Connect with us

NATO

România devine parte a ”coloanei vertebrale” NATO. Klaus Iohannis: Aliații și-au arătat sprijinul politic pentru ca România să găzduiască un centru de comandă format din 400 de ofițeri de Stat Major din țările NATO

Published

on

Corespondență de la NATO

Președintele Klaus Iohannis a afirmat joi, la finalul summitului NATO, că România a obținut sprijinul politic din partea aliaților pentru găzduirea unui comandament terestru la nivel de corp de armată pe teritoriul țării noastre, o structură de comandă care va fi formată de aproximativ 400 de ofițeri de Stat Major din țările NATO și care creează legătura între nivelul tactic și cel strategic. Mai mult, la finalul unui summit tensionat ca urmare a dezacordurilor dintre Donald Trump și Angela Merkel privind finanțarea apărării, președintele a anunțat și  îmbunătățirea statutului brigăzii multinaționale pe care România o găzduiește la Craiova.

FOTO: Administrația Prezidențială

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeana.ro despre pașii următori după ce aliații și-au manifestat sprijinul pentru propunerea României, Iohannis a răspuns: ”Acum, în continuare, și asta am spus-o și în plen, le-am mulțumit aliaților pentru sprijinul politic, deci au acceptat, asta înseamnă sprijinul politic. Mai avem foarte mult de lucru pentru că oamenii care urmează să participe, ofițerii care vor veni în acest centru de comandă, se alocă în baza unor discuții bilaterale. În continuare vom discuta cu fiecare aliat în parte, le vom prezenta oportunitățile și credem că, așa cum am reușit cu brigada multinațională într-un timp record să avem o participare foarte foarte bună, așa vom reuși și cu centrul de comandă, dar suntem abia la început”.

”Încă din 2016, de la summitul de la Varșovia, noi am încercat să consolidăm flancul estic. (…) În acest an, în acest demers al nostru de întărire a prezenței NATO pe flancul estic, am obținut două lucruri pe care le consider foarte importante: am obținut un centru de comandă, așa zis de trei stele, un centru de comandă operațional, fiind un centru de comandă între nivelul tactic de jos și nivelul strategic cel mai de sus. Un centru important”, a mai declarat Klaus Iohannis, precizând că în jur de 400 de ofițeri de Stat Major din țările aliate care vor contribui.

Declarația finală a summitului de la Bruxelles menționează, în contextul aprobării noii Structură de comandă și control a NATO, oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate.

În declarația menționată, liderii aliați au luat ”act de oferta României pentru a dezvolta un comandament terestru și capacitate de control la nivel de corp de armată pe teritoriul său pentru a contribui la planurile de reîntărire în regiune”.

Citiți și 

România, în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles: Țările aliate ”au luat act” de oferta României pentru găzduirea unui comandament terestru la nivel de corp de armată

Șeful statului a făcut referire și la faptul că aliații au convenit dezvoltarea capacităților brigăzii multinaționale pe care țara noastră o găzduiește vor fi dezvoltate pentru a consolida postura de apărare și descurajare a Alianței.

Am obținut o îmbunătățire a statutului brigăzii multinaționale pe care am înființat-o, care acum a căpătat un statut permanent. Vom continua să negociem cu ceilalți aliați pentru o prezență cât mai solidă la această brigadă”, a completat Iohannis.

Președintele a anunțat că un succes al României la acest summit a fost și organizarea, la inițiativa țării noastre, a unei sesiuni dedicate Mării Negre, la care au participat și partenerii din Georgia și Ucraina.

Klaus Iohannis a arătat că aceste demersuri, începute din 2015, au pus ”Marea Neagră pe harta NATO”, indicând că există ”planuri pentru regiunea Mării Negre, există o prezență aliată foarte bună în zona Mării Negre”.

Citiți și 

NATO a adoptat cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece: România și celelalte țări aliate vor pregăti 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Aliații au decis: NATO va avea o nouă structură de comandă pentru a face față amenințărilor. România s-a oferit să găzduiască un comandament la nivel de corp de armată

Dezacorduri și confuzii fără precedent la cel mai crucial summit NATO: Donald Trump amenință că va face ce vrea pentru că ”Alianța nu are legitimitate”

Blocaj între aliații NATO. Surse oficiale: Întâlnirea Trump-Iohannis de la summitul NATO, anulată din cauza contradicțiilor dintre Germania și SUA privind bugetele Apărării

Summitul NATO s-a încheiat joi, la Bruxelles, după două zile în care realizările majore, umbrite parțial de tensiunile transatlantice privind cheltuielile militare, sunt reprezentate de adoptarea celui mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

În completare, NATO și Uniunea Europeană au semnat o nouă Declarație Comună care transformă mobilitatea militară într-un capitol esențial pentru securitatea europeană. Mai mult, Declarația finală a Summit-ului cuprinde, în premieră, solicitarea NATO pentru ca Rusia să își retragă trupele staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

La Summit, aliații au decis și invitarea Macedoniei să devină al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice și au hotărât lansarea unei misiuni aliate în Irak.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ambasada SUA la București a inaugurat expoziția “Suntem împreună: România şi Statele Unite – 15 ani în NATO”, dedicată și aniversării a 70 de ani de existență a NATO

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Ambasadorul american Hans Klemm a vernisat joi, la Biblioteca Națională a României, expoziția “We Stand Together. Romania and the United States – 15 Years in NATO”, dedicată aniversării a 70 de ani de existență a NATO și a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, informează Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook.

La evenimentul la care au participat prim-ministrul Viorica Dăncilă și vicepremierul Mihai Fifor, el a mulțumit României pentru contribuția la misiunile NATO din întreaga lume și pentru Parteneriatul Strategic cu Statele Unite.

“România a vărsat sânge pe câmpurile de luptă din Afganistan. (…) Acum trei sau patru săptămâni, am avut trista responsabilitate de a contacta lideri ai Guvernului român, inclusiv pe premierul Dăncilă, pentru a transmite condoleanţele Ambasadei mele şi ale mele la moartea unui diplomat român şi a unui soldat român în Kabul”, a spus diplomatul, potrivit Agerpres.

El a menţionat că România este a patra ţară ca număr de militari trimişi în Afganistan.

“Acum 15 ani, România a devenit un membru foarte important al NATO, pe lângă faptul că a devenit un partener strategic de valoare pentru SUA. (…) România este unul din puţinii membri ai NATO care ating ţelul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare. SUA sunt foarte recunoscătoare”, a mai spus Hans Klemm.

În context, premierul Viorica Dăncilă a spus că România rămâne ferm angajată promisiunii de a aloca 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare.

Expoziţia “Suntem împreună: România şi Statele Unite – 15 ani în NATO” este deschisă până la jumătatea lunii viitoare, la Biblioteca Naţională, şi prezintă fotografii din misiunile militarilor români în Afganistan, dar şi din exerciţii militare şi medicale comune. În cadrul expoziţiei este prezentată şi o placă pe care sunt scrise numele militarilor români care au murit în teatre de operaţii şi data la care aceştia au decedat. 

Puteți citi, pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

NATO

În București va fi inaugurată Piața NATO, un spațiu public unde vor fi amplasate steagurile țărilor aliate și simbolul Alianței Nord-Atlantice

Published

on

©️ NATO

Denumirea de Piaţa NATO va fi atribuită spaţiului public situat la intersecţia dintre str. Izvor cu str. Nicolae D. Staicovici (Sectorul 5), potrivit unui proiect adoptat, marţi, de Consiliul General al Capitalei.

Proiectul, propus de primarul general, Gabriela Firea, a fost adoptat cu 43 de voturi pentru şi 2 abţineri, scrie Agerpres.

În acest loc, Ministerul Apărării Naţionale urmează să realizeze un postament pentru amplasarea drapelelor statelor membre ale NATO şi a simbolului Alianţei.

În raportul de specialitate se arată că în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie, se sărbătoreşte Ziua NATO în România, marcată prin organizarea de ceremonialuri militare şi manifestări publice, iar atribuirea denumirii de Piaţa NATO ar avea ca scop consolidarea semnificaţiei acestei zile.

De altfel, în luna aprilie, cu prilejul Zilei NATO în România, Gabriel Leş, ministrul Apărării Naţionale, a declarat, că în curând, în Capitală, în zona în Hotelului Marriott, vor fi demarate procedurile pentru amenajarea Pieţei Arsenalului în Piaţa NATO.

Decizia CGMB se suprapune peste două aniversări importante ale comunității euro-atlantice din luna aprilie. Prima marchează 70 de ani de la înfiinţarea NATO, în aprilie 1949, când 12 state din Europa Occidentală şi America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord, cu scopul de a menține pacea şi apărarea propriei independente, prin solidaritate politică şi printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze şi, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul „un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Al doilea moment aniversar este marcat de împlinirea a 15 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice.

Puteți citi, pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

NATO

Forțele aeriene canadiene au revenit în România: Cinci avioane supersonice CF-188 Hornet vor apăra spațiul aerian la Marea Neagră ca parte a misiunilor NATO

Published

on

© Canadian Armed Forces/ Facebook

Forțele Aeriene Canadiene au revenit vineri în România, ca parte a misiunilor de poliție ale NATO la Marea Neagră, cinci avioane supersonice și un detașament de peste 100 de militari urmând a asigura securitatea spațiului aerian al României și în regiunea Mării Negre în următoarele luni.

Detașamentul canadian format din aproximativ 135 de militari (piloți și personal tehnic) cu cinci aeronave CF-188 Hornet, vor executa misiuni de Poliție Aeriană întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele patru luni, alături de militarii aparținând Forțelor Aeriene Române și aeronavele F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR”, informează Forțele Aeriene Române într-un comunicat.

Aceasta reprezintă a treia rotație a Forțelor Aeriene Regale Canadiene în România, în vederea executării misiunii de Poliție Aeriană Întărită alături de Forțele Aeriene Române, după ce în ultimele patru luni aceste misiuni au fost executate alături de Forțele Aeriene Italiene, prezente la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu cu patru avioane Typhoon.

Anterior, Forțele Aeriene Canadiene și-au încheiat misiunea de poliție aeriană a NATO în România și la Marea Neagră în ianuarie 2019, misiune pe care au executat-o începând cu luna septembrie a anului 2018.

Misiunea face parte din operaţiunea REASURANCE din Europa Centrală şi de Est, iar aceasta a fost desfășurată în premieră la o lună după anexarea Crimeei, în aprilie 2014. Atunci, forţele aeriene canadiene au desfăşurat prima dată o misiune de poliție aeriană în România din aprilie până în august 2014.

În cadrul misiunilor de poliție aeriană din ultimii ani, forțele aeriene britanice și canadiene sunt cele care au asigurat, pe principiu rotațional, aceste operațiuni în spațiul aerian al României și deasupra Mării Negre. Reamintim că anul trecut, forțele armate canadiene (FAC) au trimis aproximativ 135 de militari și patru avioane de vânătoare CF-188 Hornet ale Aviației regale canadiene la Constanța, în România, pentru a lua parte la activitățile poliției aeriene a NATO din septembrie până în decembrie 2017.

Enhanced Air Policing (poliţia aeriană întărită) este o misiune de apărare colectivă pe timp de pace pentru asigurarea integrităţii spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

Reamintim totodată că în contextul ultimei misiuni britanice asigurate cu avioane Typhoon Eurofighter, misiunile de poliție aeriană au interceptat mai multe provocări de această natură din partea Rusiei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending