Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul Apărării Mihai Fifor, după întâlnirea cu omologul britanic: Am solicitat sprijin partenerilor noștri pentru găzduirea comandamentului propus de România la Summit-ul NATO

Published

on

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a declarat joi că a convenit cu secretarul britanic al Apărării, Gavin Williamson, care efectuează o vizită în România, să continue consultările bilaterale şi dialogul strategic pe teme de interes reciproc în scopul implementării proiectelor bilaterale şi dezvoltării cooperării în domeniul apărării. De asemenea, Mihai Fifor a solicitat omologului britanic sprijin în găzduirea de către România a unui comandament la nivel de corp armată, în baza ofertei lansate de țara noastră și inclusă în Declarația Finală a Summit-ului NATO de la Bruxelles.

FOTO: MApN

“În continuarea discuţiilor, am prezentat priorităţile României în perspectiva deţinerii preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, care vor viza continuarea iniţiativelor asociate CSDP precum Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), Procesul de revizuire anuală a apărării (CARD) şi Fondul European de Apărare (EDF)”, a spus Fifor într-o conferință comună de presă cu omologul de la Londra, potrivit Agerpres.

Fifor a arătat că a identificat, împreună cu secretarul britanic al Apărării, poziţii comune legate de adaptarea pe termen lung a Alianţei – militară, politică şi instituţională – respectiv de consolidarea unei posturi de descurajare şi apărare eficiente pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii aliaţilor, indiferent de sursa lor de provenienţă, în acord cu aspectele convenite pe timpul recentului Summit al NATO.

FOTO: MApN

În contextul recunoaşterii la recentul Summit a ofertei României de a găzdui o Componentă Terestră de Comandă de nivel corp de armată, am solicitat partenerilor noştri ca pe baza experienţei dobândite de către Corpul Aliat de Reacţie Rapidă (Allied Rapid Reaction Corps /ARRC) al cărui comandament este găzduit de Marea Britanie, să ne ofere sprijin în procesul de operaţionalizare a acestei viitoare capabilităţi, menite să contribuie la arhitectura unei structuri coerente de comandă şi control pentru flancul de sud-est al Alianţei“, a mai declarat Fifor, încheie sursa citată.

Reamintim că  la summit-ul aliat de la Bruxelles, țările NATO au decis transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

În context, aliații au luat notă și de oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate.

Secretarul britanic al apărării, Gavin Williamson, efectuează joi o vizită bilaterală în România. După convorbirile cu omologul român, Mihai Fifor, la București, cei doi oficiali se deplasează la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se întâlnesc cu piloții și personalul tehnic care deservesc cele patru aeronave Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice și cu personalul român din baza militară. 

Un detașament britanic format din aproximativ 160 de militari (piloți și personal tehnic) execută, în perioada 1 mai – 31 august, misiuni de poliție aeriană întărită cu patru aeronave Eurofighter Typhoon, alături de aeronavele MiG-21 LanceR și militari ai Forțelor Aeriene Române. Este a doua oară când un detașament britanic este dislocat în baza aeriană din Mihail Kogălniceanu pentru misiuni de poliție aeriană împreună cu FAR, primul fiind dislocat în perioada 1 mai – 31 august 2017.

Precedenta întrevedere dintre Fifor și Williamson a avut loc la Bruxelles, în luna iunie, la ministeriala Apărării din NATO. Atunci, cei doi au discutat ca România și Marea Britanie să semneze un memorandum de înțelegere axat pe cooperarea bilaterală și concretizat inclusiv prin afilierea militarilor britanici la Brigada Multinațională NATO de la Craiova

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Cancelarul german Angela Merkel consideră că răcirea relațiilor UE-SUA se datorează unor probleme ”structurale”: Atenția Statelor Unite asupra Europei este în declin şi aşa va fi cu oricare preşedinte

Published

on

Răcirea relațiilor dintre Statele Unite și Germania se datorează mai mult unor motive ”structurale” decât personale, a declarat cancelarul german, Angela Merkel în cadrul unui interviu acordat Financial Times, potrivit Politico Europe.

”A existat o schimbare”, a declarat Merkel, iar fostul președinte al Statelor Unite ”a vorbit deja despre secolul asiatic, așa cum se vede din perspectiva SUA. Acest lucru însemnă că Europa nu mai este în centrul evenimentelor mondiale… Atenția Statelor Unite asupra Europei este în declin şi aşa va fi cu oricare preşedinte”, a explicat cancelarul german.

În 2011, fostul lider de la Casa Albă Barack Obama a precizat că regiunea Asia-Pacific reprezintă o ”prioritate” pentru Statele Unite. Discursul său, susținut în cadrul Parlamentului australian, a fost interpretat ca un mesaj îndreptat spre China, potrivit CNBC. 

Acum aproape un deceniu, Uniunea Europeană se uita mai mult spre interior, în contextul în care criza datoriilor era în plină manifestare, cu mai multe state din zona euro aflându-se în imposibilitatea de a rambursa sau refinanța datoria guvernului.

După aproape 10 ani de la acel moment, relațiile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană se află la răscruce de drumuri. Donald Trump, a criticat cu diferite ocazii blocul comunitar, și în mod special Germania, pe care președintele american a acuzat-o că nu acordă 2% din PIB pentru Apărare și pe care a amenințat-o că impune tarife suplimentare asupra autoturismelor germane.

Aceasta a mai spus UE trebuie să-şi protejeze relaţia transatlantică cu SUA, precizând, în același timp, că ”China nu ar trebui considerată o ameninţare doar pentru că economic are succes”, însă trebuie să se asigure că relaţiile comerciale sunt ”corecte”.

Făcând referire la Brexit, cancelarul german Angela Merkel a semnalată că ieșirea britanicilor din Uniunea European este un ”avertisment” pentru ca blocul comunitar să întreprindă reforme pentru a fi mai competitiv, potrivit EFE, citat de Agerpres.

UE trebuie să răspundă plecării Regatului Unit devenind ”mai atractivă, inovatoare, creativă, un loc bun pentru cercetare şi educaţie”, a declarat Merkel, subliniind: ”competiţia poate fi foarte productivă”.

În faţa schimbărilor geopolitice şi a predominanţei pe scena globală a unor puteri precum Statele Unite, Rusia sau China, Angela Merkel consideră că UE este ”o asigurare de viaţă” şi a amintit că ”Germania este prea mică pentru a exercita singură influenţă geopolitică, de aceea trebuie să profităm de toate avantajele pieţei unice”.

Cancelarul german și-a menținut ferma încredere în cooperarea pentru binele comun prin intermediul multilateralismului, însă recunoaşte că această idee este ”sub presiune crescândă” din partea ţărilor care acţionează singure şi admite că instituţiile supranaţionale, precum UE sau ONU, necesită reforme.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

A început procesul pentru destituirea președintelui american. Senatorii care îl vo judeca pe Donald Trump au depus jurământul

Published

on

© Chuck Schumer/ Twitter

Senatul american a deschis joi procesul de punere sub acuzare și destituire împotriva președintelui Donald Trump, cu citirea în plen a celor două articole din actul de acuzare împotriva liderului de la Casa Albă, anunță agențiile AFP și DPA, citate de Agerpres.

Sesiunea a fost prezidată de Chuck Grassley, senatorul cu rangul cel mai înalt în camera inferioară a Congresului, care i-a invitat pe cei șapte procurori desemnați de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților conduși de congresmanul Adam Schiff.

Acesta din urmă a citit pe un ton grav cele două capete de acuzare în procesul politic împotriva preşedintelui american, respectiv abuz de putere şi obstrucţionarea activităţii Congresului. Donald Trump ”a acţionat într-o manieră contrară încrederii conferite unui preşedinte şi subversivă pentru conduita guvernului”, a indicat în discursul său Adam Schiff, fost procuror federal în California şi şef al anchetei parlamentare din Camera Reprezentanţilor în urma căreia au fost reţinute cele două capete de acuzare.

Judecătorul John Roberts, de la Curtea Supremă, a sosit la circa două ore de la începutul ședinței, în fața căruia senatorii americani au depus jurământul, în primul act al procesului de impeachement împotriva președintelui american Donald Trump, conform AFP, citat de Agerpres.

Aleşii camerei superioare a Congresului american au jurat împreună să facă ”justiţie într-o manieră imparţială, în acord cu Constituţia şi legile” SUA, în acest proces politic ce va fi prezidat de John Roberts, al treilea proces de acest fel din istoria SUA, după cele împotriva preşedinţilor Richard Nixon şi Bill Clinton.

Un singur senator din cei 100 a fost absent, republicanul Jim Inhofe, rămas în Oklahoma pentru a ajuta un prieten ce are o problemă de sănătate, el urmând să depună jurământul marţi, ziua începerii dezbaterilor pe fond în procesul de impeachment (punere sub acuzare şi destituire).

Procedura de destituire a fost inițiată de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților, ca urmare a faptului că președintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreședinte democrat Joe Biden, posibil rival al său în scrutinul electoral din acest an.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Președintele american Donald Trump a prezis joi că procesul său de impeachment din Senat se va încheia ”foarte repede” şi a denunţat încă o dată ”o vânătoare de vrăjitoare”, relatează AFP, potrivit Agerpres

“Ar trebui să meargă foarte repede”, a declarat el din Biroul oval.

Senatul, unde republicanii se bucură de o majoritate de 53 la 47, este for decizional.

Continue Reading

RUSIA

Charles Michel, prima conversație telefonică cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului European

Published

on

© kremlin.ru

Charles Michel, președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au avut o discuție telefonică joi, 16 ianuarie, înainte cu trei zile de conferința internațională privind situația din Libia, potrivit unui comunicat.

Apelul telefonic este primul contact de acest tip între președintele Consiliului European și Vladimiri Putin, de la preluarea mandatului de către Charles Michel.

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Conferinţa are loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

În acest context, Charles Michel a abordat criza din Libia și din Orientul Mijlociu pe larg, subliniind faptul că situația din Libia prezintă riscuri regionale semnificative, iar cei doi președinți au discutat despre importanța încetării ostilităților.

În ceea ce privește asigurarea stabilității Libiei, președintele Consiliului European a reiterat faptul că Uniunea Europeană sprijină pe deplin inițiativele ONU și procesul de la Berlin.

Procesul de la Berlin își propune să sprijine eforturile secretarului general al ONU António Guterres și ale reprezentantului său special, Ghassan Salamé, de a pune capăt conflictului.

Atât Charles Michel, cât și Vladimir Putin speră ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și pentru a relansa procesul politic.

De asemenea, Michel a punctat faptul că pentru el este esențial să se adreseze tuturor partenerilor internaționali pentru a discuta opțiunile de dezescaladare în Iran și Irak. Totodată, a subliniat că Uniunea Europeană sprijină pe deplin acordul nuclear cu Iranul ca o contribuție importantă la securitatea regională și un pilon cheie al arhitecturii globale de non-proliferare.

Nu în ultimul rând, președintele Michel a reamintit poziția UE cu privire la punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk în contextul progreselor de la Summit-ul de la Paris, organizat în decembrie 2019 în format Normandia, și a salutat acordul de tranzit pe gaz încheiat între Ucraina și Rusia. Astfel, Charles Michel i-a transmis lui Vladimir Putin că UE susține independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în limitele sale recunoscute internațional.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending