Comisia Europeană a  publicat vineri o propunere de recomandare a Consiliului privind educația în scopul dezvoltării durabile a mediului. Scopul propunerii este de a sprijini statele membre, școlile, instituțiile de învățământ superior, organizațiile neguvernamentale în vederea dotării elevilor cu cunoștințe și competențe în materie de durabilitate, schimbări climatice și mediu, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, un nou cadru european de competențe privind durabilitatea, publicat de Centrul Comun de Cercetare prezintă competențele necesare pentru tranziția ecologică, inclusiv gândirea critică, spiritul de inițiativă, respectul față de natură și înțelegerea impactului pe care acțiunile și deciziile zilnice îl au asupra mediului și a climei globale.

„Participarea tinerilor a revoluționat modul în care privim clima și mediul înconjurător. Prin intermediul programelor noastre pentru tineret, Corpul european de solidaritate și DiscoverEU, promovăm campania de dezvoltare durabilă prin implicarea tinerilor noștri. Acesta este un pas înainte în activitatea de integrare a sustenabilității în educație”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Propunerea Comisiei invită statele membre: 

• să asigure accesul elevilor de toate vârstele la educație și formare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii în ceea ce privește schimbările climatice, biodiversitatea și durabilitatea;
• să stabilească educația pentru mediu ca domeniu prioritar în cadrul politicilor și programelor de educație și formare, pentru a sprijini și a permite sectorului să contribuie la tranziția ecologică;
• să încurajeze și să sprijine abordările întregii instituții în ceea ce privește durabilitatea, care să cuprindă predarea și învățarea; elaborarea de viziuni, planificarea și guvernanța; implicarea activă a studenților și a personalului;
• să mobilizeze fondurile naționale și ale UE pentru investiții în infrastructuri durabile și ecologice, formare, instrumente și resurse pentru a spori rezistența și pregătirea educației și a formării pentru tranziția ecologică.

Întrebați într-un sondaj Eurobarometru care ar trebui să fie principalele priorități ale UE în anii următori, tinerii au spus că protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice (67%), urmată de îmbunătățirea educației și a formării profesionale (56%) sunt prioritare.

Programul Erasmus+ 2021-2027 pune, de asemenea, un accent puternic pe tranziția ecologică în domeniul educației și formării profesionale. Pentru programul din 2022, se va acorda prioritate proiectelor care dezvoltă competențe și abilități ecologice, programe de studii orientate spre viitor și abordări planificate ale sustenabilității de către furnizorii de educație.

O cerere de propuneri specifice pentru proiecte la scară largă va oferi finanțare pentru identificarea, dezvoltarea și testarea unor abordări inovatoare în domeniul educației pentru durabilitatea mediului. Comisia va oferi, de asemenea, oportunități de formare pentru profesori prin intermediul School Education Gateway și eTwinning.

Noul portal al spațiului european al educației al Comisiei permite un acces facil la informații privind educația și formarea profesională în UE, inclusiv informații specifice privind educația ecologică. Propunerea Comisiei va fi discutată de statele membre și apoi adoptată de miniștrii educației din UE. Comisia va sprijini punerea în aplicare a recomandării prin învățare și schimburi între statele membre, părțile interesate și țările partenere.

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte cu subtraversarea râului Prut pentru alimentare cu apă potabilă din judeţul Iaşi (România) în raioanele Nisporeni, Ungheni, Glodeni şi Făleşti (Republica Moldova) a fost aprobat, miercuri, de către Executivul de la Bucureşti, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Ținând cont de faptul că Republica Moldova face parte din categoria țărilor cu insuficiență de apă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice, cooperarea privind integrarea europeană reprezintă una din prioritățile României, prin sprijinirea autorităților naționale și locale din Moldova în implementarea directivelor europene din domeniul apei, în special, a celei privind calitatea apei destinate consumului uman, informează comunicatul oficial. 

În ultimii ani, în România, au fost realizate investiții majore în domeniul infrastructurii de apă potabilă și apă uzată, existând acum capacități suplimentare care ar putea fi utilizate pentru furnizarea de servicii în localități din zona de graniță a Republicii Moldova.

„Având în vedere relaţiile speciale dintre România şi Republica Moldova, mă bucur că am reuşit să aprobăm acest acord care reprezintă încă un pas în continuarea şi dezvoltarea cooperării pentru a identifica soluţii durabile la problemele comune. Acordul constituie baza legală pentru realizarea lucrărilor de traversare a frontierei de către conductele de alimentare cu apă potabilă, iar după intrarea în vigoare, se va stabili exact amplasamentul apeductului între localităţile Ungheni din România şi Ungheni din Republica Moldova, prin hotărârea Comisiei Hidrotehnice interguvernamentale”, a afirmat ministrul Mediului, Barna Tanczos.

Pe 20 mai 2021, România și Republica Moldova au semnat, în baza Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 3 martie 2021, Acordul privind reglementarea construirii unor apeducte ce cuprinde aspecte referitoare la amplasarea apeductelor și modalitatea de efectuare a lucrărilor, astfel încât să nu afecteze linia frontierei de stat, precum și autorizarea activităților de construcție și rezolvarea unor potențiale diferende.

Vor fi furnizate resurse naturale pentru alimentarea cu apă potabilă a populației din raioanele Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești din Republica Moldova unde nu există surse și rețele centralizate în exploatare de apă potabilă pentru aprovizionarea consumatorilor casnici și de menire socială.

Investiţiile vor fi realizate din bugetul S.C. Apavital S.A., iar în prima etapă se prevede construcţia unei subtraversări a râului Prut, între localităţile Măcăreşti (România) – Măcăreşti (Republica Moldova), care se adresează cetăţenilor din 13 localităţi din Raioanele Ungheni şi Nisporeni, cu o populaţie de aproximativ 30.000 de locuitori. În acest caz există proiectul tehnic şi finanţare.

Totodată, prin proiectele existente se prevăd patru traversări (două subtraversări şi două supratraversări) între localităţile Măcărăşti (România) – Măcărăşti (Republica Moldova), Sculeni (România) – Sculeni (Republica Moldova), Tabăra (România) – Viilor (Republica Moldova) şi traversarea pe viitorul pod Ungheni (România) – Ungheni (Republica Moldova).

Conform MMAP, în perspectiva următorilor ani, după demararea proiectului, vor putea fi deservite cu apă potabilă cel puţin patru oraşe din Republica Moldova (Glodeni, Nisporeni, Ungheni şi Făleşti) şi aproximativ 100 de comune, cu o populaţie de aproximativ 250.000.

Președintele Klaus Iohannis a decis înființarea la nivelul Administrației Prezidențiale a unui grup de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”, această inițiativă făcând parte din angajamentul președintelui de a se implica în efortul național de combatere a schimbărilor climatice și de consolidare a politicilor aplicabile acestui domeniu.

Grupul de lucru va reuni experți naționali și internaționali, membri de prestigiu ai comunității academice din țară și din afara ei, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului non-guvernamental, financiar și economic, cu experiență solidă privind schimbările climatice, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Primul obiectiv al grupului de lucru constă în elaborarea unui cadru de abordare integrată a schimbărilor climatice la nivelul țării noastre. Astfel, vor fi identificate o serie de priorități cheie pentru România în combaterea schimbărilor climatice, pe termen mediu și lung.

Rezultatele consultărilor din grupul de lucru vor fi prezentate constant publicului și înaintate Guvernului pentru a contribui la fundamentarea strategiilor și planurilor naționale privind schimbările climatice, care trebuie finalizate de Guvern în perioada 2022-2023.

Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României și la nivel internațional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație.

În 2021, țara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (cod roșu) emise de Administrația Națională de Meteorologie, iar specialiștii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice. Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice al ONU a publicat în vara anului trecut noi date care indică accelerarea schimbărilor climatice și nevoia de acțiune fermă.

Ca răspuns la aceste evoluții, la conferința globală privind schimbările climatice de la Glasgow, COP26, din noiembrie 2021, statele și-au luat angajamente suplimentare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Aceste angajamente vor necesita implementarea de noi măsuri și politici de reducere a emisiilor. La nivelul Uniunii Europene, este în prezent discutat și negociat Pachetul Fit for 55, care conține o serie de măsuri menite să reducă emisiile până în 2030. Traversăm, așadar, o perioadă de reajustare a priorităților și politicilor climatice internaționale și europene, la care România este parte.

Tranziția verde poate genera pentru România și români nu numai un mediu curat și sănătos, prevenirea unor fenomene meteo extreme și a unor dezastre naturale asociate, dar și acces larg la energie curată, creștere economică verde și noi locuri de muncă. Pentru a beneficia de efectele pozitive ale tranziției verzi, trebuie să armonizăm varii interese în cadrul unei abordări integrate, ghidate de știință și expertiză, ca răspuns la COP26 și la Pachetul Fit for 55. Grupul de lucru înființat la nivelul Administrației Prezidențiale este menit să susțină acest demers național.