Connect with us

U.E.

Germania se opune propunerii Franței și României de a include energia nucleară pe lista investițiilor ”verzi” și militează pentru ”tehnologii fabricate în UE”

Published

on

© germanyintheeu/ Instagram

Germania se va opune încercărilor Uniunii Europene de a include energia nucleară pe lista investițiilor ”verzi”, considerând că Bruxelles-ul ar trebui să se concentreze mai curând pe surse de energie curată.

Aflat într-o primă vizită la Bruxelles, ministrul german al afacerilor economice și acțiunii climatice, Robert Habeck, a avut întrevederi cu mai mulți comisari europeni, dar și cu Ursula von der Leyen, un gest neobișnuit pentru un președinte al Comisiei Europene să primească un ministru dintr-un guvern al unui stat membru. 

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Germany in the EU (@germanyintheeu)

”Sper că Executivul european va lua în calcul recomandările și observațiile noastre că energia nucleară nu este o formă durabilă de energie”, a declarat Habeck în cadrul discuțiilor cu von der Leyen, informează Deutsche Welle.

Habeck a declarat că ”opinia sa personală” este că ”Germania ar trebui să voteze împotriva” propunerii Comisiei Europene, care urmează să fie prezentată săptămânile viitoare, în cazul în care aceasta rămâne în planuri ”în forma în care este inclusă în prezent”.

Ministrul german pentru afaceri economice și acțiune climatică consideră că, în loc să promovăm energia nucleară, ”avem nevoie de tehnologii speciale care sunt <<fabricate în UE>>, de exemplu, combustibilul pe bază de hidrogen”.

Deși Germania reprezintă doar 1% din populația lumii, ea este responsabilă pentru peste 2% din emisiile de carbon. Germania se află în proces de eliminare treptată a producției de energie nucleară, ultimele centrale urmând să fie oprite la sfârșitul anului.

Vizita oficialului german vine după scrisoarea înaintată Comisiei Europene prin care cereau acesteia să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor ”verzi”, considerând-o ”riscantă și costisitoare”.

Nu este pentru prima dată când Berlinul își exprimă opoziția față de includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor ”verzi”. 

La mijlocul lunii noiembrie, miniştrii din cinci state europene, și anume Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, au transmis că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate “durabile” elaborată în prezent de UE.

De cealaltă parte, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea  acestui tip de energie pe lista celor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

Este lesne de înțeles demersul, dacă ne uităm la cele mai recente date furnizate de Eurostat. 

Franța a fost anul trecut cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană, fiind responsabilă pentru 52% din producția totală de energie nucleară din UE. De asemenea, 67% din producția totală a electricității produse în acest stat provine din surse nucleare, cu mult peste cele 11% ce se regăsesc în Germania. În ceea ce privește România, energia nucleară a reprezentat anul trecut 21% din producția totală de electricitate.

Așa se face că în cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europeneidee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.

Cele două reactoare 3 și 4 fac obiectul unei Declarații de intenție în domeniul nuclear civil, semnate tot în luna octombrie 2020, de data aceasta de România și Franța

În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită un buget european dedicat turismului și crearea unei agenții europene pentru turism

Published

on

© Gheorghe Falcă - Arhivă Personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a solicitat luni, în calitate de raportor PPE pentru avizul Comisiei TRAN privind implementarea noii strategii industriale, crearea unui buget dedicat pentru turism, buget care  nu există în acest moment la nivelul Uniunii Europene, dar și o Agenție europeană pentru turism.

Europarlamentarul român a intervenit, luni, 16 mai, în Comisia Transporturi (TRAN) privind implementarea noii strategii industriale din poziția de raportor PPE pentru Avizul comisiei TRAN către Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

“Uniunea Europeană este cea mai vizitată regiune din lume, cu aproximativ 37% din totalul turiștilor internaționali în 2019. Acest lucru face din turism un sector economic cheie în UE, reprezentând 9,9% din PIB în 2019, care, din păcate, a scăzut la 4,9% în 2020”, a punctat Gheorghe Falcă în intervenția sa.

El a reamintit că pandemia COVID-19 a avut un impact dramatic și fără precedent asupra sectorului turismului, reducând drastic fluxurile turistice și, prin urmare, veniturile afacerilor din turism. Dincolo de acest șoc imediat, sectorul turismului se confruntă cu alte provocări, din cauza războiului, prin urmare, stimularea industriei turismului este un efort important în contextul noii strategii industriale a UE.

PPE solicită Comisiei, prin amendamentele propuse: crearea unor fonduri specifice pentru ecosistemul turistic în cadrul actualelor programe de finanțare ale CFM 2021-2027; stabilirea unei noi strategii pentru turism european, cu un plan de acțiune clar, pentru a sprijini investițiile și pentru a menține poziția Europei ca destinație lider și să faciliteze cooperarea între statele membre ale UE, în special prin schimbul de bune practici; încurajarea statelor membre să aplice proceduri de selecție pentru investițiile în turism finanțate din FEDR. 

“În plus, aș vrea să subliniez și necesitatea ca toate statele membre să aibă o rețea TEN-T bine dezvoltată care să faciliteze mobilitatea, conectivitatea și accesibilitatea teritorială în întreaga UE. Așadar, invit Comisia să acorde o atenție deosebită legăturilor transfrontaliere care lipsesc și finalizării acestora. Este momentul să solicităm un buget dedicat al UE pentru a relansa sectorul și întregul lanț de afaceri și, de asemenea, în numele PPE invit Comisia să înființeze o Agenție Europeană pentru turism, care, printre alte sarcini, să furnizeze sprijin tehnic și financiar statelor membre, să coordoneze elaborarea de strategii personalizate pentru a începe dezvoltarea unei agende europene pentru turism pentru 2050”, a conchis Falcă.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, consideră că este momentul de a fi reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a Consiliului Afaceri Extere al UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat de Uniune, ca întreg, Ucrainei, propunere avansată de acesta înainte de declanșarea războiului.

Oficialul român a participat luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, agenda reuniunii a inclus un schimb de opinii aprofundat referitor la agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, și cu participarea ministrului de externe canadian Mélanie Joly, precum și un dialog privind Balcanii de Vest, urmat de o reuniune de lucru cu miniștrii de externe din statele din această regiune. 

Oficialii europeni au abordat, de asemenea, pe scurt, rezultatele vizitei Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate în Chile și Panama, ultimele evoluții din Etiopia și situația sprijinului financiar al UE pentru Autoritatea Palestiniană.

Înaintea reuniunii CAE, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, alături de omologii europeni, la reuniunea Comitetului ministerial comun UE-Canada, co-prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și de ministrul afacerilor externe al Canadei.

Miniștrii europeni de externe au analizat cele mai recente evoluții din Ucraina, măsurile de asistență ale UE și statelor membre, precum și coordonarea la nivel internațional pentru eforturile de sprijinire a Ucrainei, pe toate palierele. La discuții au participat miniștrii afacerilor externe din Ucraina, Dmitro Kuleba, și Canada, Mélanie Joly.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat măsurile cuprinzătoare de sprijin ale României, pe multiplele paliere, inclusiv în contextul contactelor bilaterale recente la nivel înalt de la București, din 22 aprilie 2022 (vizita ministrului Kuleba), și de la Kiev, din 26 aprilie 2022 (vizita prim-ministrului Nicolae Ciucă). Șeful diplomației române a arătat că România va continua eforturile în plan umanitar, inclusiv prin asistența oferită refugiaților ucraineni care au intrat și continuă să intre pe teritoriul României, a căror cifră se apropie de un milion de persoane, și respectiv prin operarea hub-ului internațional umanitar de la Suceava.

De asemenea, oficialul român a exprimat susținere pentru pachetul al șaselea de sancțiuni împotriva Rusiei, având în vedere importanța menținerii presiunii asupra acesteia, precum și necesitatea ca o soluție care să permită adoptarea pachetului să fie găsită cât mai curând. A reiterat, totodată, sprijinul pentru perspectiva europeană a Ucrainei, alături de Republica Moldova și Georgia, pledând pentru emiterea Opiniilor Comisiei privind acordarea statutului de aderare la UE pentru toate cele trei state asociate cât mai curând, aceste Opinii reprezentând foi de parcurs absolut necesare pentru procesul de reformă privind aderarea. 

În contextul dificultăților întâmpinate de Ucraina în exportul de cereale, ministrul român a informat cu privire la eforturile pe care România le face pentru a facilita transportul acestora, prezentând cantitățile de cereale ucrainene care au fost deja exportate prin portul Constanța.

A exprimat disponibilitatea României pentru asigurarea un acces mai bun, inclusiv feroviar, la porturile fluviale și maritime din România. A arătat că România va continua eforturile în acest sens, având în vedere preocupările legate de riscul unei crize alimentare internaționale, în actualul context.

Totodată, a subliniat necesitatea unui efort internațional mai larg pentru a mobiliza sprijinul cât mai multor state pentru crearea unui coridor, inclusiv maritim, de transport al produselor ucrainene, mai ales cereale, spre terțe destinații, implicând și rutele prin România și portul Constanța. 

În ceea ce privește Balcanii de Vest, ministrul român de externe a exprimat apreciere pentru discuția strategică privind angajamentul UE în regiune și pentru propunerile rezultate în urma procesului de reflecție la nivel de grup de lucru pe acest subiect. În acest context, a salutat includerea, în documentul elaborat în acest sens de Serviciul European de Acțiune Externă, a propunerii înaintate de România referitoare la realizarea unui exercițiu cuprinzător de cartografiere a mediului informațional în Balcanii de Vest, care va permite adaptarea măsurilor UE în domeniul securității cibernetice.

În contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, ministrul român de externe a subliniat importanța menținerii Balcanilor de Vest pe calea europeană și a reiterat sprijinul României pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Albania și R. Macedonia de Nord, cât mai curând posibil. Având în vedere acțiunile destabilizatoare ale actorilor terți asupra regiunii, ministrul Bogdan Aurescu a punctat relevanța alinierii partenerilor din Balcanii de Vest la politica externă și de securitate comună a UE, cu atât mai mult în actualul context.

Totodată, oficialul român a exprimat sprijin în favoarea reducerii efectelor războiului asupra regiunii, cu accent pe reducerea dependenței energetice de Rusia, consolidarea rezilienței și ajutor pentru gestionarea refugiaților. A reamintit, în context, importanța coordonării cu SUA, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și NATO.

Cea de a treia reuniune a Comitetului ministerial comun UE-Canada a trecut în revistă stadiul relațiilor UE-Canada, inclusiv în contextul marcării celei de-a cincea aniversări de la inițierea aplicării provizorii a Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada din 2017, și a analizat modalitățile de intensificare a cooperării în domeniul politicii externe și de securitate. Cu ocazia reuniunii, a fost adoptată o Declarație Comună.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat cooperarea UE-Canada în materie de securitate și apărare, bazată pe priorități comune în materie de politică externă, precum și cooperarea în sprijinul democrației, al drepturilor omului și al unei ordini internaționale bazate pe norme.

A arătat că Declarația Comună adoptată reafirmă angajamentul Canadei pentru securitatea europeană și reflectă cooperarea aprofundată UE-Canada în domenii de interes comun. A exprimat apreciere pentru participarea Canadei la proiecte în cadrul Cooperării Permanente Structurate (PESCO) privind mobilitatea militară. În acest sens, a încurajat aprofundarea cooperării UE-Canada în materie de securitate și apărare, pentru o valorificare optimă a potențialului acesteia.

Oficialul român a menționat preocupările de securitate în regiune, generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, a exprimat aprecierea pentru reflectarea în textul Declarației Comune a disponibilității de a coopera cu partenerii pentru a consolida reziliența Republicii Moldova și a altor parteneri estici. 

A adresat mulțumiri Canadei pentru angajamentul constant și contribuția semnificativă la securitatea europeană, în special în regiunea extinsă a Mării Negre. Astfel, în contextul priorității României de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat relevanța menținerii rolului important al Canadei pentru securitatea regională, a mulțumit pentru participarea constantă și consistentă a statului nord-american la poliția aeriană aliată în țara noastră și a exprimat speranța unei creșteri a prezenței militare canadiene în România. 

Ministrul Aurescu a ridicat, și cu acest prilej, problema sprijinului pentru tranzitul cerealelor ucrainene, prin portul Constanța, spre terțe piețe, ministrul canadian exprimând disponibilitatea deplină a țării sale de a sprijini eforturile României și internaționale în acest sens.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua în zilele de 17-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles, unde se va întâlni cu prim-ministrul Regatului Belgiei și va avea întrevederi cu oficiali ai instituțiilor UE, se arată într-un comunicat al președinției Republicii Moldova.

Miercuri, 18 mai, la ora locală 15.00, Maia Sandu va  ține un discurs în plenul Parlamentului European, iar la ora 15.30 – o  conferință de presă comună cu Roberta Metsola, președintele Parlamentului European. Joi, 19 mai, președintele Maia Sandu se va întâlni, la Paris, cu Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze.

Sandu, o pro-europeană convinsă desemnată inclusiv “Personalitatea publică a anului 2021” de revista Emerging Europe”, va deveni primul șef de stat al Republicii Moldova care se va adresa plenului Parlamentului European și îi va urma în această ipostază președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a vorbit în plenul PE, prin videoconferință, în primele zile ale războiului declanșat de Rusia împotriva țării sale.

Președinta R. Moldova se va afla la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE. Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului. La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Republica Moldova este, totodată, cea mai afectată țară de conflictul declanșat de Rusia în Ucraina, fiind țara non-UE care a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni în timp ce se află într-o situație economică dificilă cauzată și de dependența de energia și gazele din Rusia.

Cu toate acestea, Chișinăul este sprijinit de Uniunea Europeană, dar și de state partenere în mod individual, precum România, Germania, Franța sau SUA. În acest sens, Republica Moldova a participat la finele săptămânii trecute pentru prima dată în istoria sa la o reuniune a țărilor G7.

Recent,  Parlamentul European a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, iar Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.

De asemenea, mai mulţi donatori europeni şi internaţionali au convenit la data de 5 aprilie să ofere Republicii Moldova ajutoare în valoare de 695 de milioane de euro, în cadrul unei conferințe organizate la Berlin de Germania, Franța și România prin care cele trei țări UE și NATO au lansat “Platforma de sprijin pentru Moldova”.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI25 mins ago

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită un buget european dedicat turismului și crearea unei agenții europene pentru turism

CONSILIUL UE51 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

NATO55 mins ago

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

ROMÂNIA14 hours ago

Nicolae Ciucă o felicită pe Elisabeth Borne, prima femeie prim-ministru al Franței din ultimii 30 de ani: Să consolidăm legăturile istorice dintre România și Franța

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending