Connect with us

NATO

România devine parte a ”coloanei vertebrale” NATO. Klaus Iohannis: Aliații și-au arătat sprijinul politic pentru ca România să găzduiască un centru de comandă format din 400 de ofițeri de Stat Major din țările NATO

Published

on

Corespondență de la NATO

Președintele Klaus Iohannis a afirmat joi, la finalul summitului NATO, că România a obținut sprijinul politic din partea aliaților pentru găzduirea unui comandament terestru la nivel de corp de armată pe teritoriul țării noastre, o structură de comandă care va fi formată de aproximativ 400 de ofițeri de Stat Major din țările NATO și care creează legătura între nivelul tactic și cel strategic. Mai mult, la finalul unui summit tensionat ca urmare a dezacordurilor dintre Donald Trump și Angela Merkel privind finanțarea apărării, președintele a anunțat și  îmbunătățirea statutului brigăzii multinaționale pe care România o găzduiește la Craiova.

FOTO: Administrația Prezidențială

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeana.ro despre pașii următori după ce aliații și-au manifestat sprijinul pentru propunerea României, Iohannis a răspuns: ”Acum, în continuare, și asta am spus-o și în plen, le-am mulțumit aliaților pentru sprijinul politic, deci au acceptat, asta înseamnă sprijinul politic. Mai avem foarte mult de lucru pentru că oamenii care urmează să participe, ofițerii care vor veni în acest centru de comandă, se alocă în baza unor discuții bilaterale. În continuare vom discuta cu fiecare aliat în parte, le vom prezenta oportunitățile și credem că, așa cum am reușit cu brigada multinațională într-un timp record să avem o participare foarte foarte bună, așa vom reuși și cu centrul de comandă, dar suntem abia la început”.

”Încă din 2016, de la summitul de la Varșovia, noi am încercat să consolidăm flancul estic. (…) În acest an, în acest demers al nostru de întărire a prezenței NATO pe flancul estic, am obținut două lucruri pe care le consider foarte importante: am obținut un centru de comandă, așa zis de trei stele, un centru de comandă operațional, fiind un centru de comandă între nivelul tactic de jos și nivelul strategic cel mai de sus. Un centru important”, a mai declarat Klaus Iohannis, precizând că în jur de 400 de ofițeri de Stat Major din țările aliate care vor contribui.

Declarația finală a summitului de la Bruxelles menționează, în contextul aprobării noii Structură de comandă și control a NATO, oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate.

În declarația menționată, liderii aliați au luat ”act de oferta României pentru a dezvolta un comandament terestru și capacitate de control la nivel de corp de armată pe teritoriul său pentru a contribui la planurile de reîntărire în regiune”.

Citiți și 

România, în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles: Țările aliate ”au luat act” de oferta României pentru găzduirea unui comandament terestru la nivel de corp de armată

Șeful statului a făcut referire și la faptul că aliații au convenit dezvoltarea capacităților brigăzii multinaționale pe care țara noastră o găzduiește vor fi dezvoltate pentru a consolida postura de apărare și descurajare a Alianței.

Am obținut o îmbunătățire a statutului brigăzii multinaționale pe care am înființat-o, care acum a căpătat un statut permanent. Vom continua să negociem cu ceilalți aliați pentru o prezență cât mai solidă la această brigadă”, a completat Iohannis.

Președintele a anunțat că un succes al României la acest summit a fost și organizarea, la inițiativa țării noastre, a unei sesiuni dedicate Mării Negre, la care au participat și partenerii din Georgia și Ucraina.

Klaus Iohannis a arătat că aceste demersuri, începute din 2015, au pus ”Marea Neagră pe harta NATO”, indicând că există ”planuri pentru regiunea Mării Negre, există o prezență aliată foarte bună în zona Mării Negre”.

Citiți și 

NATO a adoptat cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece: România și celelalte țări aliate vor pregăti 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Aliații au decis: NATO va avea o nouă structură de comandă pentru a face față amenințărilor. România s-a oferit să găzduiască un comandament la nivel de corp de armată

Dezacorduri și confuzii fără precedent la cel mai crucial summit NATO: Donald Trump amenință că va face ce vrea pentru că ”Alianța nu are legitimitate”

Blocaj între aliații NATO. Surse oficiale: Întâlnirea Trump-Iohannis de la summitul NATO, anulată din cauza contradicțiilor dintre Germania și SUA privind bugetele Apărării

Summitul NATO s-a încheiat joi, la Bruxelles, după două zile în care realizările majore, umbrite parțial de tensiunile transatlantice privind cheltuielile militare, sunt reprezentate de adoptarea celui mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

În completare, NATO și Uniunea Europeană au semnat o nouă Declarație Comună care transformă mobilitatea militară într-un capitol esențial pentru securitatea europeană. Mai mult, Declarația finală a Summit-ului cuprinde, în premieră, solicitarea NATO pentru ca Rusia să își retragă trupele staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

La Summit, aliații au decis și invitarea Macedoniei să devină al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice și au hotărât lansarea unei misiuni aliate în Irak.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Raport CEPA: NATO trebuie să desemneze România drept “centru de greutate” în regiunea Mării Negre. România, o “țară-ancoră” pentru eforturile SUA în zonă

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre, afirmă generalul locotenent Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, care reia teza sa potrivit căreia NATO ar trebui să desemneze România drept centrul său de greutate în regiune.

Hodges a făcut aceste remarci într-un nou raport intitulat “The Black Sea… or a Black hole?” și publicat de Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est. Raportul propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre.

Potrivit acestuia, regiunea Mării Negre este esențială pentru securitatea și stabilitatea Occidentului, ea aflându-se la intersecția a patru forțe: democrație liberală la capătul său vestic, agresiune militară rusă la nord, agresiune financiară chineză la est și instabilitate în sud.

“Alianța trebuie să dezvolte o strategie care plasează regiunea Mării Negre în mijlocul hărții geostrategice. (…) În mod ideal, Turcia ar trebui să fie centrul de greutate al NATO în regiune”, consideră Hodges.

Constatând însă că Turcia este reticentă în a provoca Kremlinul sau în întrerupe status-quo-ul în regiunea Mării Negre, generalul american susține însă că România ar trebui să joace acest rol.

“Pe termen scurt și mediu, NATO ar trebui, prin urmare, să desemneze România drept centrul de greutate datorită poziției sale geografice, a proximității față de alți aliați, precum și de Ucraina și Moldova, a eforturilor sale de modernizare solide și a infrastructurii sale strategice de transport”, spune el.

Raportul lui Hodges reprezintă și o continuare a unor documente similar realizate în 2019 și 2020, tot sub coordonarea sa, intitulateStrengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence” și “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență”. În cel din urmă raport, Ben Hodges spune că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

Ce conține noul raport?

Și în raportul prezent, Ben Hodges reia ideea consolidării apărării țărmului vestic al Mării Negre prin dezvoltarea în România a unor sisteme NATO A2/AD, alcătuite din sisteme maritime fără pilot și sisteme la sol, inclusiv rachete anti-navă, drone și rachete HIMARS. În vreme ce sistemele HIMARS au fost deja achiziționate și se așteaptă recepția lor, iar SUA au început să amplaseze drone MQ-9 Reaper la Baza de la Câmpia Turzii, Guvernul a solicitat Parlamentului să aprobe de urgență un contract cu Guvernul SUA pentru sistemele de rachetă anti-navă.

În noul raport, generalul american sugerează că “România ar trebui să propună înființarea și găzduirea unui Centru de excelență NATO pentru sistemele fără pilot datorită condițiilor sale de zbor ideale și a lungului litoral al Mării Negre, precum și prezenței fluviului Dunărea. În cele din urmă, România ar trebui să continue extinderea infrastructurii de formare și logistică la baza aeriană Mikhail Kogălniceanu (MK) și la zonele de antrenament Smârdan și Cincu, îmbunătățind capacitățile pentru exerciții comune, multinaționale, care să atingă standardele de calificare ale Armatei SUA şi ale Forţelor Aeriene ale SUA”.

În continuare, Ben Hodges propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre, care cuprinde și multiple referiri la România, inclusiv în ce privește domeniul mobilității militare. 

“Îmbunătățirea mobilității militare pentru a permite o desfășurare și o consolidare mai rapidă. NATO, UE și țările din regiune trebuie să abordeze provocările care rezultă din infrastructura de transport subdezvoltat și din traversarea Munților Carpați”, precizează Hodges, recomandând utilizarea fluviului Dunărea pentru transportul unor încărcături militare de volum mare, similar cu ceea ce se întâmplă în prezent pe Rin.

“Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre”, conchide generalul american.

Continue Reading

NATO

Noul secretar american al apărării a vorbit cu secretarul general NATO: A fost prima sa convorbire telefonică pentru “a întări importanța Alianței pentru SUA”

Published

on

© Photo Collage (US Department of Defense/ NATO)

Noul secretar american al apărării, Lloyd Austin, a avut vineri prima sa convorbire telefonică după preluarea mandatului, discutând cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre consolidarea legăturii transatlantice dintre Europa și America de Nord prin intermediul Alianței Nord-Atlantice.

“Am vorbit cu secretarul american al apărării Lloyd Austin și l-am felicitat pentru confirmarea sa în funcție. O discuție importantă despre valorile pe care le împărtășim și provocările cu care ne confruntăm. Aștept cu nerăbdare să lucrăm îndeaproape pentru consolidarea legăturii dintre Europa și America de Nord prin intermediul NATO”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

Într-un comunicat separat, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a subliniat că “discuția a fost primul său apel telefonic adresat unui lider străin în calitate de secretar al apărării” prin care “întărește importanța Alianței NATO pentru Statele Unite”.

Potrivit unui comunicat al Departamentului Apărării remis CaleaEuropeană.ro, cei doi lideri au discutat despre importanța valorilor noastre comune, a mediului actual de securitate, inclusiv a menținerii unei descurajări puternice a NATO și a unei poziții de apărare, precum și a misiunilor aflate în desfășurare în Afganistan și Irak.

De asemenea, au analizat pe scurt viitoarea reuniune a miniștrilor apărării din NATO și au fost de acord să discute din nou mai detaliat în următoarele săptămâni.

Secretarul apărării a declarat că așteaptă cu nerăbdare dezvoltarea unei relații de lucru strânse cu Stoltenberg și ambii lideri s-au angajat să se consulte în lunile următoare.

Senatul american l-a confirmat vineri pe generalul în retragere Lloyd Austin dreptul noul secretar al apărării, acesta devenind primul afro-american care conduce Pentagonul.

Nominalizarea lui Austin a fost aprobată cu o majoritate covârșitoare de 93 de voturi pentru și 2 împotrivă, în ciuda îngrijorărilor dintre democrați și republicani cu privire la numirea unui alt general recent pensionat pentru a conduce Departamentul Apărării.

Lloyd Austin, 67 de ani, este un general de patru stele în retragere, cu peste 40 de ani de serviciu militar. El a lucrat cu președintele ales Biden și a fost arhitect șef al campaniei militare de înfrângere a Statului Islamic în Irak și Siria. 

Lloyd Austin s-a angajat marţi , în timp audierii sale, să re-examineze deciziile privind retragerile militare din Germania adoptate în administraţia Trump, conform dorinţei fostului lider de la Casa Albă.

Pe de altă parte, Lloyd Austin a susţinut retragerea din Afganistan. “Mi-ar plăcea să văd că acest conflict se încheie cu o reglementare negociată”, a declarat el, adăugând că “ar fi utilă în viitor concentrarea asupra operaţiunilor de combatere a terorismului”.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: NATO a inaugurat o Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice în Republica Moldova

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a inaugurat joi, în numele Alianței Nord-Atlantice, o nouă Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice pentru forţele armate din Republica Moldova, dezvoltată cu sprijinul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al Alianţei Nord-Atlantice şi în cooperare cu Agenţia pentru informaţii şi comunicare a NATO în cadrul unui proiect multianual.

Această capabilitate va contribui la reducerea la nivel minim a oricărei ameninţări provenite din incidente cibernetice, va furniza mijloace pentru o restabilire rapidă şi eficientă şi va preveni incidente similare în viitor, informează un comunicat al Alianței.

Inaugurarea a fost marcată joi printr-o ceremonie de tăiere de panglică, la care au participat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi ministrul apărării din Republica Moldova, Victor Gaiciuc.

“NATO şi Moldova sunt parteneri timp de peste 25 de ani. Operaţiunea noastră susţine eforturile Republicii Moldova de a-şi reforma şi moderniza apărarea, structurile de securitate şi instituţiile, respectând pe deplin neutralitatea constituţională a Moldovei”, a declarat Geoană la eveniment.

“Noua Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice înfiinţată cu sprijinul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al NATO este un excelent exemplu pentru angajamentul NATO faţă de acest parteneriat”, a adăugat el.

“Prin finalizarea acestui proiect important am făcut un pas înainte spre creşterea capabilităţilor noastre de apărare cibernetică. Înfiinţarea Capabilităţii de Răspuns la Incidente Cibernetice a Forţelor armate a Republicii Moldova va consolida poziţia Ministerului Apărării şi capacitatea de a răspunde la ameninţări cibernetice”, a declarat Victor Gaiciuc.

Agenţia pentru informaţii şi comunicare a NATO (NCIA) a furnizat consiliere tehnică pentru conceperea laboratorului cibernetic şi infrastructura IT de sprijin.

“Suntem mândri să colaborăm cu naţiuni partenere precum Moldova pentru a le pregăti pentru provocări cibernetice cu care s-ar putea confrunta în viitor. Securitatea cibernetică este un sport de echipă. Trebuie să folosim cunoaşterea noastră comună pentru a asigura securitatea Aliaţilor şi partenerilor noştri”, a declarat şeful statului major al NCIA, general maiorul Goksel Sevindik.

Proiectul a fost conceput pentru a răspunde nevoilor identificate de guvernul Republicii Moldova, în strânsă coordonare cu experţii tehnici ai NATO. Acesta a inclus realizarea de cursuri şi de proceduri pentru a contracara ameninţări care ar putea afecta funcţionalitatea sistemului de informaţii computerizat al armatei, securitatea serviciilor şi infrastructurile critice, mai precizează comunicatul citat.

Continue Reading

Facebook

U.E.48 mins ago

Marcelo Rebelo de Sousa, reales președinte al Portugaliei. Ursula von der Leyen și Charles Michel salută rezultatul votului: Portugalia va contribui la redresarea digitală și ecologică a UE

INTERNAȚIONAL53 mins ago

China deschide Forumul Economic de la Davos în 2021, a cărui agendă se învârte în jurul tematicii de reconstrucție a încrederii societale în urma pandemiei de COVID-19

CHINA1 hour ago

Raport UNCTAD: China a devansat SUA devenind principalul beneficiar de investiţii străine directe în 2020

Daniel Buda2 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda participă în Parlamentul European la dezbateri importante privind noul sistem alimentar echitabil

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Mediterana de Est: Grecia și Turcia reiau discuțiile pentru rezolvarea disputei asupra gazului natural

U.E.3 hours ago

Studiu: Pentru prima dată în istorie, electricitatea din surse regenerabile produsă în UE anul trecut a devansat-o pe cea din combustibili fosili

ROMÂNIA3 hours ago

O nouă tranșă de 92.430 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech va ajunge azi în România

SUA3 hours ago

Joe Biden i-a transmis lui Emmanuel Macron “angajamentul său de a consolida relația transatlantică prin intermediul NATO și al parteneriatului SUA – UE”

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș o felicită pe Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei: Să lucrăm împreună pentru o Europă puternică

CONSILIUL UE20 hours ago

Miniștrii de externe din UE se reunesc, luni, la Bruxelles: Ministrul Bogdan Aurescu va pleda pentru o nouă etapă în relațiile UE-SUA și va prezenta obiectivele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac5 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE5 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac6 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending