Șapte state membre UE, în frunte cu Germania, Spania și Danemarca, și-au sporit opoziția față de eforturile Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energia regenerabilă, conform unei scrisori consultate de Reuters, citat de Agerpres.

Uniunea Europeană se află în proces de negociere a unor ținte mai ambițioase privind extinderea energiilor regenerabile în acest deceniu, însă discuțiile au ajuns în impas ca urmare a unei dispute legate de posibilitatea ca țările să-și îndeplinească obiectivele prin utilizarea ”hidrogen low-carbon”, obținut cu ajutorul energiei nucleară.

Joi, miniştrii din şapte state membre (Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) au trimis o scrisoare preşedinţiei sudeze a UE în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.

”Includerea hidrogenului low-carbon şi a combustibilor low-carbon în ţintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice”, scriu miniştrii în scrisoarea trimisă preşedinţiei suedeze şi consultată de Reuters.

Statele semnatare își argumentează opoziția spunând că deceniul actual va fi unul decisiv pentru limitarea schimbărilor climatice, iar energia şi hidrogenul din sursele regenerabile vor fi principalii factori care vor sta la baza reducerii emisiilor necesare pentru limitarea schimbărilor climatice. ”Noi capacităţi de energie regenerabilă pot fi instalate într-un interval scurt de timp şi la costuri competitive”, susţin țările.

11 țări membre, în frunte cu Franța și România, și-au reafirmat la finalul lunii februarie voința de a ”consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta ”noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.

Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Olanda şi Ungaria) s-au declarat de acord să îşi unească forţele pentru ”a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi ”exploatarea centralelor existente”.

Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, ”posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi ”introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.

Să nu uităm că executivul european a decis să includă pe lista investițiilor verzi energia nucleară și gazele, în pofida nemulțumirilor exprimate de unele state care au decis să atace în justiție această hotărâre.

Cert este că Franța conduce această cavalcadă și nu doar la nivel european. Nu mai târziu de luna decembrie, această țară și Statele Unite, parteneri ai României, au căzut de acord să promoveze energia nucleară civilă la nivel mondial. 

Este lesne de înțeles de ce. 67% din producția totală a electricității din Franța provine din surse nucleare, conform Eurostat. Și în România, energia nucleară reprezintă o cincime din totalul energiei produse.

Doar că nu toate statele îmbrățișează propunerea de a folosi energia nucleară în parcursul de decarbonizare a economiei. 

Amintim că Austria, sprijinită de Luxemburg, a atacat în justiție decizia Uniunii Europene de a include energia nucleară și gazul pe lista investițiilor ”verzi”.

Consiliul Uniunii Europene a decis să majoreze plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace, la 7,97 miliarde de euro (în prețuri curente) până în 2027, asigurându-se astfel că pot fi acoperite nevoile financiare suplimentare.

”Instrumentul european pentru pace a devenit în prezent o parte integrantă a sprijinului acordat de UE pentru promovarea păcii și securității la nivel mondial. Decizia de astăzi ridică plafonul financiar la peste 7,9 miliarde de euro. Asigurarea sustenabilității financiare a acestui instrument este crucială pentru sprijinul nostru nu numai pentru Ucraina, ci și pentru partenerii noștri din alte părți ale Europei, din Africa și din Orientul Mijlociu, în condițiile în care nevoile continuă să apară”, a subliniat Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, conform unui comunicat al instituției.

Această decizie pune în aplicare acordul politic la care s-a ajuns la 12 decembrie 2022, când Consiliul a decis să majoreze plafonul financiar global al EPF cu 2 miliarde de euro (în prețurile din 2018) în 2023 și să permită posibilitatea unei noi majorări într-o etapă ulterioară (până la 5,5 miliarde de euro, sump exprimată în prețurile din 2018 până în 2027).

De asemenea, Consiliul a decis să stabilească o sumă de referință financiară pentru costurile comune ale exercițiului militar de gestionare a crizelor 2023 al UE (MILEX 23) la 5 milioane de euro și să introducă o mai mare flexibilitate în colectarea și utilizarea contribuțiilor financiare din partea statelor membre și în utilizarea acestora de către facilitate.

În concluziile sale din 15 decembrie 2022, Consiliul European a reiterat dimensiunea globală a instrumentului și a salutat acordul din cadrul Consiliului din 12 decembrie 2022 de a asigura sustenabilitatea financiară a acesteia.

Instrumentul european pentru pace a fost înființat în martie 2021 pentru a finanța toate acțiunile de politică externă și de securitate comună (PESC) referitoare la chestiuni militare și de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională.

În special, Instrumentul european pentru pace permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile țărilor din afara UE și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește chestiunile militare și de apărare.

Statele membre au decis luni să prelungească cu încă șase luni, până la 15 septembrie 2023, măsurile restrictive care îi vizează pe cei responsabili de subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, sancțiunile existente prevăd restricții de călătorie pentru persoanele fizice, înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziția persoanelor și entităților enumerate. 1473 de persoane fizice și 205 entități sunt vizate de aceste măsuri, multe dintre acestea fiind incluse pe lista neagră ca răspuns la agresiunea militară nejustificată și neprovocată în curs de desfășurare a Rusiei împotriva Ucrainei.

După 24 februarie 2022, ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, UE a extins masiv sancțiunile împotriva Rusiei cu scopul de a slăbi semnificativ baza economică a Rusiei, de a o priva de tehnologii și piețe critice și de a-i reduce semnificativ capacitatea de a purta războaie.

În concluziile Consiliului European din 9 februarie 2023, UE și-a reiterat condamnarea fermă a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU și care a adus suferințe și distrugeri imense Ucrainei și poporului său.

”Rusia trebuie să pună capăt imediat războiului său atroce”, reiau statele membre apelul la adresa Moscovei.

Uniunea Europeană reiterează că va fi alături de Ucraina cu un sprijin neclintit atât timp cât va fi nevoie și rămâne neclintită în sprijinul său pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.