Cetățenii din Macedonia de Nord au nevoie de mai mult decât de promisiuni pentru a se convinge că Uniunea Europeană ia cu adevărat în serios perspectiva europeană a țării, a declarat ministrul de externe Nikola Dimitrov, într-un interviu pentru AFP, relatează Agerpres.
,,Promisiunile nu mai sunt suficiente”, a avertizat Nikola Dimitrov, în marja unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE, de la Bruxelles. ,,Cred că aceste mesaje sunt pozitive, cred că sunt necesare… dar mai cred că, în acest stadiu, în calitate de ministru al afacerilor externe, îmi este foarte dificil să mă întorc la oameni şi să le vorbesc despre speranţă după ce am bătut în zadar la uşă de trei ori, în iunie 2018, iunie 2019 şi octombrie 2019″, a adăugat ministrul de externe macedonean.
Nikola Dimitrov consideră că în acest moment este ,,nevoie de o decizie pentru a le da cetăţenilor noştri speranţa că Europa ia cu adevărat în serios perspectiva noastră europeană”.
La summitul european, din 17-18 octombrie, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost vârful de lance care a suplberat speranțele Albaniei și Macedoniei de Nord pentru începerea negocierilor de aderare. Pentru refuzul Albaniei i s-au alăturat Danemarca și Olanda, însă în ceea ce privește Macedonia de Nord, doar Franța și-a exprimat dreptul de veto. De asemenea, și în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, tot cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.
Pentru demararea negocierilor de aderare la UE cu un stat terț, este nevoie de unanimitate în Consiliul European, lucru care nu a fost posibil în luna octombrie.
În cadrul unei conferințe de presă, președintele Macron a spus că procesul de aderare trebuie reformat: ,,Aceasta este o dispută despre viziune”, a spus el. ,,Normele de extindere au nevoie de reformă. Nu trebuie să deschidem discuțiile de aderare cu Macedonia de Nord înainte de Albania – trebuie să existe o majoritate pentru discuții cu ambele, împreună. Ar trebui să facem mai mult pentru a ajuta aceste țări să se dezvolte, nu doar să ne luăm angajamente”, a declarat acesta, citat de BBC.
Înainte de a începe discuțiile privind aderarea la UE, potențialii noi membri ai blocului trebuie să realizeze o serie de reforme în domenii precum politica economică, drepturile omului, măsurile anticorupție și statul de drept. În acest sens, Comisia Europeană a declarat, în mai, că Albania și Macedonia de Nord au înregistrat progrese suficiente. Ambele țări au în prezent statutul de „stat candidat” pentru aderare la UE.
În ciuda blocajului Franței, Nikola Dimitrov a refuzat să-l critice pe Emmanuel Macron. Parisul a deschis o ,,dezbatere legitimă” privind procesul de aderare şi Macedonia de Nord este gata să se supună unui control suplimentar şi să accepte principiul ,,reversibilităţii”, a afirmat el.
Potrivit acestui principiu, o ţară poate fi ,,retrogradată” în procesul de aderare dacă reformele sunt reversibile. Sistemul actual prevede îngheţarea negocierilor, dar nu şi retrogradarea.
Luna trecută. Franța a transmis statelor membre UE propunerile sale pentru revizuirea procesului de aderare. Acestea prevăd un nou proces în șapte etape, bazat pe patru principii de asociere treptată a statelor candidate la politicile europene, condiții stricte, beneficii tangibile și reversibilitate, informează EUobserver.
Șeful diplomației macedonene a precizat că autoritățile de la Skopje se concentrează asupra obiectivului de aderare.
,,Vrem să producem în următoarele săptămâni alte reforme pentru a ne îmbunătăţi candidatura şi a face imposibilă o nouă respingere”, a mai spus Nikola Dimitrov.
Este important de menționat că, în contextul blocării începerii procesului de negocieri pentru aderare prin veto-ul Franței, Albania și Macedonia de Nord au primit la finele lui octombrie invitația de a adera la Uniunea Economică Eurasiatică (EEU). Invitația a fost adresată de către reprezentantul permanent al Rusiei la UE, Vladimir Chizhov, în cadrul Forului Economic Eurasiatic din Verona, Italia, care a declarat că cele două state balcanice ,,vor găsi mai multă înțelegere în EEU decât în UE”, relatează agenția IBNA.
Tot la sfârșitul lunii octombrie, Serbia a semnat, la Moscova, un acord comercial cu Uniunea Economică Eurasiatică. Documentul a fost semnat de premierul Ana Brnabic, împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan.
Acordul a fost semnat în pofida avertismentelor venite din partea Uniunii Europene cu privire la incompatibilitatea unor asemenea înțelegeri comerciale cu apartenența la UE, proces pentru care Serbia este stat candidat din anul 2014.