Connect with us

U.E.

Ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay: Premierul Boris Johnson va solicita amânarea Brexit-ului dacă nu ajunge la un acord cu Bruxelles-ul până sâmbătă

Published

on

© captură video Steve Barclay/ Twitter

Ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, a precizat că prim-ministrul Boris Johnson va trimite o scrisoare prin care va solicita amânarea Brexit-ului dacă un acord privind retragerea Regatului Unit din UE nu va fi fost convenit până sâmbătă, 19 octombrie, termenul limită prezat în Legea Benn, informează The Guardian.

Răspunzând întrebărilor Comisiei pentru ieșirea Regatului Unit din UE a Camerei Comunelor, Barlcay a precizat că Guvernul de la Londra ”va respecta” Legea Benn, care îl obligă pe Johnson să solicite Bruxelles-ului să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la 19 octombrie, nu va reuși să obțină un acord cu blocul comunitar.

”Pot confirma, așa cum premierul a transmis în mod repetat că, în primul rând, Guvernul se va conforma legii și, în al doilea rând, se va conforma garanțiilor oferite instanței judiciare că va respecta legea”, a declarat Barclay.

Ministrul britanic pentru Brexit a negat, de asemenea, că ar avea cunoștință despre planul lui Johnson, vehiculat în presă, de a trimite o a doua scrisoare prin care să le solicite oficialilor europeni să o ignore pe prima, justificând că Guvernul nu dorește o nouă prelungire a Articolului 50.

La 4 septembrie, Camera Comunelor din Marea Britanie a adoptat, în fază finală, legea prin care îl obligă pe Johnson să ceară Uniunii Europene să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la data de 19 octombrie, după summitul Consiliului European, nu va reuși să obțină un nou acord cu blocul comunitar sau nu va reuși să obțină aprobarea Camerei Comunelor pentru ieșirea din UE fără acord.

Negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier și-a arătat optimismul privind posibilitatea obținerii unui acord până la finalul zilei de miercuri, deși prim-ministrul irlandez Leo Varadkar s-a arătat rezervat, menționând că există în continuare ”numeroase probleme de rezolvat” între Marea Britanie și UE.

De altfel, acesta a avut în această dimineață o convorbire telefonică cu omologul britanic, Boris Johnson, în urma căreia a avansat ideea că va fi nevoie de un summit extraordinar al Consiliului European.

După o îndelungată secvenţă de negocieri – până la miezul nopţii de marţi spre miercuri -, negocierile au fost reluate miercuri dimineaţa, potrivit unor surse europene.

Derularea acestor discuții are loc pe fondul opoziției Partidului Democratic Unionist (DUP) față de concesiile făcute de partea britanică, opoziție care riscă să scoată de pe șine planurile Downing Street.

În propunerea Londrei, Irlanda de Nord ar rămâne în teritoriul vamal al Regatului Unit, dar ar aplica regulile comunitare pentru produsele destinate Uniunii Europene.

În cadrul acestui parterneriat vamal, Londra ar fi de acord să aplice regulile vamale comunitare pentru mărfurile care provin din Marea Britanie și sunt destinate Irlandei de Nord. În cazul în care tarifele europene sunt mai mari decât tarifele britanice, companiile vor primi un rabat comercial.

Astfel, Irlanda de Nord va părăsi uniunea vamală europeană și se va putea bucura de avantajele unei politici comerciale britanice independente. În acest context, granița vamală menținută în scopuri adminsitrative ar urma să funcționeze în paralel cu frontiera de reglementare din Marea Irlandeză.

Cu alte cuvine, Irlande Nord va fi, de jure, parte a teritorului vamal al Regatului Unit, dar, de facto, va face parte din cel al Uniunii Europene.

De altfel, reuniunea COREPER II, în care ambasadorii UE ar urma să fie informați de Michel Barnier despre evoluția negocierilor, a fost amânată până spre seară, pentru a-i oferi lui Johnson timpul necesar pentru a convinge membrii DUP, potrivit Politico Europe.

Diplomații europeni au precizat că discuțiile care se poartă până în ultimul moment implică faptul că guvernele și parlamentele statelor membre vor avea nevoie de timp, după summitul Consiliului European, pentru a analiza textul legal al acordului.

Drept urmare, în cadrul întrevederii de joi și vineri, de la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern nu pot decât să ofere un acord politic și nu unul formal, cu privire la o nouă posibilă înțelegere între Marea Britanie și UE.

Presa britanică precizează că Boris Johnson ar dori să prezinte un eventual acord în fața unei sesiuni speciale parlamentare programată sâmbătă, 19 octombrie.

Potrivit președintelui Consiliului European, Donald Tusk, ”teoretic, în șapte, opt ore, totul ar trebui să se clarifice. Totul merge în direcția corectă, dar așa cum ați observat și dumneavoastră, când vine vorba de Brexit sau de partenerii noștri britanici, totul este posibil”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Banca Europeană de Investiții a aprobat finanțări de până la 200 de miliarde de euro pentru companii ca răspuns economic la criza COVID-19

Published

on

© European Parliament

Banca Europeană de Investiții a aprobat marți Fondul paneuropean de garantare de 25 de miliarde de euro ca răspuns economic la criza provocată de COVID-19, care este așteptat să genereze investiții de 200 de miliarde de euro, acesta reprezentând cea de-a treia plasă de siguranță din pachetul financiar agreat de miniștrii de finanțe din zona euro în luna aprilie și aprobat de Consiliul European la 23 aprilie.

Consiliul de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI) a căzut de acord marți asupra structurii și abordării noului Fond paneuropean de garantare pentru a aborda consecințele economice ale pandemiei Covid-19, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta va permite grupului BEI să-și extindă sprijinul pentru companiile europene, în mare parte mici și mijlocii, oferind finanțări suplimentare de până la 200 de miliarde de euro.

Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns la 9 aprilie la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus.

Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi.

Liniile de creditare de 240 de miliarde de euro prin intermediul MES au fost aprobate la 8 mai de miniștrii de finanțe europeni și vor deveni operaționale la data de 1 iunie.

Săptămâna trecută, miniștrii europeni au ajuns și la un acord politic cu privire la SURE, un instrument temporar care poate oferi statelor membre împrumuturi în valoare totală de maximum 100 de miliarde de euro în condiții favorabile.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

MAE: România sprijină deplin obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE

Published

on

© Luminița Odobescu/ Facebook

Secretarul de stat pentru afaceri europene Iulia Matei a participat marți la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată prin sistem videoconferință, în cadrul căreia a afirmat sprijinul deplin al României pentru obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivelul Uniunii Europene și a pledat pentru menținerea unui rol central pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a avut drept principal subiect pe agendă discutarea măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre în gestionarea pandemiei Covid-19, precum și coordonarea măsurilor de relaxare a restricțiilor. De asemenea, reuniunea a oferit prilejul unui schimb de opinii cu privire la procesul de relansare economică, în perspectiva publicării de către Comisia Europeană a propunerilor relevante în acest sens. Au fost abordate, în context, și aspecte de interes vizând perspectivele Conferinței privind viitorul Uniunii. Totodată, Comisia Europeană a informat cu privire la stadiul pregătirii raportului anual privind statul de drept în UE.

În cadrul intervenției sale, secretarul de stat Iulia Matei a subliniat că “lecțiile învățate“ dobândite în gestionarea crizei COVID-19 ar trebui valorificate, inclusiv în discuțiile privind viitorul Uniunii, cu scopul identificării celor mai eficiente instrumente și mecanisme de întărire a cooperării la nivel UE și între statele membre.

In raport cu propunerile pe care Comisia Europeană urmează să le publice la 27 mai a.c. în contextul eforturilor de redresare a economiilor europene, oficialul român a accentuat necesitatea unei abordări axate pe unitate, solidaritate și evitarea creării de diviziuni între statele membre în conturarea viitoarelor instrumente și mecanisme. Secretarul de stat Iulia Matei a arătat că, din viziunea României, este importantă, în primul rând, revitalizarea Pieței Unice, inclusiv în perspectiva continuării investițiilor în infrastructură, creșterea rezilienței în domeniul sănătății, precum și finanţarea cercetării și inovării în noul context.

Secretarul de stat a făcut, totodată, referire la importanța pe care noul buget european o deține în susținerea obiectivelor din viitoarea Strategie de relansare. În context, a reafirmat susținerea României pentru un buget european consistent, dar în același timp flexibil, care să permită atât implementarea principalelor obiective asumate la nivelul UE, cât și o recuperare economică și socială durabilă. Totodată, demnitarul român a pledat pentru  menținerea, în continuare, în viitorul buget a unui rol central pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, aceste politici dovedindu-și eficiența în gestionarea crizei. În contextul discuțiilor, secretarul de stat Iulia Matei a evidențiat importanța unui acord rapid și de calitate cu privire la viitorul buget european care să permită continuarea implementării programelor de finanțare la nivel UE.

Cu referire la cel de-al doilea subiect aflat pe agenda reuniunii, secretarul de stat a exprimat sprijinul deplin al României pentru exercițiul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE, ca instrument general aplicabil tuturor statelor membre, bazat pe criterii și proceduri obiective de evaluare.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România), la un an de la alegerile europene: Să nu uităm că politica înseamnă grijă față de cetățeni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Alegerile de anul trecut au reprezentat prima confirmare a eforturilor pe care le-am făcut cu toții în a demonstra că pe scena politică din România e posibil să apară un partid nou, pro-european, cu adevărat interesat de viața cetățenilor, a declarat eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) marți seară, cu ocazia împlinirii unui an de la alegerile europene în România.

“Un an de la momentul alegerilor pentru Parlamentul European. Un an de când PRO România – cel mai tânăr proiect politic din țară – e reprezentat și la Bruxelles  Alegerile de anul trecut au reprezentat prima confirmare a eforturilor pe care le-am făcut cu toții în a demonstra că pe scena politică din România e posibil să apară un partid nou, pro-european, cu adevărat interesat de viața cetățenilor. Era nevoie de așa ceva. 26 mai 2019 a fost ziua victoriei pentru PRO România și acesta a fost doar începutul”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul a mulțumit echipei PRO România pentru eforturile depuse.

“Am devenit, într-un timp scurt, o echipă frumoasă și puternică, dovedind că avem soluțiile cele mai potrivite pentru a schimba în bine societatea românească – chiar și în vremuri dificile, precum cele prin care trecem acum”, a spus ea.

În ce privește activitatea sa după revenirea în Parlamentul European în urma unui mandat de cinci ani de membru al Comisiei Europene, Corina Crețu a arătat că a devenit responsabilă pentru șapte rapoarte – atât din partea Comisiei pentru Control Bugetar, cât și din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională.

“Ultimele două luni s-au transformat în muncă de la distanță, dar cu toate acestea, am adoptat toate măsurile propuse de Comisia Europeană, măsuri care vin în sprijinul Statelor Membre. Sper ca România să utilizeze din plin aceste oportunități de ieșire din criză, pe care le-am menționat de fiecare dată. E important să nu uităm că, în definitiv, politica înseamnă grijă față de cetățeni. Aceasta a fost și a rămas principiul politic care m-a ghidat și mă ghidează în continuare în toată activitatea mea”, a conchis Crețu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending