Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul Apărării Mihai Fifor, după întâlnirea cu omologul britanic: Am solicitat sprijin partenerilor noștri pentru găzduirea comandamentului propus de România la Summit-ul NATO

Published

on

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a declarat joi că a convenit cu secretarul britanic al Apărării, Gavin Williamson, care efectuează o vizită în România, să continue consultările bilaterale şi dialogul strategic pe teme de interes reciproc în scopul implementării proiectelor bilaterale şi dezvoltării cooperării în domeniul apărării. De asemenea, Mihai Fifor a solicitat omologului britanic sprijin în găzduirea de către România a unui comandament la nivel de corp armată, în baza ofertei lansate de țara noastră și inclusă în Declarația Finală a Summit-ului NATO de la Bruxelles.

FOTO: MApN

“În continuarea discuţiilor, am prezentat priorităţile României în perspectiva deţinerii preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, care vor viza continuarea iniţiativelor asociate CSDP precum Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), Procesul de revizuire anuală a apărării (CARD) şi Fondul European de Apărare (EDF)”, a spus Fifor într-o conferință comună de presă cu omologul de la Londra, potrivit Agerpres.

Fifor a arătat că a identificat, împreună cu secretarul britanic al Apărării, poziţii comune legate de adaptarea pe termen lung a Alianţei – militară, politică şi instituţională – respectiv de consolidarea unei posturi de descurajare şi apărare eficiente pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii aliaţilor, indiferent de sursa lor de provenienţă, în acord cu aspectele convenite pe timpul recentului Summit al NATO.

FOTO: MApN

În contextul recunoaşterii la recentul Summit a ofertei României de a găzdui o Componentă Terestră de Comandă de nivel corp de armată, am solicitat partenerilor noştri ca pe baza experienţei dobândite de către Corpul Aliat de Reacţie Rapidă (Allied Rapid Reaction Corps /ARRC) al cărui comandament este găzduit de Marea Britanie, să ne ofere sprijin în procesul de operaţionalizare a acestei viitoare capabilităţi, menite să contribuie la arhitectura unei structuri coerente de comandă şi control pentru flancul de sud-est al Alianţei“, a mai declarat Fifor, încheie sursa citată.

Reamintim că  la summit-ul aliat de la Bruxelles, țările NATO au decis transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

În context, aliații au luat notă și de oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate.

Secretarul britanic al apărării, Gavin Williamson, efectuează joi o vizită bilaterală în România. După convorbirile cu omologul român, Mihai Fifor, la București, cei doi oficiali se deplasează la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se întâlnesc cu piloții și personalul tehnic care deservesc cele patru aeronave Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice și cu personalul român din baza militară. 

Un detașament britanic format din aproximativ 160 de militari (piloți și personal tehnic) execută, în perioada 1 mai – 31 august, misiuni de poliție aeriană întărită cu patru aeronave Eurofighter Typhoon, alături de aeronavele MiG-21 LanceR și militari ai Forțelor Aeriene Române. Este a doua oară când un detașament britanic este dislocat în baza aeriană din Mihail Kogălniceanu pentru misiuni de poliție aeriană împreună cu FAR, primul fiind dislocat în perioada 1 mai – 31 august 2017.

Precedenta întrevedere dintre Fifor și Williamson a avut loc la Bruxelles, în luna iunie, la ministeriala Apărării din NATO. Atunci, cei doi au discutat ca România și Marea Britanie să semneze un memorandum de înțelegere axat pe cooperarea bilaterală și concretizat inclusiv prin afilierea militarilor britanici la Brigada Multinațională NATO de la Craiova

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

Published

on

© OncoGen/ Facebook

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu poate garanta siguranța administrării pe scară largă a vaccinului împotriva noului coronavirus dezvoltat în Rusia până când acesta nu va fi evaluat conform standardelor stabilite de organizație, informează EFE și Reuters, preluat de Agerpres

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că un vaccin dezvoltat local pentru Covid-19 a primit aprobarea după mai puțin de două luni de teste clinice pe oameni, precizând, de asemenea, că fiicei sale i-a fost deja administrat. Oficialii ruși au transmis că plănuiesc să înceapă vaccinarea în masă în octombrie.

În acest context, experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viteza cu care Rusia a ajuns la obținerea unui vaccin, sugerând că cercetătorii ar putea „să o fi luat pe scurtături” care pot pune în pericol sănătatea oamenilor. 

Astfel, pe fondul temerii că siguranța acestora ar fi putut fi compromisă, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut Rusiei săptămâna trecută să urmeze orientările internaționale pentru producerea unui vaccin împotriva Covid-19. De asemenea, marți, OMS a declarat că a purtat discuții cu autoritățile ruse despre efectuarea unei evaluări a vaccinului.

„Accelerarea progreselor nu trebuie să însemne compromisuri faţă de siguranţă”, a declarat după anunţul preşedintelui rus purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic. „Suntem în contact cu autorităţile sanitare ruse şi avem discuţii cu privire la posibila precalificare OMS a vaccinului, dar, din nou, precalificarea oricărui vaccin include analiza şi evaluarea riguroasă a datelor obligatorii privind siguranţa şi eficacitatea”, a explicat el.

În prezent, vaccinul rus nu este pe lista OMS printre cele șase vaccinuri care au ajuns la studiile clinice din faza a treia, care implică testări mai răspândite pe oameni.

Peste 100 de vaccinuri din întreaga lume sunt în curs de dezvoltare, unele dintre acestea fiind testate pe oameni în studiile clinice. În ciuda progresului rapid, majoritatea experților consideră că niciun vaccin nu poate deveni disponibil pe scară largă până la mijlocul anului 2021.

Dintre aceste şase, trei sunt dezvoltate de laboratoare chineze, două sunt americane (cele ale companiilor Pfizer şi Moderna) şi cel de-al şaselea este dezvoltat de AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford.

Potrivit directorului fondului suveran rus RDIF implicat în proiect, Kirill Dmitriev, peste 20 de ţări au precomandat circa un miliard de doze din acest vaccin, care pentru pieţele externe va avea denumirea ”Sputnik V”, nume ce aminteşte de primul satelit lansat pe orbită, şi începutul producţiei industriale este preconizat pentru luna septembrie.

Continue Reading

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

RUSIA

Heiko Maas critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 în presa rusă: Politica energetică a Europei este decisă în capitalele Europei și la Bruxelles

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Șeful diplomației germane, Heiko Maas, a criticat marți, într-un interviu acordat presei ruse înaintea unei vizite la Moscova, sancțiunile aplicate de administrația SUA în raport cu gazoductul Nord Stream 2 care urmează să lege Rusia de Europa prin Germania.

Ministrul german, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a fost întrebat care este poziția Berlinului privind decizia administrației SUA de a aplica sancțiuni extrateritoriale și cum afectează aceasta relațiile transatlantice.

Relațiile transatlantice dtează de mai multe decenii în istoria noastră comună europeană cu SUA. Sunt construite pe temelii solide și nu au fost niciodată definite exclusiv de politica de zi cu zi. Dar, bineînțeles, poziția noastră ca guvern federal este clară în această problemă, și anume respingem sancțiunile extrateritoriale și am transmis în mod clar acest lucru administrației americane“, a spus Maas pentru Interfax, interviul fiind citat de Ministerul german de Externe.

Potrivit lui Maas, situația din jurul construirii gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o problemă de suveranitate energetică europeană.

Aceasta este o problemă de suveranitate în special în politica noastră energetică și se referă și la crearea securității juridice pentru companiile noastre. La urma urmei, un lucru este clar, anume faptul că decidem politica energetică a Europei în capitalele Europei și împreună la Bruxelles. Noi decidem de unde ne primim energia“, a afirmat el.

Șeful diplomației germane efectuează marți o vizită în Rusia, la Moscova și la Sankt Petersburg, afirmând înaintea acesteia că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Germania este însă aspru criticată de SUA pentru faptul că nu își crește contribuțiile financiare la apărarea comună în cadrul NATO, unde Rusia este privită ca o amenințare, iar în același timp Berlinul avansează în colaborarea energetică cu Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. Recent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending