Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul de Externe Peter Szijjarto anunță după vizita lui Mike Pompeo la Budapesta că Ungaria dorește să cumpere un sistem de apărare antiaeriană

Published

on

Ungaria dorește să-și consolideze protecția facilităților strategice și intenționează să cumpere în acest scop un sistem de rachete antiaeriene, a declarat marți ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, după o întrevedere pe care a avut-o la Budapesta cu vicepremierul bulgar, Mariana Nikolova, informează MTI, citat de Agerpres.

”Discuţiile vor intra în curând în faza finală”, a adăugat Szijjarto despre acest subiect, notând de asemenea că este necesar ca în parlament comitetul de apărare ”să simplifice condiţiile legale şi procesele pentru achiziţia” acestor echipamente. Cât despre sumele alocate acestui proiect, Szijjarto a menţionat că este ”prea devreme” să se discute despre ele.

Afirmațiile sale privind achiziționarea unui sistem de rachete antiaeriene survine în contextul în care luni, secretarul de Stat american Mike Pompeo a anunțat în cadrul conferinței comune de presă cu Szijjarto, desfășurată la Budapesta, prima oprire a oficialului american dintr-un turneu în Europa Centrală menit să anunțe o reangajare a Statelor Unite în zonă, cu scopul de a contracara influența crescândă a Rusiei și Chinei în Europa Centrală și de Est, că Ungaria va achiziţiona echipamente militare din SUA, fără să ofere detalii.

Citiți și:

De la Budapesta, ”capitala europeană prietenă Rusiei”, Mike Pompeo anunță revenirea americană în regiune: Nu-l putem lăsa pe Putin să adâncească disensiuni în NATO

Trebuie precizat faptul că vizita lui Mike Pompeo în Ungaria a fost prima a unui secretar de Stat american din 2011 încoace, în contextul în care Budapesta a cochetat cu ideea stabilirii unor relații strânse cu Moscova și Beijing, construind centrale atomice cu sprijinul Kremlinului și atribuind licență de exploatare 5G Huawei, companie chineză.

Reconsiderarea strategiei americane în timpul președinției Trump, care consideră Rusia și China drept rivali (a se vedea, în acest context, recentele evoluții privind Tratatul INF și conflictele comerciale pe axa Washington-Beijing), iar statele vest-europene drept competitori economici ai SUA, invocând declarațiile făcute de Pompeo la Varșovia, și anume că SUA vor face tot ce le stă în ”putere pentru ca securitatea europeană să fie pe primul plan în ceea ce priveşte deciziile energetice”, făcând trimitere la gazoductul Nord Stream II, care leagă Rusia de Germania, ocolind Ucraina, prefigurează că planurile Casei Albe de reangajare în regiune sunt unele serioase.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

MAREA BRITANIE

Coronavirus: Premierul britanic Boris Johnson răspunde la tratament, iar starea lui este stabilă

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson, internat într-un spital din Londra după ce s-a infectat cu noul coronavirus, răspunde la tratament şi starea sa este stabilă, a anunţat miercuri Downing Street, potrivit agenţiilor DPA şi EFE.

”Premierul se menţine stabil clinic şi răspunde la tratament. El primeşte în continuare îngrijiri la unitatea de terapie intensivă a spitalului Sf. Thomas. Starea sa de spirit e bună”, a declarat purtătorul de cuvânt, potrivit Agerpres.

Acesta a adăugat că premierul primeşte ”tratament standard cu oxigen”, fără vreun alt mijloc de respiraţie asistată, şi a confirmat că Boris Johnson nu mai munceşte, însă poate discuta cu alte persoane dacă este nevoie.

”Suntem profund recunoscători pentru mesajele de sprijin pe care le-a primit prim-ministrul. Cred că răspunsul populaţiei în faţa coronavirusului a fost fantastic”, a mai spus purtătorul de cuvânt al executivului britanic, care în lipsa lui Johnson este condus de ministrul de externe Dominic Raab, cel care va trebui să decidă săptămâna viitoare dacă vor fi menţinute actualele măsuri de izolare a populaţiei pentru a frâna răspândirea coronavirusului.

Boris Johnson, în vârstă de 55 de ani, depistat pozitiv în 27 martie, este primul lider al unei mari puteri despre care s-a confirmat că este purtător al coronavirusului. El a ajuns la spital după zece zile de izolare, timp în care a continuat să manifeste simptome specifice COVID-19.

Luni, Johnson a fost transferat la secția de terapie intensivă după ce starea sa de sănătate s-a agravat

Continue Reading

NATO

Macedonia de Nord resimte beneficiile aderării la NATO: Cinci state aliate i-au oferit deja sprijin financiar și echipamente medicale în lupta împotriva COVID-19

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat marți sprijinul pe care statele aliate au început să-l acorde Macedoniei de Nord, cel mai nou stat membru al Alianței, Skopje primind echipamente medicale și sprijin financiar din partea mai multor aliați precum SUA, Ungaria, Slovenia, Norvegia sau Olanda.

Salut sprijinul mai multor aliați NATO pentru noul nostru membru, Macedonia de Nord. Aceasta este solidaritatea aliaților în acțiune“, a declarat secretarul general al NATO, în urma unei conversații telefonice cu președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski.

Pe plan bilateral, Ungaria a oferit 100.000 de măști de protecție și 5.000 de costume de protecție Macedoniei de Nord, iar Slovenia a furnizat 100.000 de măști chirurgicale și 100.000 de măști de protecție, informează NATO.

De asemenea, printr-o donație internațională din partea Olandei către Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Macedonia de Nord va primi truse suplimentare de test COVID-19.

Guvernul SUA a angajat 1,1 milioane de dolari pentru a atenua răspândirea focarului de COVID-19 în Macedonia de Nord. Această asistență va sprijini mai multe inițiative, inclusiv testarea la scară largă pentru COVID-19 și prevenirea și controlul infecțiilor.

Norvegia a donat, de asemenea, materiale medicale Macedoniei de Nord (în valoare de 180 000 Euro), care vor fi expediate de la Agenția de Sprijin și Achiziții NATO (NSPA).

Macedonia de Nord folosește în prezent un spital de campanie din Norvegia, ceea ce îi permite să dubleze capacitatea la Clinica de Boli Infecțioase din cel mai mare spital din Skopje  în lupta împotriva Covid-19.

Macedonia de Nord a solicitat asistență prin intermediul Centrului Euro-Atlantic de Coordonare în caz de dezastre (EADRCC) al NATO pentru măști chirurgicale, costume de protecție și alte echipamente la date de 30 martie.

Centrul NATO a transmis solicitările către aliații și partenerii NATO, care oferă asistență în mod bilateral.

EADRCC este principalul mecanism al NATO de răspuns la dezastre. Acesta operează 24 de ore din 24, coordonând cererile de la aliații și partenerii NATO, precum și oferte de asistență pentru a face față consecințelor unor crize majore, cum ar fi pandemia COVID-19.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Organizația Internațională a Muncii, despre impactul pandemiei de coronavirus: Cea mai gravă criză după cel de-Al Doilea Război Mondial. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale

Published

on

Pandemia de coronavirus ar urma să ducă la dispariâia a 6.7% din numărul total de ore de mună la nivel mondial în cursul celui de-al doilea trimestru, adică echivalentul a 195 de milioane de locuri de muncă full time, a estimat Organizația Internațională a Muncii (OIM), care a tras atenția că este vorba de cea mai gravă criză cu care se confruntă muncitorii după cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui raport publicat marți, Organizația Internațională a Muncii a punctat că pandemia de coronavirus are un efect catastrofal asupra timpului de lucru și asupra veniturilor la scară globală, subliniind că efectele pandemiei sunt mult mai mari decât cele din perioada crizei financiare din 2008-2009.

”Pandemia are consecinţe foarte serioase asupra sectorului muncii. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale”, a declarat directorul general al OIM, Guy Ryder, adăugând că 81% din forţa de muncă globală de 3,3 miliarde persoane sunt în prezent afectate.

Reduceri puternice ale numărului total de ore de muncă sunt preconizate pentru statele arabe (8,1% din numărul total de ore de muncă sau cinci milioane de locuri de muncă full time), în Europa (7,8% sau 12 milioane de locuri de muncă full time) şi în Asia-Pacific (7,2% sau 125 de locuri de muncă full time).

Conform OIM, sectoarele cele mai vulnerabile sunt serviciile hoteliere și restaurantele, industria manufacturieră, comerțul cu amănuntul, serviciile de business și activitățile administrative.

”Creşterea finală a numărului de şomeri în anul 2020 va depinde mult de evoluţia situaţiei şi de măsurile adoptate”, adaugă OIM, apreciind însă că este foarte probabil ca cifrele de la finalul anului să fie ”semnificativ mai mari” decât estimările iniţiale care mizau pe 25 de milioane de noi şomeri din cauza coronavirusului.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending