Connect with us

U.E.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat într-o convorbire telefonică cu negociatorul-șef al UE Michel Barnier importanța unui viitor acord UE-Regatul Unit care să fie în beneficiul statelor membre și al cetățenilor europeni

Published

on

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a avut luni o convorbire telefonică cu negociatorul-șef al Uniunii Europene, Michel Barnier, în cadrul căreia a subliniat importanța unui rezultat echilibrat din perspectiva tuturor componentelor viitorului acord UE-Regatul Unit, în beneficiul statelor membre și al cetățenilor europeni.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, demnitarul român a arătat că țara noastră ”urmărește deopotrivă componenta comercială a viitorului Acord, care trebuie însoțită de condiții de concurență echitabilă adecvate, cât și alte aspecte importante referitoare la coordonarea sistemelor de securitate socială, mobilitatea persoanelor și transport, aspecte de interes direct pentru România și cetățenii români.”

Ministrul afacerilor externe a reiterat obiectivul României privind agrearea unui Acord ambițios și cuprinzător, care să reglementeze spectrul larg al domeniilor de interes prioritar pentru ambele părți, inclusiv în contextul în care Regatul Unit va rămâne un partener special al Uniunii Europene.

Bogdan Aurescu ”a reconfirmat susținerea României pentru negociatorul-șef al Uniunii Europene, Michel Barnier, și pentru mandatul acestuia și a exprimat încrederea în strategia și viziunea sa privind desfășurarea rundelor viitoare de negociere, inclusiv urmare liniilor agreate, în cursul zilei de astăzi, la Conferința la Nivel Înalt UE-Regatul Unit”, mai precizează sursa mai sus amintită.

Discuția telefonică dintre cei doi oficiali are loc în contextul în care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Parlamentului European, David Sassoli, președintele Consiliului European, Charles Michel și premierul britanic Boris Johnson au avut o reuniune în regim de videoconferință în cadrul căreia au făcut bilanțul negocierilor privind relațiile post-Brexit.

În urma acesteiea, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit că este nevoie de un nou impuls în discuțiile privind relația post-Brexit dintre cele două părți, sprijinind astfel planurile de intensificare a negocierilor care întâmpină dificultăți și care au nevoie de efort intens ”pentru a stabili o relație”.

Pentru a evita o relație comercială sub umbrela regulilor Organziației Mondiale a Comerțului, cele două părți au la dispoziție mai puțin de cinci luni, până la finalul lunii octombrie, pentru obținerea unui acord care trebuie ulterior ratificat până la finalul anului, când se încheie perioada de tranziție post-Brexit. 

Săptămâna trecută Guvernul britanic a confirmat vineri formal Uniunii Europene că nu dorește să prelungească acestei perioade dincolo de data de 31 decembrie. ”Am confirmat formal că Regatul Unit nu va prelungi perioada de tranziţie, şi momentul pentru solicitarea unei extinderi a trecut”, a anunţat pe Twitter ministrul britanic de stat Michael Gove, după o reuniune a comitetului mixt privind implementarea Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, unde au participat și vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic și negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier. ”Pe 1 ianuarie 2021, vom prelua controlul şi ne vom recăpăta independenţa politică şi economică”, a adăugat Michael Gove.

Între timp, Parlamentul European va dezbate miercuri recomandările privind negocierile unui acord cu Regatul Unit, urmând ca joi să voteze o rezoluție în acest sens. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Papa Francisc s-a rugat pentru victimele exploziei din Liban în bazilica papală Santa Maria Maggiore din Roma

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc s-a rugat miercuri într-o bazilică din Roma pentru Liban, după o explozie în portul din Beirut care a ucis peste 100 de persoane și a rănit alte câteva mii, a anunțat Vaticanul într-un comunicat.

Suveranul Pontif, în vârstă de 83 de ani, a părăsit Vaticanul și s-a deplasat către Bazilica Santa Maria Maggiore, aproape de gara principală din Roma, pentru a participa la ceremonia religioasă de pe 5 august care marchează hramul bazilicii papale construite în urmă cu aproximativ 16 secole. 

„Ieri la Beirut, în apropierea portului, au avut loc explozii masive care au provocat zeci de morți, au rănit mii de oameni și au provocat distrugeri grave”, a spus Papa.

„Să ne rugăm pentru victime, pentru familiile lor; și să ne rugăm pentru Liban pentru ca, prin dedicarea tuturor elementelor sale sociale, politice și religioase, să se poată confrunta cu acest moment extrem de tragic și dureros și, cu ajutorul comunității internaționale, să depășească gravele crize pe care le întâmpină “, s-a rugat Papa.

Libanul este în doliu după ce o explozie masivă a izbucnit marți seara în capitala Beirut și zonele înconjurătoare, ucigând cel puțin 100 de oameni și rănind alte câteva mii, multe victime fiind încă prinse sub dărâmături.

Potrivit autorităților locale, exploziile devastatoare au fost cauzate de inflamarea a 2750 tone de azotat de amoniu depozitate într-un depozit din portul capitalei libaneze.

Continue Reading

U.E.

Explozii la Beirut: Președintele Franței Emmanuel Macron merge joi în capitala Libanului pentru “a se întâlni cu toţi actorii politici”

Published

on

© Council of the European Union

Emmanuel Macron se va deplasa joi în Liban pentru “a se întâlni cu toţi actorii politici” după exploziile care au devastat Beirutul şi care s-au soldat cu cel puţin 100 de morţi şi mii de răniţi, a anunţat preşedinţia franceză, citată de AFP.

Şeful statului francez se va întâlni cu omologul său libanez Michel Aoun şi prim-ministrul Hassan Diab, într-un moment în care Franţa şi-a declarat solidaritatea cu Libanul şi a trimis personal şi ajutor material pentru a le veni în ajutor autorităţilor de la Beirut, a precizat Palatul Elysée, potrivit Agerpres.

Un anunț ulterior a fost făcut și de Emmanuel Macron pe pagina sa de Facebook.

“Mă voi duce mâine la Beirut să ma întâlnesc poporul libanez pentru a le aduce mesajul fraternității și solidarității din partea francezilor. Vom discuta situația cu autoritățile politice”, a spus Macron.


Miercuri după-amiază, prim-ministrul francez Jean Castex îi va reuni pe principalii miniştri implicaţi pentru “a coordona ansamblul ajutoarelor pe care le vom trimite la faţa locului”, conform sursei citate.

“Trei avioane pleacă astăzi spre Beirut, unul de la Marsilia (sud), cu echipe de lucrători medicali care pot interveni imediat, şi două de pe aeroportul (parizian n.r.) Roissy cu 25 de tone de material şi echipe de securitate ale Ministerului de Interne”, a precizat la rândul său şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves le Drian.

Avioanele care pleacă de pe aeroportul Roissy urmează să decoleze în jurul prânzului, urmând să ajungă la destinaţie câteva ore mai târziu.

La Marsilia, pompierii navali au trimis material de urgenţă şi o echipă medicală de nouă persoane în Liban, a precizat serviciul lor de comunicare.

Ei s-au îmbarcat la bordul unui avion privat pus la dispoziţie de directorul general al companiei CMA-CGM, unul dintre liderii mondiali în transportul maritim. Acesta, Rodolphe Saadé, este de origine libaneză.

“Atunci când suntem încercaţi prietenii trebuie să fie aproape şi noi suntem”, a subliniat Jean-Yves Le Drian, după ce a discutat telefonic cu omologul său libanez Charbel Wehbe.

Franţa va avea de altfel “iniţiative în zilele care urmează” pentru a mobiliza ajutorul internaţional necesar, în special la nivel european, pentru a oferi asistenţă imediată Libanului, a mai precizat şeful diplomaţiei franceze, fără a furniza amănunte suplimentare.

“Pentru moment, este timpul ca solidaritatea internaţională să se arate”, a spus Jean-Yves Le Drian, atrăgând atenţia asupra distrugerii portului precum şi a “necesităţii alimentare indispensabile întrucât silozurile cu cereale au explodat şi ele”.

Cele două explozii foarte puternice din portul Beirut s-au soldat marţi cu cel puţin 100 de morţi şi mii de răniţi, iar sute de mii de oameni au rămas fără locuinţe. Exploziile au provocat scene de devastare şi panică în capitala libaneză, declarată oraş “sinistrat”.

Guvernul libanez pune exploziile pe seama unei încărcături de nitrat de amoniu depozitată în port “fără măsuri de siguranţă”.

Continue Reading

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending