Connect with us

CONSILIUL UE

Miniștrii energiei din UE se reunesc luni în sesiune extraordinară, după ce Rusia a sistat livrarea de gaze către Bulgaria și Polonia

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii energiei din țările membre UE se vor reuni săptămâna viitoare, luni, într-o ”sesiune extraordinară”, pentru a discuta despre noua realitate energetică după ce Gazprom a luat decizia de a sista livrarea gazelor naturale către Bulgaria și Polonia.

”În urma opririi livrărilor de gaz rusesc către Polonia și Bulgaria, europenii rămân uniți și solidari. Luni după-amiază (n.r. 2 mai), voi prezida o sesiune extraordinară a Consiliului pentru Energie”, a anunțat ministrul francez al energiei, Barbara Pompili într-un mesaj pe Twitter, a cărei țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Miercuri, Gazprom a anunțat că a oprit complet livrările de gaze naturale către Bulgaria și Polonia, ca urmare a faptului că Sofia a refuzat să plătească în ruble livrarea combustibilului, pretenție enunțată de Vladimir Putin încă din luna martie.

Premierul bulgar consideră acest gest al companiei ruse drept un șantaj și o încălcare a actualului contract, care expiră la finalul acestui an și a cărui valabilitate nu va mai fi reînnoită.

Astfel de critici au venit și din partea Comisiei Europene care, prin vocea președintei sale, Ursula von der Leyen, a anunțat că este pregătită și are în vedere un răspuns coordonat. În egală măsură, oficialul european a dat asigurări că era combustibililor fosili din Rusia se va încheia.

Cât privește aprovizionarea celor două țări cu gaze naturale, instituția europeană a explicat că acestea vor primi sprijin din partea vecinilor săi din Uniunea Europeană, Grecia oferindu-se deja, în urma unei discuții telefonice dintre premierul elen și omologul bulgar, să ajute Sofia în acest sens. 

Referitor la riscurile pe care le ridică decizia Gazprom pentru România, directorul general al Transgaz a liniștit deja spriritele, dând asigurări că țara noastră își poate asigura necesarul de consum din producția internă.

Este de așteptat ca sistarea livrării gazelor rusești către Bulgaria să se afle pe masa discuțiilor dintre oficialii români și premierul bulgar, Kiril Petkov, care va efectua vineri o vizită oficială la București, la scurt timp după ce președintele țării vecine a fost primit de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, prilej cu care șeful statului român și-a exprimat speranța că acest interconector va fi operaționalizat cât mai rapid pentru a reduce dependența energetică de Rusia

”Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA deja operațional și astfel Coridorul Vertical de Gaze, care are o importanță crucială, să devină funcțional”, a menționat la acel moment șeful statului.

De altfel, cu ocazia unei convorbiri telefonice cu omologul său bulgar, Kiril Petkov, desfășurată la începutul lunii februarie, premierul Nicolae Ciucă ”a abordat problema coridorului vertical dat de interconectorul de gaz Grecia-Bulgaria care dă substanţă proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria).”

Chestiunea continuării cooperării în domeniul energetic a fost ulterior discutată de președintele Klaus Iohannis cu prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, care a efectuat la 23 februarie o vizită la București. Cei doi au convenit atunci că este nevoie de soluții pentru a răspunde provocărilor actuale în materie de securitate energetică.

Potrivit unor declarații ale premierului Kiril Petkov, lucrările de construcţie la interconectorul de gaze Bulgaria – Grecia se vor încheia la finele lunii iunie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

Published

on

© EU2022CZ/ Flickr

Uniunea Europeană va discuta la sfârșitul lunii august despre interzicerea vizelor pentru toți cetățenii ruși, a anunțat vineri ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acesta a  apreciat că ”interzicerea totală a vizelor pentru ruşi de către toate statele membre ale UE ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace împotriva Rusiei”. El va discuta subiectul cu omologii săi europeni la o reuniune neoficială la Praga, la sfârşitul lunii.

Şeful diplomaţiei cehe a fost însă de părere că ”în această perioadă de agresiune rusă, pe care Kremlinul continuă să o intensifice, nu poate fi vorba de turism ca de obicei pentru cetăţenii ruşi”.

Printre cei care trebuie convinşi se numără şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care prezidează consiliile miniştrilor de externe şi ai apărării.

Nici Comisia Europeană nu sprijină o astfel de interdicție, insistând asupra necesităţii de a proteja disidenţii, jurnaliştii şi familiile.

Executivul european a comunicat printr-o purtătoare de cuvânt că ”statele membre dispun de o marjă importantă pentru eliberarea vizelor pe perioade scurte şi examinează cererile caz cu caz”.

La nivelul statelor, eforturi de persuasiune trebuie depuse când vine vorba de cancelarul german, Olaf Scholz, care și-a exprimat joi opoziția față de interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși și a amintit că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sancțiuni relevante împotriva persoanelor apropiate Kremlinului.

”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina.

Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”.

La polul opus, Estonia, Finlanda și Letonia au făcut front comun și au solicitat Uniunii Europene să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, motivând că ”nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști”.

Mai mult, Parlamentul de la Riga a adoptat joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ”ţară care sprijină terorismul” și a invitat şi alte ţări să adopte iniţiative similare.

Între timp, Estonia a anunțat că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene.

Cehia a adoptat deja o măsură similară. Acest stat nu mai eliberează vize pentru ruşi încă din 25 februarie, a doua zi după începerea invaziei ruse în Ucraina.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE impune sancțiuni împotriva fostului președintele pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, și împotriva fiului acestuia

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Statele membre au decis să impună măsuri restrictive împotriva fostului președinte pro-rus al Ucrainei, Viktor Fedorovici Ianukovici, și împotriva fiului acestuia, Oleksandr Viktorovici Ianukovici ca răspuns la agresiunea militară continuă nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceștia completează astfel lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa la Decizia 2014/145/PESC, pentru rolul lor în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei și a stabilității și securității statului, precum și – în cazul lui Oleksandr Viktorovici Ianukovici – pentru desfășurarea de tranzacții cu grupurile separatiste din regiunea Donbas din Ucraina.

Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Uniunea Europeană a reiterat și cu această ocazie hotărârea de a continua să ofere un sprijin puternic pentru reziliența economică, militară, socială și financiară generală a Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar.

De asemenea, UE a condamnat din nou cu fermitate atacurile fără discriminare ale Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile și solicită insistent Rusiei să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.

”Dreptul internațional umanitar trebuie respectat, inclusiv în ceea ce privește tratamentul prizonierilor de război. Trebuie să li se permită imediat ucrainenilor, în special copiilor, care au fost strămutați forțat în Rusia să se întoarcă în siguranță. Rusia, Belarusul și toți cei responsabili de crime de război și de alte infracțiuni extrem de grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu dreptul internațional”, mai este precizat în comunicat.

În concluziile sale din 23-24 iunie 2022, Consiliul European a subliniat că UE își menține angajamentul ferm de a oferi sprijin militar suplimentar pentru a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei și să își apere integritatea teritorială și suveranitatea.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Uniunea Europeană reînnoiește pentru încă șase luni sancțiunile economice împotriva Rusiei

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a decis marți, 26 iulie, să prelungească cu șase luni, până la 31 ianuarie 2023, măsurile restrictive care vizează sectoare specifice ale economiei Federației Ruse, informează comunicatul oficial.

Aceste sancțiuni, introduse pentru prima dată în 2014 ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina, au fost extinse în mod semnificativ din februarie 2022, având în vedere agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.

În prezent, acestea constau într-un spectru larg de măsuri sectoriale, inclusiv restricții privind finanțele, energia, tehnologia și bunurile cu dublă utilizare, industria, transportul și bunurile de lux.

Citiți și: Al șaselea pachet de sancțiuni: UE impune măsuri restrictive împotriva a încă 65 de persoane și 18 entități din Rusia

Pe lângă sancțiunile economice impuse Federației Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Printre acestea se numără: restricții privind relațiile economice cu Crimeea anexată ilegal și cu orașul Sevastopol, precum și cu zonele neguvernamentale controlate din regiunile Donețk și Luhansk; măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) pentru o gamă largă de persoane și entități, precum și măsuri diplomatice.

Începând cu 24 februarie, UE a adoptat o serie de pachete de sancțiuni fără precedent ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Potrivit comunicatului citat, UE condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care încalcă în mod flagrant suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE îndeamnă Rusia să înceteze imediat atacurile sale nediscriminatorii împotriva civililor și a infrastructurii civile și să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.

Uniunea Europeană este de neclintit în angajamentul său de a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii rusești și să construiască un viitor pașnic, democratic și prosper. De asemenea, rămâne angajată să continue să susțină capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială și suveranitatea.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL44 mins ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE2 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE4 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA4 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO5 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.5 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA5 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending