Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a propus luni explorarea ideii instituirii unui Reprezentant Special al UE care să gestioneze la nivel UE problematica conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre.
Șeful diplomației române a participat, în calitate de keynote speaker, la dezbaterea cu tema “Seeking resolution to the protracted conflicts in Eastern Europe: How can the EU be more active?”, organizată luni, 17 mai 2021, de prestigioasa fundație European Institute of Peace, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Alături de șeful diplomației române, la dezbatere a luat parte și ministrul afacerilor externe al Suediei, Ann Linde.
Glad 2 have joined @AnnLinde🇸🇪 & @Eurpeace ’s A. Söder 4 a relevant debate on #ProtractedConflicts in #EasternEurope. Reaffirmed t/need for more 🇪🇺 involvement in their resolution & confidence that t/incoming #Gymnich discussion on #ProtractedConflicts will yield key results 1/2 pic.twitter.com/EVJifEaFPx
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 17, 2021
Dezbaterea a avut loc în perspectiva discuțiilor pe tema conflictelor prelungite pe care miniștrii de externe din statele membre UE le vor avea cu prilejul reuniunii în format Gymnich (reuniunea informală a Consiliului Afaceri Externe), care se va desfășura în Portugalia, la 27 mai 2021, sub auspiciile Președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene.
În cadrul intervenției sale, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat faptul că provocările cu care se confruntă țările din Vecinătatea Estică a UE afectează securitatea întregului spațiu al UE, NATO și OSCE, conflictele prelungite constituind principala sursă de risc și instabilitate din regiune.
Pledând pentru o implicare sporită a UE în problematica conflictelor prelungite, șeful diplomației române a punctat o serie de aspecte definitorii ale acestora. În acest context, ministrul Aurescu a subliniat că nu conflictele sunt “înghețate”, după cum demonstrează și evoluțiile recente din estul Ucrainei sau Nagorno-Karabah, ci procesul de soluționare a acestora. A evidențiat că persistența conflictelor creează diviziuni artificiale în societățile statelor afectate și împiedică derularea normală de către acestea a procesului de luare a deciziilor în diverse domenii strategice, constituind în același timp un teren fertil pentru corupție, criminalitate organizată și o sursă de instabilitate la nivelul politicii interne din țările respective.
Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat faptul că este necesar ca UE să își intensifice eforturile pentru a contribui la reglementarea durabilă a conflictelor prelungite și pentru a dezvolta instrumente adaptate fiecărui caz în parte, inclusiv în cooperare și complementaritate cu OSCE, fiind însă necesară o implicare mai consistentă a Uniunii, pentru a da un impuls mai puternic procesului de soluționare a conflictelor.
Ministrul român de externe a arătat că, din perspectiva evoluției provocărilor generate de conflictele prelungite, acestea se pot propaga cu ușurință către alte state UE și OSCE, fiind esențial ca UE să utilizeze toate mecanismele și instrumentele existente, într-o abordare sistemică, pentru a impulsiona soluționarea lor.
În ceea ce privește dezbaterea pe subiectul conflictelor prelungite care va avea loc în marja reuniunii Gymnich, a evidențiat că obiectivul acesteia îl constituie identificarea celor mai eficiente căi prin care Uniunea poate utiliza în mod instrumentele și resursele sale pentru a-și consolida influența politică și a proiecte stabilitate și securitate în regiune, în scopul soluționării acestor conflicte, în conformitate cu principiile dreptului internațional și la întărirea rezilienței statelor din Vecinătatea Estică. De asemenea, a menționat rolul OSCE în procesul de reglementare a conflictelor prelungite, precum și complementaritatea dintre UE și OSCE pe această dimensiune, salutând prioritatea acordată acestei problematici de Președinția în Exercițiu suedeză a OSCE.
Pentru sporirea contribuției UE la procesul de reglementare a conflictelor prelungite, ministrul Bogdan Aurescu a menționat câteva idei concrete și puncte de reflecție care ar putea fi avute în vedere: necesitatea unei mai bune coordonări între instituțiile comunitare și statele membre implicate în diversele formate de negociere, utilizarea eficientă a oportunităților oferite de Facilitatea Europeană pentru Pace, îmbunătățirea comunicării strategice, consolidarea și dinamizarea Parteneriatului Estic, inclusiv prin adăugarea unei dimensiuni de securitate și de reziliență societală cooperării cu partenerii din Vecinătatea Estică, precum și explorarea ideii instituirii unui Reprezentant Special al UE care să gestioneze la nivel UE problematica conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre.
Șeful diplomației române a folosit acest prilej pentru a reitera sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional, precizând importanța respectării angajamentelor internaționale, a principiilor dreptului internațional și a valorilor democratice.
