Președintele Klaus Iohannis a afirmat joi, la finalul summitului NATO, că România a obținut sprijinul politic din partea aliaților pentru găzduirea unui comandament terestru la nivel de corp de armată pe teritoriul țării noastre, o structură de comandă care va fi formată de aproximativ 400 de ofițeri de Stat Major din țările NATO și care creează legătura între nivelul tactic și cel strategic. Mai mult, la finalul unui summit tensionat ca urmare a dezacordurilor dintre Donald Trump și Angela Merkel privind finanțarea apărării, președintele a anunțat și îmbunătățirea statutului brigăzii multinaționale pe care România o găzduiește la Craiova.
Întrebat de corespondentul CaleaEuropeana.ro despre pașii următori după ce aliații și-au manifestat sprijinul pentru propunerea României, Iohannis a răspuns: ”Acum, în continuare, și asta am spus-o și în plen, le-am mulțumit aliaților pentru sprijinul politic, deci au acceptat, asta înseamnă sprijinul politic. Mai avem foarte mult de lucru pentru că oamenii care urmează să participe, ofițerii care vor veni în acest centru de comandă, se alocă în baza unor discuții bilaterale. În continuare vom discuta cu fiecare aliat în parte, le vom prezenta oportunitățile și credem că, așa cum am reușit cu brigada multinațională într-un timp record să avem o participare foarte foarte bună, așa vom reuși și cu centrul de comandă, dar suntem abia la început”.
”Încă din 2016, de la summitul de la Varșovia, noi am încercat să consolidăm flancul estic. (…) În acest an, în acest demers al nostru de întărire a prezenței NATO pe flancul estic, am obținut două lucruri pe care le consider foarte importante: am obținut un centru de comandă, așa zis de trei stele, un centru de comandă operațional, fiind un centru de comandă între nivelul tactic de jos și nivelul strategic cel mai de sus. Un centru important”, a mai declarat Klaus Iohannis, precizând că în jur de 400 de ofițeri de Stat Major din țările aliate care vor contribui.
Declarația finală a summitului de la Bruxelles menționează, în contextul aprobării noii Structură de comandă și control a NATO, oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate.
În declarația menționată, liderii aliați au luat ”act de oferta României pentru a dezvolta un comandament terestru și capacitate de control la nivel de corp de armată pe teritoriul său pentru a contribui la planurile de reîntărire în regiune”.
Citiți și
Șeful statului a făcut referire și la faptul că aliații au convenit dezvoltarea capacităților brigăzii multinaționale pe care țara noastră o găzduiește vor fi dezvoltate pentru a consolida postura de apărare și descurajare a Alianței.
”Am obținut o îmbunătățire a statutului brigăzii multinaționale pe care am înființat-o, care acum a căpătat un statut permanent. Vom continua să negociem cu ceilalți aliați pentru o prezență cât mai solidă la această brigadă”, a completat Iohannis.
Președintele a anunțat că un succes al României la acest summit a fost și organizarea, la inițiativa țării noastre, a unei sesiuni dedicate Mării Negre, la care au participat și partenerii din Georgia și Ucraina.
Klaus Iohannis a arătat că aceste demersuri, începute din 2015, au pus ”Marea Neagră pe harta NATO”, indicând că există ”planuri pentru regiunea Mării Negre, există o prezență aliată foarte bună în zona Mării Negre”.
Citiți și
Summitul NATO s-a încheiat joi, la Bruxelles, după două zile în care realizările majore, umbrite parțial de tensiunile transatlantice privind cheltuielile militare, sunt reprezentate de adoptarea celui mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.
În completare, NATO și Uniunea Europeană au semnat o nouă Declarație Comună care transformă mobilitatea militară într-un capitol esențial pentru securitatea europeană. Mai mult, Declarația finală a Summit-ului cuprinde, în premieră, solicitarea NATO pentru ca Rusia să își retragă trupele staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
La Summit, aliații au decis și invitarea Macedoniei să devină al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice și au hotărât lansarea unei misiuni aliate în Irak.
TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI.
.
