Connect with us

MEDIU

Ministrul Costel Alexe, după întâlnirea cu comisarul european pentru mediu: Obiectivul este să oprim tăierile ilegale de lemn în România

Published

on

© Costel Alexe/ Facebook

Soluţiile asumate de Guvern pentru închiderea procedurilor de infringement declanşate de Comisia Europeană împotriva României în domeniul tăierilor ilegale de lemn şi pentru nefinalizarea Programului naţional de control al poluării atmosferice au fost analizate vineri, la Bruxelles, de către ministrul Mediului, Costel Alexe, şi comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Cei doi demnitari au abordat şi aspecte privind conservarea biodiversităţii, extinderea reţelei Natura 2000 în România, dezvoltarea sistemului de monitorizare a calităţii aerului, managementul deşeurilor şi programele de finanţare din domeniul mediului, informează un comunicat al Ministerului Mediului.

“Am urmărit şi am apreciat discursul dumneavoastră transmis săptămâna aceasta, după anunţul declanşării celor două proceduri de infringement. Din partea noastră aveţi toată deschiderea şi vă puteţi baza pe sprijinul Comisiei. În ceea ce priveşte tăierile ilegale de pădure, din păcate, Comisia Europeană, la fel ca societatea românească, şi-a pierdut răbdarea. Am aşteptat trei ani, timp în care nu a existat altceva decât un ping-pong între autorităţile române şi Comisie, fără să constatăm progrese reale în acest sector. Astăzi suntem însă optimişti şi vrem să vedem aceeaşi determinare pe care aţi manifestat-o de la preluarea mandatului şi în continuare, în eforturile României de a soluţiona problemele care au dus la această situaţie şi nu am niciun motiv să mă îndoiesc că veţi realiza ceea ce v-aţi asumat”, a declarat Virginijus Sinkevičius, în cadrul întâlnirii bilaterale.

Acesta a adăugat că apreciază deschiderea pe care actuala conducere a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor o manifestă către societatea civilă şi că îşi doreşte să viziteze cât mai curând România.

La rândul său, ministrul român al Mediului l-a asigurat pe oficialul european că stoparea tăierilor ilegale de pădure se află în topul priorităţilor Guvernului României. “Vă asigur că noul Guvern este foarte determinat să rezolve toate disfuncţionalităţile constatate de Comisie. De fapt, încă din prima zi de mandat am vorbit despre blocajul total din acest sector, care a caracterizat ultimii trei ani. Din păcate, oricât mi-aş dori, nu am puterea să redau României aceşti trei ani pierduţi. Ceea ce pot însă să fac, este să vă garantez că ştim ce avem de făcut şi că obiectivul meu, ca ministru, este să elimin aceste tăieri ilegale, care au făcut şi fac încă atât de mult rău ţării mele”, a transmis Costel Alexe.

Oficialul român i-a prezentat comisarului european planul de acţiune pentru combaterea tăierilor ilegale. Astfel, Alexe a vorbit despre dezvoltarea şi operaţionalizarea de urgenţă a sistemului electronic de urmărire a trasabilităţii lemnului – SUMAL, monitorizarea tăierilor prin imagini satelitare, înăsprirea sancţiunilor, întărirea capacităţii de control şi renunţarea la practica vânzării de masă lemnoasă pe picior.

În ceea ce priveşte elaborarea Programului naţional de control al poluării atmosferice, ministrul Mediului a informat Comisia cu privire la demararea procedurilor pentru obţinerea finanţării studiului care va fundamenta acest Program, termenul asumat pentru finalizare fiind sfârşitul acestui an.

În domeniul Biodiversităţii, ministrul a transmis că una dintre priorităţile Ministerului Mediului este de a se asigura că proiectele de infrastructură nu aduc atingere obiectivelor de conservare specifice în evaluările adecvate realizate pentru proiectele cu impact asupra siturilor Natura 2000. “Salutăm disponibilitatea Comisiei în ceea ce priveşte organizarea recentă a reuniunii de lucru cu experţii români referitoare la autostrada Sibiu-Piteşti şi ne exprimăm încrederea că acţiunile şi calendarul care au fost agreate pentru perioada imediat următoare vor conduce la deblocarea finanţării acestui proiect”, a precizat Alexe.

În privinţa calităţii aerului din marile aglomerări urbane, ministrul român a amintit despre recentele întâlniri cu autorităţile locale din localităţile care se află în procedură de infringement sau care înregistrează depăşiri, în vederea îndrumării acestora pentru realizarea planurilor de calitate a aerului şi implementarea rapidă a măsurilor. De asemenea, ministrul a anunţat investiţii în modernizarea şi extinderea reţelei naţionale de monitorizare, cu 30 de noi staţii.

Nu în ultimul rând, în domeniul deşeurilor, Costel Alexe a amintit strategia naţională privind creşterea procentului de colectare separată şi reciclare, eforturile Guvernului privind închiderea depozitelor municipale şi industriale neconforme, precum şi acţiunile concrete pentru implementarea principiilor economiei circulare.

Citiți și Comisia Europeană solicită României să pună capăt tăierilor ilegale de păduri: Bucureștiul are o lună la dispoziție pentru a lua măsurile necesare

Comisia Europeană a trimis miercuri României o scrisoare de punere în întârziere şi îndeamnă România să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului să producă şi să introducă pe piaţa UE produse obţinute din buşteni recoltaţi în mod ilegal.

Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

“În cazul României, autorităţile naţionale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii şi să aplice sancţiuni corespunzătoare. Inconsecvenţele din legislaţia naţională nu permit autorităţilor române să verifice cantităţi mari de lemn recoltat ilegal”, susţine Comisia Europeană.

În plus, Comisia a constatat că autorităţile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate şi în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficienţe în ceea ce priveşte accesul publicului la informaţiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate şi a Directivei privind păsările.

Prin urmare, Comisia a decis miercuri să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficienţelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităţilor române un aviz motivat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită ca sustenabilitatea mediului să se afle în centrul sistemelor de învățământ din UE

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a  publicat vineri o propunere de recomandare a Consiliului privind educația în scopul dezvoltării durabile a mediului. Scopul propunerii este de a sprijini statele membre, școlile, instituțiile de învățământ superior, organizațiile neguvernamentale în vederea dotării elevilor cu cunoștințe și competențe în materie de durabilitate, schimbări climatice și mediu, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, un nou cadru european de competențe privind durabilitatea, publicat de Centrul Comun de Cercetare prezintă competențele necesare pentru tranziția ecologică, inclusiv gândirea critică, spiritul de inițiativă, respectul față de natură și înțelegerea impactului pe care acțiunile și deciziile zilnice îl au asupra mediului și a climei globale.

„Participarea tinerilor a revoluționat modul în care privim clima și mediul înconjurător. Prin intermediul programelor noastre pentru tineret, Corpul european de solidaritate și DiscoverEU, promovăm campania de dezvoltare durabilă prin implicarea tinerilor noștri. Acesta este un pas înainte în activitatea de integrare a sustenabilității în educație”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Propunerea Comisiei invită statele membre: 

  • să asigure accesul elevilor de toate vârstele la educație și formare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii în ceea ce privește schimbările climatice, biodiversitatea și durabilitatea;
  • să stabilească educația pentru mediu ca domeniu prioritar în cadrul politicilor și programelor de educație și formare, pentru a sprijini și a permite sectorului să contribuie la tranziția ecologică;
  • să încurajeze și să sprijine abordările întregii instituții în ceea ce privește durabilitatea, care să cuprindă predarea și învățarea; elaborarea de viziuni, planificarea și guvernanța; implicarea activă a studenților și a personalului;
  • să mobilizeze fondurile naționale și ale UE pentru investiții în infrastructuri durabile și ecologice, formare, instrumente și resurse pentru a spori rezistența și pregătirea educației și a formării pentru tranziția ecologică.

Întrebați într-un sondaj Eurobarometru care ar trebui să fie principalele priorități ale UE în anii următori, tinerii au spus că protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice (67%), urmată de îmbunătățirea educației și a formării profesionale (56%) sunt prioritare.

Programul Erasmus+ 2021-2027 pune, de asemenea, un accent puternic pe tranziția ecologică în domeniul educației și formării profesionale. Pentru programul din 2022, se va acorda prioritate proiectelor care dezvoltă competențe și abilități ecologice, programe de studii orientate spre viitor și abordări planificate ale sustenabilității de către furnizorii de educație.

O cerere de propuneri specifice pentru proiecte la scară largă va oferi finanțare pentru identificarea, dezvoltarea și testarea unor abordări inovatoare în domeniul educației pentru durabilitatea mediului. Comisia va oferi, de asemenea, oportunități de formare pentru profesori prin intermediul School Education Gateway și eTwinning.

Noul portal al spațiului european al educației al Comisiei permite un acces facil la informații privind educația și formarea profesională în UE, inclusiv informații specifice privind educația ecologică. Propunerea Comisiei va fi discutată de statele membre și apoi adoptată de miniștrii educației din UE. Comisia va sprijini punerea în aplicare a recomandării prin învățare și schimburi între statele membre, părțile interesate și țările partenere.

Continue Reading

MEDIU

Ministerul Mediului: Acordul între România și Republica Moldova pentru construirea unor apeducte pe sub Prut a fost aprobat

Published

on

© Ambasada României în Republica Moldova/ Facebook

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte cu subtraversarea râului Prut pentru alimentare cu apă potabilă din judeţul Iaşi (România) în raioanele Nisporeni, Ungheni, Glodeni şi Făleşti (Republica Moldova) a fost aprobat, miercuri, de către Executivul de la Bucureşti, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Ținând cont de faptul că Republica Moldova face parte din categoria țărilor cu insuficiență de apă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice, cooperarea privind integrarea europeană reprezintă una din prioritățile României, prin sprijinirea autorităților naționale și locale din Moldova în implementarea directivelor europene din domeniul apei, în special, a celei privind calitatea apei destinate consumului uman, informează comunicatul oficial

În ultimii ani, în România, au fost realizate investiții majore în domeniul infrastructurii de apă potabilă și apă uzată, existând acum capacități suplimentare care ar putea fi utilizate pentru furnizarea de servicii în localități din zona de graniță a Republicii Moldova.

„Având în vedere relaţiile speciale dintre România şi Republica Moldova, mă bucur că am reuşit să aprobăm acest acord care reprezintă încă un pas în continuarea şi dezvoltarea cooperării pentru a identifica soluţii durabile la problemele comune. Acordul constituie baza legală pentru realizarea lucrărilor de traversare a frontierei de către conductele de alimentare cu apă potabilă, iar după intrarea în vigoare, se va stabili exact amplasamentul apeductului între localităţile Ungheni din România şi Ungheni din Republica Moldova, prin hotărârea Comisiei Hidrotehnice interguvernamentale”, a afirmat ministrul Mediului, Barna Tanczos.

Pe 20 mai 2021, România și Republica Moldova au semnat, în baza Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 3 martie 2021, Acordul privind reglementarea construirii unor apeducte ce cuprinde aspecte referitoare la amplasarea apeductelor și modalitatea de efectuare a lucrărilor, astfel încât să nu afecteze linia frontierei de stat, precum și autorizarea activităților de construcție și rezolvarea unor potențiale diferende.

Vor fi furnizate resurse naturale pentru alimentarea cu apă potabilă a populației din raioanele Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești din Republica Moldova unde nu există surse și rețele centralizate în exploatare de apă potabilă pentru aprovizionarea consumatorilor casnici și de menire socială.

Investiţiile vor fi realizate din bugetul S.C. Apavital S.A., iar în prima etapă se prevede construcţia unei subtraversări a râului Prut, între localităţile Măcăreşti (România) – Măcăreşti (Republica Moldova), care se adresează cetăţenilor din 13 localităţi din Raioanele Ungheni şi Nisporeni, cu o populaţie de aproximativ 30.000 de locuitori. În acest caz există proiectul tehnic şi finanţare.

Totodată, prin proiectele existente se prevăd patru traversări (două subtraversări şi două supratraversări) între localităţile Măcărăşti (România) – Măcărăşti (Republica Moldova), Sculeni (România) – Sculeni (Republica Moldova), Tabăra (România) – Viilor (Republica Moldova) şi traversarea pe viitorul pod Ungheni (România) – Ungheni (Republica Moldova).

Conform MMAP, în perspectiva următorilor ani, după demararea proiectului, vor putea fi deservite cu apă potabilă cel puţin patru oraşe din Republica Moldova (Glodeni, Nisporeni, Ungheni şi Făleşti) şi aproximativ 100 de comune, cu o populaţie de aproximativ 250.000.

Continue Reading

MEDIU

Klaus Iohannis a decis înființarea la nivelul Administrației Prezidențiale a unui grup de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a decis înființarea la nivelul Administrației Prezidențiale a unui grup de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”, această inițiativă făcând parte din angajamentul președintelui de a se implica în efortul național de combatere a schimbărilor climatice și de consolidare a politicilor aplicabile acestui domeniu.

Grupul de lucru va reuni experți naționali și internaționali, membri de prestigiu ai comunității academice din țară și din afara ei, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului non-guvernamental, financiar și economic, cu experiență solidă privind schimbările climatice, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Primul obiectiv al grupului de lucru constă în elaborarea unui cadru de abordare integrată a schimbărilor climatice la nivelul țării noastre. Astfel, vor fi identificate o serie de priorități cheie pentru România în combaterea schimbărilor climatice, pe termen mediu și lung.

Rezultatele consultărilor din grupul de lucru vor fi prezentate constant publicului și înaintate Guvernului pentru a contribui la fundamentarea strategiilor și planurilor naționale privind schimbările climatice, care trebuie finalizate de Guvern în perioada 2022-2023.

Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României și la nivel internațional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație.

În 2021, țara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (cod roșu) emise de Administrația Națională de Meteorologie, iar specialiștii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice. Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice al ONU a publicat în vara anului trecut noi date care indică accelerarea schimbărilor climatice și nevoia de acțiune fermă.

Ca răspuns la aceste evoluții, la conferința globală privind schimbările climatice de la Glasgow, COP26, din noiembrie 2021, statele și-au luat angajamente suplimentare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Aceste angajamente vor necesita implementarea de noi măsuri și politici de reducere a emisiilor. La nivelul Uniunii Europene, este în prezent discutat și negociat Pachetul Fit for 55, care conține o serie de măsuri menite să reducă emisiile până în 2030. Traversăm, așadar, o perioadă de reajustare a priorităților și politicilor climatice internaționale și europene, la care România este parte.

Tranziția verde poate genera pentru România și români nu numai un mediu curat și sănătos, prevenirea unor fenomene meteo extreme și a unor dezastre naturale asociate, dar și acces larg la energie curată, creștere economică verde și noi locuri de muncă. Pentru a beneficia de efectele pozitive ale tranziției verzi, trebuie să armonizăm varii interese în cadrul unei abordări integrate, ghidate de știință și expertiză, ca răspuns la COP26 și la Pachetul Fit for 55. Grupul de lucru înființat la nivelul Administrației Prezidențiale este menit să susțină acest demers național.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE5 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.18 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL20 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV2 days ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending