor Uniunii Europene de a include energia nucleară pe lista investițiilor ”verzi”, considerând că Bruxelles-ul ar trebui să se concentreze mai curând pe surse de energie curată.
Aflat într-o primă vizită la Bruxelles, ministrul german al afacerilor economice și acțiunii climatice, Robert Habeck, a avut întrevederi cu mai mulți comisari europeni, dar și cu Ursula von der Leyen, un gest neobișnuit pentru un președinte al Comisiei Europene să primească un ministru dintr-un guvern al unui stat membru.
Vezi această postare pe Instagram
”Sper că Executivul european va lua în calcul recomandările și observațiile noastre că energia nucleară nu este o formă durabilă de energie”, a declarat Habeck în cadrul discuțiilor cu von der Leyen, informează Deutsche Welle.
Habeck a declarat că ”opinia sa personală” este că ”Germania ar trebui să voteze împotriva” propunerii Comisiei Europene, care urmează să fie prezentată săptămânile viitoare, în cazul în care aceasta rămâne în planuri ”în forma în care este inclusă în prezent”.
Ministrul german pentru afaceri economice și acțiune climatică consideră că, în loc să promovăm energia nucleară, ”avem nevoie de tehnologii speciale care sunt <<fabricate în UE>>, de exemplu, combustibilul pe bază de hidrogen”.
Deși Germania reprezintă doar 1% din populația lumii, ea este responsabilă pentru peste 2% din emisiile de carbon. Germania se află în proces de eliminare treptată a producției de energie nucleară, ultimele centrale urmând să fie oprite la sfârșitul anului.
Nu este pentru prima dată când Berlinul își exprimă opoziția față de includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor ”verzi”.
La mijlocul lunii noiembrie, miniştrii din cinci state europene, și anume Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, au transmis că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate “durabile” elaborată în prezent de UE.
Este lesne de înțeles demersul, dacă ne uităm la cele mai recente date furnizate de Eurostat.
Așa se face că în cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.
Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europene, idee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.
Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic.
Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.
De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.
La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.
În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței.
